Connect with us

INTERNAȚIONAL

Vasile Puşcaş: Europa, bolnavul planetei?

Published

on

În urmă cu un secol, o discuţie la modă în cancelariile occidentale şi mass media europeană era despre o  putere  numită „bolnavul Europei”. Pe umerii acelui „bolnav al Europei” au fost puse toate năpăstuirile care se abăteau asupra continentului (a se citi Vestului), cauzele războaielor şi imperfecţiunile aranjamentelor de pace. Ca să dispară acea sintagmă, a fost considerată necesară o completă restructurare geopolitică şi geostrategică a zonei.

Zilele trecute, dincolo de Atlantic, liderii G8 s-au întrunit pentru a sugera noi planuri de dezvoltare a economiei globale. Principalele puteri economice ale Planetei au considerat că o temă de maximă importanţă pentru obiectivul lor era situaţia critică a Europei şi îndeosebi a zonei euro.

De altminteri, din 2009 încoace, aproape toate reuniunile G20 şi G8 au înscris pe agenda preocupărilor majore chestiunea europeană. Ne amintim cu toţii că, în 2009, erau voci care întrebau dacă soluţia transferării cauzelor reale ale crizei în datoria suverană va putea fi gestionată de liderii statelor europene şi ai instituţiilor financiare internaţionale.

Privind pozele liderilor europeni participanţi la întrunirile G8 şi G20, vedem că astăzi fotografia de grup cuprinde figuri noi, dar problemele au rămas, aşa că nu e de mirare că un comentator zicea că formula summit-urilor „G” ar putea fi numită „G-0″ (G zero). Ceea ce spune mult despre calitatea leadership-ului contemporan!

Foarte frecvent auzim astăzi, în discursul politic din UE, chemarea la responsabilitate. Ceea ce nu e rău. Doar că apelul patetic pe această temă arată cât de mult a scăzut sentimentul încrederii în liderii europeni, percepţie care nu ajută deloc la susţinerea aplicării unor decizii urgente şi absolut necesare în perioada următoare.

Ilustrativă este dezbaterea actuală a dramei greceşti, inclusiv la reuniunea G8 de la Camp David, dar ne interesează mai mult opiniile liderilor europeni de azi.

Care lideri, excelând în preferinţa pentru conclavuri restrânse, deşi au misiunea de a găsi soluţii la probleme, de a decide şi asigura aplicarea politicilor în spaţiul european, când e vorba să-şi asume răspunderea acestora, devin dintr-o dată adepţi ai „democraţiei”, respectiv ai sugestiilor „populare”.

Cu atât mai mult trebuie să vedem cine poartă răspunderea pentru starea actuală a construcţiei europene, într-un context globalizant în care integrarea şi convergenţa câştigă tot mai mult teren în alte zone ale Planetei, adesea hrănindu-se chiar din povestea de succes a Uniunii Europene de dinaintea crizei.

O cunoscută publicaţie financiară internaţională a realizat recent o radiografie a potenţialului şi şanselor statelor central-est europene de a performa în perioada post-criză.

România tocmai a arătat că a intrat într-o nouă etapă de contracţie, perspectiva post-criză prelungindu-se mai degrabă în incertitudini, pe când ţări precum Polonia sau Slovacia continuă a genera un optimism economic pe care am dori să-l vedem extins asupra întregii zone. Ne interesează enorm evoluţiile din zona euro, deoarece aceasta continuă a fi principala sursă de tractare a pieţei central- europene.

Dar sunt convins că aceeaşi arie/piaţă ar putea alimenta viitoarea creştere a economiei Uniunii Europene, dacă liderii europeni ar avea o viziune realistă a modului în care să se înfăptuiască interesul european. Sau poate că trebuie să aşteptăm un scenariu despre o altfel de Uniune Europeană tot din America?

Articolul integral poate fi accesat AICI.

