Iulia Navalnaia, văduva opozantului rus Aleksei Navalnîi, laureat al premiului Sakharov care a decedat subit într-o închisoare din Siberia în februarie 2024, a cerut joi Uniunii Europene să-și intensifice sprijinul — atât economic, cât și politic — pentru mișcările democratice din Rusia, considerate „motorul schimbării” în țară, relatează EFE, preluat de Agerpres.
Adresându-se eurodeputaților în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, Navalnaia a subliniat că „nu poate exista o Europă sigură și prosperă dacă Rusia nu este și ea o țară democratică”, făcând apel la o mai bună colaborare între UE și opoziția rusă. În contextul schimbării de politică a Statelor Unite față de Kremlin, ea a remarcat că „nu e timpul de stat cu ‘brațele încrucișate’” și a cerut UE „să umple golul” lăsat de Washington.
„Europa dispune de suficiente pârghii pentru a exercita presiune. Mulți ruși se opun războiului și lui (Vladimir) Putin și ei vor fi motorul schimbării când va veni momentul”, a declarat Navalnaia.
Ea a evidențiat că „angajamentul de a sprijini societatea civilă rusă și pe rușii care se opun războiului în Ucraina trebuie să se transforme în fapte, în ceva practic” și să nu rămână „o simplă declarație”.
Navalnaia a mai întrebat retoric de ce „nimeni nu a reușit să oprească abuzurile” lui Putin în cei 25 de ani de putere și a răspuns că Europa și opoziția rusă „încă nu și-au unit forțele” pentru a face acest lucru. Ea a propus, printre altele, finanțarea activității media independente din Rusia, menționând că „trebuie să începem să lucrăm împreună prin lansarea unor proiecte care, chiar dacă sunt mici, au impact”.
Alături de Navalnaia, alți opozanți ruși au atras atenția asupra necesității unui dialog mai intens între UE și opoziția democratică rusă.
Vladimir Kara-Murza, activist politic ruso-britanic, jurnalist și fost deținut politic, a subliniat că „în secolul XXI este inacceptabil să te bazezi pe stereotipuri și să clasifici cetățenii după naționalitatea lor”, pledând pentru o „a treia cale”. El a insistat asupra importanței dialogului între UE și forțele democratice din Rusia și a cerut intensificarea eforturilor pentru eliberarea celor „peste 3.000 de prizonieri politici”, despre care a spus că „reprezintă cea mai mare speranță” pentru viitorul Rusiei.
Ilia Iașin, politician rus din opoziție, a cerut, la rândul său, un contact „sistemic” și „colaborare la nivel instituțional” între Uniunea Europeană și mișcarea democratică rusă, avertizând că „dacă Ucraina este cedată lui Putin, acest lucru va slăbi mișcarea noastră și va consolida regimul”. El a avertizat că „ar fi o lovitură dură pentru mișcarea democratică a compatrioților noștri și un pericol suplimentar pentru Europa”.
Potrivit lui Iașin, „aceasta îi va permite lui Putin să continue, el nu se va mulțumi doar cu Ucraina”.
