Connect with us

U.E.

”Valul de renovări ale clădirilor”: Comisia Europeană a prezentat strategia prin care urmărește dublarea ratei de renovare a clădirilor în scopul creșterii eficienței energetice a acestora

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a dat miercuri publicității strategia ”Valul de renovări ale clădirilor” (Renovation Wave) în vederea obținerii unui parc imobiliar mai eficient din punct de vedere energetic care poate aduce o contribuție semnificativă la Pactul Ecologic European. 

Potrivit unui comunicat al Executivului european, obiectivul Uniunii Europene este acela de a dubla rata de renovare în următorii zece ani pentru a se asigura că renovările pot conduce la o eficiență energetică și în materie de resurse.

Astfel, până în 2030, 35 de milioane de clădiri ar putea fi renovate și ar putea fi create până la 160.000 de noi locuri de muncă în sectorul construcțiilor.

Clădirile sunt responsabile pentru 40 % din consumul de energie din UE și pentru 36 % din emisiile de gaze cu efect de seră de la nivelul UE. Cu toate acestea, este semnalat în documentul mai sus amintit, doar 1% dintre clădiri sunt renovate eficient din punct de vedere energetic în fiecare an, așadar o atenție sporită asupra acestei chestiuni este crucială pentru atingerea obiectivului UE, acela de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Această strategie este cu atât mai importantă cu cât aproape 34 de milioane de europeni nu își permit să își mențină locuințele încălzite.

În acest context, politicile publice de promovare a renovărilor eficiente reprezintă, de asemenea, un răspuns la sărăcia energetică, susținând sănătatea și bunăstarea oamenilor, contribuind în același timp la reducerea facturilor la energie ale cetățenilor europeni.

Strategia dată publicității miercuri se va axa pe trei domenii: decarbonizarea, combaterea sărăciei energetice și diminuarea numărului clădirilor neperformante, renovarea clădirilor publice precum școlile, spitalele și clădirile administrative.

De asemenea, Comisia propune eliminarea barierelor din lanțul de renovare – de la conceperea unui proiect până la finanțarea și finalizarea acestuia – printr-un set de măsuri politice, instrumente de finanțare și asistență tehnică.

Printre acțiunile cuprinse în strategia mai sus amitită se numără:

– reglementări, standarde și informații mai clare cu privire la performanța energetică a clădirilor pentru a stabili stimulente pentru renovările din sectorul public și privat, inclusiv o introducere etapizată a standardelor minime obligatorii de performanță energetică pentru clădirile existente, reguli actualizate privind certificatele de performanță energetică și o posibilă extindere a condițiilor minime necesare privind renovarea pentru sectorul public;

– asigurarea unei finanțări accesibile și țintite, simplificarea regulilor pentru combinarea diferitelor surse de finanțare, inclusiv de la Fondul de redresare economică în valoare de 750 de miliarde de euro,

– creșterea capacității de pregătire și implementare a proiectelor de renovare, de la asistență tehnică la autoritățile naționale și locale prin sprijinirea calificarea lucrătorilor în noi locuri de muncă verzi,

înființarea unui nou Bauhaus european, spațiu de co-creație la baza căruia stă curentul artistic experimental fondat în Germania interbelică pentru a combina forma artistică cu designul funcțional. Acest proiect interdisciplinar va fi-coordonat de un consiliu consultativ format din experți externi, oameni de știință, arhitecți, designeri, artiști, proiectanți și societatea civilă.

Pandemia de COVID-19 a adus în lumina reflectoarelor importanța clădirilor în viața cotidiană a cetățenilor, în contextul în care locuința a devenit principalul spațiu de desfășurare a activității pentru milioane de cetățeni europeni.

În vederea atingerii obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, Uniunea Europeană trebuie să reducă emisiile de CO2 ale clădirilor cu 60%, consumul de energie al acestora cu 14% și consumul de energie pentru încălzire și răcire cu 18%.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

Published

on

© Denys Shmyhal/ X

Președintele polonez Donald Tusk l-a primit joi la Varșovia pe  omologul său ucrainean Denys Shmyhal pentru a purta, printre altele, mult așteptatele discuții destinate să reducă fricțiunile generate de importurile agricole ucrainene și de blocajele de la graniță ale fermierilor polonezi nemulțumiți, relatează AFP, citat de The Guardian.

”Nu va exista o Europă sigură fără o Ucraină liberă”, a menționat Tusk într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter, la începutul discuțiilor.

AFP precizează că Ucraina a cerut în repetate rânduri vecinului său din UE să atenueze blocajele privind transportul transfrontalier, avertizând că întârzierile declanșate ar putea împiedica livrările de arme către țară.