Autor: Prof. dr. Vasile Puşcaş
Sursa: Adevarul.ro
Foto:  ro.wikipedia.org

INTERNAȚIONAL

OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Published

on

© OncoGen/ Facebook

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu poate garanta siguranța administrării pe scară largă a vaccinului împotriva noului coronavirus dezvoltat în Rusia până când acesta nu va fi evaluat conform standardelor stabilite de organizație, informează EFE și Reuters, preluat de Agerpres

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că un vaccin dezvoltat local pentru Covid-19 a primit aprobarea după mai puțin de două luni de teste clinice pe oameni, precizând, de asemenea, că fiicei sale i-a fost deja administrat. Oficialii ruși au transmis că plănuiesc să înceapă vaccinarea în masă în octombrie.

În acest context, experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viteza cu care Rusia a ajuns la obținerea unui vaccin, sugerând că cercetătorii ar putea „să o fi luat pe scurtături” care pot pune în pericol sănătatea oamenilor. 

Astfel, pe fondul temerii că siguranța acestora ar fi putut fi compromisă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut Rusiei săptămâna trecută să urmeze orientările internaționale pentru producerea unui vaccin împotriva Covid-19. De asemenea, marți, OMS a declarat că a purtat discuții cu autoritățile ruse despre efectuarea unei evaluări a vaccinului.

„Accelerarea progreselor nu trebuie să însemne compromisuri faţă de siguranţă”, a declarat după anunţul preşedintelui rus purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic. „Suntem în contact cu autorităţile sanitare ruse şi avem discuţii cu privire la posibila precalificare OMS a vaccinului, dar, din nou, precalificarea oricărui vaccin include analiza şi evaluarea riguroasă a datelor obligatorii privind siguranţa şi eficacitatea”, a explicat el.

În prezent, vaccinul rus nu este pe lista OMS printre cele șase vaccinuri care au ajuns la studiile clinice din faza a treia, care implică testări mai răspândite pe oameni.

Peste 100 de vaccinuri din întreaga lume sunt în curs de dezvoltare, unele dintre acestea fiind testate pe oameni în studiile clinice. În ciuda progresului rapid, majoritatea experților consideră că niciun vaccin nu poate deveni disponibil pe scară largă până la mijlocul anului 2021.

Dintre aceste şase, trei sunt dezvoltate de laboratoare chineze, două sunt americane (cele ale companiilor Pfizer şi Moderna) şi cel de-al şaselea este dezvoltat de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford.

Potrivit directorului fondului suveran rus RDIF implicat în proiect, Kirill Dmitriev, peste 20 de ţări au precomandat circa un miliard de doze din acest vaccin, care pentru pieţele externe va avea denumirea ”Sputnik V”, nume ce aminteşte de primul satelit lansat pe orbită, şi începutul producţiei industriale este preconizat pentru luna septembrie.

Continue Reading

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

RUSIA

Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Ministrul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a fost întrebat care este poziția Berlinului privind decizia administrației SUA de a aplica sancțiuni extrateritoriale și cum afectează aceasta relațiile transatlantice.

Relațiile transatlantice dtează de mai multe decenii în istoria noastră comună europeană cu SUA. Sunt construite pe temelii solide și nu au fost niciodată definite exclusiv de politica de zi cu zi. Dar, bineînțeles, poziția noastră ca guvern federal este clară în această problemă, și anume respingem sancțiunile extrateritoriale și am transmis în mod clar acest lucru administrației americane“, a spus Maas pentru Interfax, interviul fiind citat de Ministerul german de Externe.

Potrivit lui Maas, situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană.

Aceasta este o problemă de suveranitate în special în politica noastră energetică și se referă și la crearea securității juridice pentru companiile noastre. La urma urmei, un lucru este clar, anume faptul că decidem politica energetică a Europei în capitalele Europei și împreună la Bruxelles. Noi decidem de unde ne primim energia“, a afirmat el.

Șeful diplomației germane efectuează marți o vizită în Rusia, la Moscova și la Sankt Petersburg, afirmând înaintea acesteia că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending