Angajamentul României față de apărarea aeriană integrată consolidează protecția teritoriului românesc și a NATO, făcând America și aliații noștri mai siguri, a declarat marți ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, după ce Statele Unite au aprobat vânzarea către România a unui sistem de rachete Patriot în variantă modernizată pentru a înlocui sistemul de apărare aeriană donat Ucrainei de către România și va fi achiziționat prin intermediul unor fonduri externe nerambursabile, asigurate de un grup țări aliate.

Departamentul de Stat al SUA a aprobat vânzarea către România a unei unități de tragere MIM-104 PATRIOT. Sistemul MIM-104 PATRIOT include un set radar AN/MPQ-65 și două stații de lansare M903, a transmis și Ambasada SUA într-un comunicat.

Această unitate de tragere va înlocui sistemul pe care România l-a furnizat Ucrainei în septembrie 2024. PATRIOT poate detecta și doborî o gamă largă de amenințări cu rachete balistice și aeropurtate, iar această achiziție va consolida capacitatea României de a descuraja agresiunea în regiunea Mării Negre.

“Angajamentul României față de apărarea aeriană integrată consolidează protecția teritoriului românesc și a alianței NATO, făcând America și aliații noștri mai siguri. Statele Unite apreciază sprijinul continuu pe care România l-a acordat Ucrainei, incluzând donarea unui sistem Patriot pentru a sprijini apărarea Ucrainei”, a declarat, în context, ambasadoarea Kathleen Kavalec.

Având un cost estimat de 262 de milioane de dolari, sistemul va fi achiziționat prin intermediul unor granturi de la un grup de donatori NATO.

Statele Unite, prin persoana secretarului american al Energiei, Chris Wright, și-au exprimat dorința ca țările din Europa Centrală și de Est să se alăture strategiei sale ce vizează ”libertatea energetică”, abandonând planurile ample ce urmăresc tranziția la o economie net zero, anunță Bloomberg, conform Agerpres.

Acesta a participat la Varșovia la Summitul Inițiativei celor Trei Mări, eveniment ce i-a oferit prilejul de a sublinia că Europa Occidentală a ales calea greșită a ”impunerii de la vârf a unor politici climatice costisitoare”.

Oficialul american a apreciat că investițiile în energiile regenerabile au un efect negativ asupra creșterii economice, dar majorează profiturile companiilor străine, motiv pentru care Europa de Est ar trebui să urmeze o direcție diferită, consideră Wright.

”A venit timpul ca Europa Centrală să facă o alegere. Vă primim cu căldură alături de noi în Echipa Libertății Energetice și a Prosperității pentru Cetățeni”, le-a spus Wright participanților la conferința de la Varșovia.

Acesta a recunoscut că schimbările climatice sunt un ”fenomen fizic real”, dar nu reprezintă, potrivit lui, ”cea mai urgentă problemă” a lumii.

”De fapt, concluzia clară a studiilor economice cu privire la schimbările climatice este acea că net zero 2050 este un obiectiv absolut greșit. Nu doar că nu poate fi atins, dar urmărirea cu orbire a acestui obiectiv va provoca mai multe prejudicii decât va provoca schimbarea climei”, a spus oficialul american, care a avut o întâlnire cu ministrul Energiei, Sebastian Burduja, prilejuită de evenimentul mai sus amintit.

Agenda discuțiilor dintre cei doi a inclus mai multe proiecte-cheie:

• Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale);
• Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care România a semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy);
• Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, proiect la care Fluor este de asemenea partener;
• Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) din cadrul Departamentului Energiei al SUA.

Revenind la politica energetică a SUA, amintim că Donald Trump a semnat în prima zi a mandatului său un ordin executiv prin care retrage Statele Unite din Acordul de la Paris din 2015 și din toate celelalte acorduri și înțelegeri semnate sub auspiciile Convenției Națiunilor Unite privind clima. De asemenea, ordinul a pus capăt imediat sprijinului financiar american pentru climă acordat țărilor în curs de dezvoltare.

Gestul a fost primit cu regret de către Uniunea Europeană. 

Este pentru a doua oară când Trump retrage SUA din acest acord, care obligă aproape fiecare națiune să reducă emisiile care încălzesc planeta.

Spre deosebire de momentul în care Trump a părăsit pentru prima dată acordul de la Paris în 2017, de data aceasta puțini lideri mondiali au făcut presiuni publice asupra președintelui american pentru a rămâne.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a discutat telefonic cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, la solicitarea acestuia. Rubio a evidențiat, în dialogul cu omologul său rus, pașii următori în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina, subliniind importanța încheierii rapide a conflictului.

„După vizita emisarului special Steve Witkoff la Moscova, pe 25 aprilie, secretarul i-a subliniat omologului său rus pașii următori în negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina și necesitatea de a pune capăt războiului acum”, se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA.

De asemenea, Statele Unite au transmis că „sunt hotărâte să faciliteze încheierea acestui război fără sens”.

Citiți și: Rubio i-a transmis lui Lavrov același mesaj comunicat aliaților europeni și Ucrainei la Paris: Trump și SUA doresc încetarea războiului. Pacea este posibilă dacă toate părțile ajung la un acord

Marco Rubio a anunțat că urmează o săptămână crucială pentru „calea spre pace” în Ucraina, perioadă în care Statele Unite vor analiza cu atenție dacă efortul lor în gestionarea acestui conflict merită să continue.

„Președintele (Trump) a dedicat o cantitate enormă de timp și energie acestei chestiuni și credem că am adus părțile mai aproape decât au fost în acești trei ani. Dar nu am ajuns încă acolo, iar acest lucru trebuie să înceapă să se întâmple. (…) cred că aceasta va fi o săptămână foarte importantă. Săptămâna aceasta va fi o săptămână foarte importantă în care va trebui să decidem dacă acesta este un efort în care dorim să continuăm să fim implicați sau dacă este timpul să ne concentrăm pe alte probleme care sunt la fel de importante, dacă nu chiar mai importante în unele cazuri”, a declarat secretarul de stat american, Marco Rubio, într-un interviu pentru NBC.

Președintele american Donald Trump i-a cerut duminică omologului său rus, Vladimir Putin, „să înceteze să mai tragă” și să încheie un acord privind Ucraina, în timp ce a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski este dispus să renunțe la recuperarea Peninsulei Crimeea ocupată de Rusia, lucru în contradicție totală cu ceea ce susține liderul de la Kiev.

Sâmbătă, după ce a avut o întâlnire simbolică în interiorul Bazilicii Sfântul Petru de la Vatican cu Zelenski, Trump a declarat că Putin l-ar putea păcăli după ultimele atacuri asupra Ucrainei, în timp ce Statele Unite încearcă să pună capăt războiului și să aducă Moscova și Kievul în fața unui armistițiu de încetare a focului și a unui acord de pace.