”Am organizat o nouă rundă de consultări interguvernamentale Ucraina-Polonia. Au fost discutate domenii de cooperare, situația de la frontieră și comerțul în sectorul agricol. Ne așteptăm ca Polonia să ofere răspunsuri concrete la măsurile pe care le-am prezentat, la interdicția de tranzit și de export a Comisiei Europene privind mărfurile din Rusia și Belarus și să convenim asupra controalelor comune la punctele de control”, a menționat Shmyhal pe aceeași rețea de socializare.

Amintim că Uniunea Europeană a propus taxe crescute asupra importurilor de cereale din Rusia și Belarus, punând în practică, chiar dacă într-o formă diluată, o solicitare formulată de Polonia, Cehia și țările baltice, care cereau un embargo asupra acestui tip de produse exportate de Moscova și Minsk

Revenind la Polonia și Ucraina, până în prezent au avut loc discuții doar la nivel de reprezentanți din structuri inferioare ale guvernelor, fără a se înregistra prea multe semne de progres.

Sectorul agricol ucrainean a fost paralizat de invazia Rusiei, care a fost declanșată în februarie 2022, multe dintre rutele de export prin Marea Neagră fiind blocate, probleme la care se adaugă faptul că o mare parte din terenurile agricole ucrainene nu au mai putut fi folosite ca urmare a conflictului.

Ucraina are nevoie să își exporte produsele agricole către piețe mondiale, având în vedere că acest sector este o principală sursă la bugetul de stat, puternic încercat de război.

Conform premierului polonez citat de Reuters,  cele două părți ”sunt aproape de o soluție” care ar urma să vizeze ”volumul de produse care pot intra în Polonia”, odată ce cele două țări vor fi stabilit detaliile. ”Suntem aproape de a ne asigura că tranzitul nu perturbă piața poloneză”, a spus Tusk.  

Nu doar Polonia este cea cu care Ucraina va trebui să discute despre tranzitul produselor agricole, dacă ne raportăm la recentele declarații susținute de ministrul francez al Agriculturii, care a anunțat că mai multe țări s-au alăturat solicitării sale la adresa UE de a impune restricții mai mari a importurile de produse alimentare din Ucraina, motivând că dorește să protejeze echilibrul pe piețele agricole europene.

UE a convenit să prelungească cu încă un an, până la 5 iunie 2025, suspendarea taxelor de import și contingentele la exporturile ucrainene către Uniunea Europeană.

De asemenea, a fost adăugată o nouă măsură de salvgardare automată pentru anumite produse sensibile, cum ar fi păsările de curte, ouăle, zahărul, ovăzul, porumbul, grișul și mierea.

Ministrul francez al Agriculturii consideră că și grâul care provine din Ucraina ar trebui să fie inclus pe această listă a insistat că pragul de la care vor fi introduse taxe vamale ar trebui să fie media din 2021-2023. Asta ar însemna includerea anului de dinainte de invazia rusească, când exporturile ucrainene spre UE au fost limitate de tarife vamale şi cote.

Se pare că poziția lui Fesneau este sprijinită și de ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, care a condiționat prelungirea suspendării tarifelor pentru produsele ucrainene doar dacă vor fi impuse limite de cotă la grâu.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

Published

on

© Dan Motreanu/Facebook

Europarlamentarul Dan Motreanu salută intrarea oficială a României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime începând cu 31 martie 2024, lucru datorat „eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu.”

„Procedurile de control la frontieră se simplifică semnificativ pentru zborurile și călătoriile maritime către statele Schengen. Intrarea României în spațiul Schengen este rezultatul eforturilor depuse de președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu și ministra Afacerilor Externe, Luminița Odobescu. Guvernările PNL au acordat o atenție deosebită integrării României în spațiul Schengen, un exemplu elocvent în acest sens fiind închiderea MCV, obținută în urma reformelor realizate de un ministru liberal al Justiției. Toți reprezentanții PNL care au condus ministerele Afacerilor Interne, Justiției și al Afacerilor Externe în ultimii patru ani de zile au considerat dosarul Schengen o prioritate”, a transmis deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

De asemenea, europarlamentarul liberal a subliniat că România nu este singura țară care a reușit inițial o intrare doar pe cale aeriană: „Să nu uităm că și alte țări au intrat în Schengen prima dată cu spațiul aerian. Negocierile s-au dovedit soluția corectă până acum, iar această strategie ne poate aduce integrarea completă. Consiliul UE a anunțat, în decizia oficială, că depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.”

„Partidul Popular European, formațiunea europeană din care face parte PNL, susține aderarea României la spațiul Schengen, fapt reafirmat cu prilejul Congresului PPE desfășurat recent la București”, a mai reamintit Dan Motreanu.


În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.

Continue Reading

U.E.

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

Published

on

© European Union 2024

Un potențial acord între Uniunea Europeană și Mercosur este ”foarte dăunător” pentru ambele părți, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron în timpul unei vizite în Brazilia, informează Deutsche Welle.

În timpul unei intervenții în cadrul unui forum de afaceri desfășurat în Sao Paolo, Macron a subliniat că  propunerea de acord UE-Mercosur este perimată, învechită și trebuie revizuită pentru a lua în calcul combaterea schimbărilor climatice.

Propunerea ”acordului comercial cu Mercosur, așa cum este negociată acum, este un acord foarte prostă. Pentru voi și pentru noi”, a spus Macron. ”A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Trebuie să o reformăm”, a continuat liderul francez.

Comentariile acestuia vin să reamintească opoziția sa față de încheierea unei astfel de înțelegeri cu piețele din America de Sud, în antiteză cu cea exprimată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu ocazia unui turneu în America de Sud, efectuat la mijlocul anului trecut

De altfel, Macron se opune oricărui acord care nu stipulează că producătorii sud-americani trebuie să respecte aceleași standarde de mediu și de sănătate ca cei din Europa.

”Puteți încerca să reaprindeți acea flacără, dar nu este același lucru. Trebuie să o refacem așa cum este lumea acum. Este important să ținem cont de diversitate și de climă, iar acestea nu sunt luate în considerare”, a spus Macron.

”(Vrem) un acord comercial responsabil, care să aibă în vedere dezvoltarea, clima și biodiversitatea. Un acord pentru o nouă generație, cu clauze care să permită reciprocitatea”, a adăugat președintele francez.

Este lesne de înțeles mesajul său dacă luăm în calcul protestele fermierilor. Franța și-a motivat reținerea de a semna o înțelegere cu Mercosur spunând că fermierii săi au obiecții față de perspectiva de a permite importuri de produse agricole, în special carne de vită, care nu respectă standardele stricte ale Uniunii Europene.

La sfârșitul lunii ianuarie, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, semnala că aceste nemulțumiri ale fermierilor care au cuprins întreaga Europă ar putea constitui un ”obstacol” în calea încheiere unui acord între UE și Mercosur, bloc economic ce cuprinde Brazilia, Argentina (suspendată din 2016), Paraguay și Uruguay, informează AFP, citat de Agerpres.

După 20 de ani de negocieri, ”mingea este acum în terenul Europei. Noi suntem cei care trebuie să spunem dacă dorim sau nu” acest acord, a subliniat Borrell la acel moment.

Negocierile UE-Mercosur au început în 2000 și au cunoscut de-a lungul anilor diferite faze.

În mai 2016, UE și Mercosur au relansat procesul de negociere, au făcut schimb de noi oferte de acces pe piață și au intensificat ritmul negocierilor prin organizarea de runde de negocieri și reuniuni la intervale regulate.

La 28 iunie 2019, Uniunea Europeană și Mercosur au ajuns la un acord politic pentru un acord comercial ambițios, echilibrat și cuprinzător, care acoperă aspecte precum:tarifele; reguli de origine; bariere tehnice în calea comerțului; măsuri sanitare șifitosanitare; servicii; achiziții publice; proprietate intelectuală; dezvoltarea durabilă; întreprinderi mici și mijlocii.

UE este primul partener comercial și de investiții al Mercosur și al doilea partener comercial în ceea ce privește comerțul cu bunuri, după China, reprezentând 16,2% din comerțul total al blocului în 2021. Mercosur este al 11-lea partener comercial în materie de bunuri pentru UE.

În 2021, exporturile UE către cele patru țări Mercosur au totalizat 45 de miliarde de euro, în timp ce exporturile Mercosur către UE au fost de 43 de miliarde de euro. Cele mai mari exporturi ale Mercosur către UE în 2021 au fost produsele minerale (22,3% din totalul exporturilor), produsele vegetale, inclusiv soia și cafea (20,7%), precum și produsele alimentare, băuturile și tutunul (19,1%).

Exporturile UE către Mercosur includ mașini și aparate (27,8% din totalul exporturilor), produse chimice și farmaceutice (26,3%), echipamente de transport (10,5%). UE a exportat servicii în valoare de 17,2 miliarde de euro către Mercosur, în timp ce Mercosur a exportat servicii în valoare de 7,7 miliarde de euro către UE în 2020.

UE este cel mai mare investitor străin din regiune, cu un stoc acumulat de investiții care a crescut de la 130 de miliarde de euro în 2000 la 330 de miliarde de euro în 2020.

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.7 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO10 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu10 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE10 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA13 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

U.E.13 hours ago

Din Brazilia, Emmanuel Macron cere revizuirea propunerii acordului UE-Mercosur, pe care o consideră ”foarte proastă” pentru ambele părți: A fost negociată în urmă cu 20 de ani. Este învechită

REPUBLICA MOLDOVA14 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu ministrul Finanțelor din R. Moldova despre aderarea acestei țări la UE: Vă vom fi alături cu orice aveți nevoie pentru implementarea eficientă a proiectelor finanțate din bani europeni

ROMÂNIA10 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending