Connect with us

ROMÂNIA

Vasilica Ciucă, director INCSMPS: România poate ajunge departe în privința educației profesionale pentru dezvoltare durabilă, neavând o ,,tradiție” a poluării precum alte state

Published

on

© Diana Zaim/caleaeuropeana.ro

România poate ajunge departe în privința educației profesionale pentru dezvoltare durabilă, neavând o ,,tradiție” a poluării precum alte state, este mesajul transmis de Vasilica Ciucă, director al Institutului Național de Cercetare științifică în domeniul Muncii și Protectiei Sociale (INCSMPS), în intervenția sa din cadrul conferinței internaționale ,,GLOBE Competence Framework – New Skills for Green Jobs. Game Based Training To Develop Transversal Green Skills in Apprenticeship Programmes”, dedicată dezvoltării de noi competențe pentru inserarea pe piața muncii dintr-o economie ,,verde”. 

,,Dincolo de creșterea economică, dincolo de nevoia de a ne dezvolta țara, trebuie să ne bazăm pe oameni. Componenta socială este foarte importantă și este prioritatea noastră principală. INCSMPS este un institut tânăr, dar ne confruntăm cu probleme dificile care ne aduc satisfacție atunci când sunt rezolvate pentru că facem asta pentru oameni. Prin rezultatele pe care dorim să le obținem prin proiectul GLOBE, sperăm să convingem instituțiile statului să dezvolte bune practici”, spune Vasilica Ciucă.

Șefa INCSMPS a punctat faptul că schimbările rapide care apar pe piața muncii dau naștere unei cereri de noi competențe care pot fi dezvoltate rapid prin intermediul educației profesionale la vârsta adultă.

,,În România ne confruntăm cu provocări care nu există în alte țări, precum pregătirea mai slabă legată de gestionarea migrației și mobilității, care trebuie abordate cât mai eficient. De aceea, este nevoie de o adaptare continuă a educației pentru adulți, pentru că trebuie să internalizăm schimbările care apar pe fondul dinamizării  pieței muncii pentru a fi competitivi și pentru a avansa în carieră. Trebuie să dezvoltăm formarea profesională ca pe o cultură socială, altfel ne va fi foarte greu să facem față”.

Vasilica Ciucă este convinsă de faptul că tranziția către o economie ,,verde” ține de comportamentul indivizilor față de mediu și, ca atare, acest comportament trebuie modelat prin intermediul educației. 

,,În proiectul nostru avem și o componentă culturală pentru că locurile de muncă sustenabile și dezvoltarea durabilă per ansamblu apar ca urmare a culturii și cred în asta foarte mult. Oamenii trebuie să internalizeze modul în care interacționează cu mediul zi de zi ca pe niște norme culturale. Comportamentul lor îi poate forța pe decidenți și pe angajatori să se adapteze mai bine. Oamenii pot fi educați, iar o cultură se formează prin educație”.

Aceasta a mai menționat că în România există creștere economică verde ceea ce permite crearea unor noi locuri de muncă decente, bine plătite, care oferă ,,perspectiva unei vieți bune în această țară”.  Astfel, spune Vasilica Ciucă, ,,dacă le imprimăm copiilor noștri, încă de la o vârstă fragedă, competențele necesare în relație cu protejarea naturii, ei vor fi adulți care se vor adapta mult mai ușor la schimbări. Iar România poate să ajungă departe în acest sens, deoarece tradiția poluării nu este atât de accentuată precum în alte țări”.

Proiectul GLOBE este cofinanţat cu sprijinul Comisiei Europene, prin programul ERASMUS+. Proiectul se adresează în mod direct beneficiarilor de programe de ucenicie: persoane fizice, companii, furnizori de formare, instituţii de învăţământ cu profil profesional și învăţământ dual.

Obiectivele proiectului GLOBE sunt: ​​răspunsul la lipsa de competențe în economia ecologică; contribuția la actualizarea cadrului național de competențe și abilități, inclusiv noi competențe pentru economia ecologică și actualizarea profilurilor profesionale tradiționale, conform noilor cerințe; îmbunătățirea mecanismului de formare, prin dezvoltarea și utilizarea resurselor inovatoare de învățare și formare (învățare bazată pe joc); tratarea dublei provocări a economiei verzi, compatibilizarea creșterii economice cu stabilizarea climei și amprentei durabile asupra mediului prin dezvoltarea competențelor ecologice în domeniul profesional; contribuția la dezvoltarea dimensiunii sociale a economiei verzi, promovând instruirea și adaptarea forței de muncă.

În ceea ce privește INCSMPS, de la înființare, în 1990, institutul a desfășurat activități de cercetare științifică în domeniul pieței muncii și protecției sociale, sprijinind astfel eforturile României de a crea și dezvolta o economie durabilă, bazată pe principii moderne și europene. Cercetarea științifică din institut este legată de piața muncii și de politica socială, pentru crearea instrumentelor de măsurare, indici și criterii.

INCSMPS are ca domeniu principal de activitate cercetarea și dezvoltarea în domeniul științelor sociale și umaniste, realizând sondaje și cercetări cu caracter teoretico-aplicativ în domenii de interes național privind managementul resurselor umane, dezvoltarea socială și protecția socială în România.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

MApN: România donează echipamente medicale militarilor ucraineni în lupta împotriva COVID-19

Published

on

© MApN/ Facebook

România va dona Ucrainei un lot de echipamente medicale constând în măști, combinezoane și ochelari de protecție, dezinfectanți, precum și zece sisteme de izolare și transport al personalului contaminat cu agenți biologici (izolete), informează Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Lotul de echipamente provine din stocurile Ministerului Apărării Naționale și va fi donat Ministerului ucrainean al Apărării, în baza unui Memorandum aprobat în Ședința de Guvern din 24 septembrie.

Materialele, în valoare de aproximativ 450 mii lei, sunt oferite în contextul prevenirii și combaterii infectării cu virusul SARS-CoV-2 în țara vecină.

Donaţia va contribui la îmbunătăţirea capacității de combatere a virusului în Ucraina, precum şi la consolidarea relaţiilor bilaterale în domeniul apărării.

Aceasta nu este prima formă de sprijin acordată de România țării vecine în perioada pandemiei de COVID-19. În luna iunie, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care România a oferit Ucrainei asistență umanitară.

Relațiile româno-ucrainene au cunoscut o dinamică accelerată în ultimele luni, șeful diplomației de la Kiev, Dmytro Kuleba fiind invitat la Reuniunea Anuală a Diplomației Române din acest an, iar miniștrii apărării român și ucrainean au semnat, la București, un document de colaborare militară între România și Ucraina.

Ucraina și România sunt două dintre cele mai afectate țări din regiune de pandemia de coronavirus, cu peste 190.000 de cazuri, respectiv peste 120.000.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru 6 octombrie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00, “pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în data de 6 octombrie a.c., începând cu ora 13:00, pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”, potrivit sursei citate.

Ultima reuniune CSAT a avut loc la finalul lunii mai, când membrii Consiliului au analizatat noua Strategie Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, au aprobat Programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă și au decis reducerea numărul de efective militare române care vor participa, în anul 2021, la misiunile și operațiile în teatrele militare globale.

Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt conduse de președintele Klaus Iohannis, care ocupă și funcția de președinte al CSAT, iar componența CSAT îi cuprinde pe prim-ministrul Ludovic Orban, vicepreședintele CSAT, ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, ministrul afacerilor interne, Ion Marcel Vela, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, ministrul economiei, Virgil Popescu, ministrul finanțelor, Florin Cîțu, directorul SRI, Eduard Hellvig, directorul SIE, Gabriel Vlase, șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Ion Oprișor, și secretarul CSAT, generalul Mihai Șomordolea.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul Bogdan Aurescu a prezidat reuniunea statelor OCEMN: România, angajată activ în stimularea cooperării regionale în regiunea extinsă a Mării Negre

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a prezidat vineri, în marja segmentului la nivel înalt al celei de-a 75-a Sesiuni a Adunării Generale ONU, reuniunea informală, în format videoconferinţă, a Consiliului Miniştrilor Afacerilor Externe (CMAE) din statele membre ale Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La reuniune au mai participat miniștrii afacerilor externe din Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Moldova, Federația Rusă și Republica Turcia și adjuncți ai miniștrilor de externe din Grecia, Georgia, Albania, Bulgaria, Serbia și Ucraina. Invitat special al reuniunii a fost Comisarul european pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi.

Dezbaterile din cadrul Consiliului Ministerial informal s-au concentrat asupra modalităților în care OCEMN poate răspunde eficient și coordonat pe dimensiunea regională de cooperare în vederea gestionării implicațiilor socio-economice ale crizei generate de pandemia de COVID-19. Reuniunea a reprezentat, deopotrivă, și un moment de bilanț de etapă al principalelor activități și inițiative ale Preşedinţiei-în-Exerciţiu a României la OCEMN pe parcursul primului semestru al anului curent.

În intervenția sa, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a reconfirmat angajamentul activ al României pentru stimularea cooperării regionale în regiunea extinsă a Mării Negre, consecvent unei agende substanțiale pe dimensiunea economică a cooperării, precum și ca modalitate de promovare a stabilității și prosperității în această regiune de interes strategic pentru România.

Șeful diplomației române a evidențiat că, în baza acestui angajament constructiv şi ca expresie a responsabilității sale la nivel regional, România a decis prelungirea, cu titlu excepțional, a mandatului naţional de Președinție-în-Exercițiu și pentru semestrul al II-lea al anului 2020, ca urmare a obținerii de către România a acordului tuturor statelor membre asupra unei soluții-pachet de natură să asigure continuitatea președințiilor-în-exercițiu ulterioare. Demersurile susținute întreprinse de România pentru identificarea unei formule consensuale de asigurare a continuității mandatelor viitoare de conducere ale Organizației, începând cu 1 ianuarie 2021, au condus, astfel, la deblocarea impasului instituțional prin agrearea următoarelor Președinții, asumate succesiv de Albania, Georgia și R. Moldova.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a susținut, totodată, valoarea adăugată a cooperării economice interguvernamentale la nivel regional, în sprijinul eforturilor naționale de redresare socio-economică în urma crizei pandemice. Șeful diplomației române a subliniat că provocările actuale reprezintă un test al solidarității și, implicit, al capacității statelor membre OCEMN de cooperare și coordonare pe palier regional, cu scopul realizării unui răspuns eficient la această criză.

Ministrul Aurescu a evidențiat asistența macrofinanciară oferită de UE în sprijinul statelor partenere din cadrul Parteneriatului Estic și Balcanii de Vest, cu obiectivul combaterii pandemiei și redresării socio-economice, inițiativă ce reflectă atât solidaritatea UE față de statele partenere, cât și importanța acordată de Uniune dezvoltării sustenabile a regiunii Mării Negre per ansamblu. De asemenea, a menționat și sprijinul – financiar și ca asistență medicală – semnificativ pe care România l-a oferit, pe linie bilaterală, unor state membre OCEMN, precum Republica Moldova.

Pe dimensiunea cooperării la nivelul OCEMN, ministrul Bogdan Aurescu, a indicat importanța necesității formulării unor priorități de acțiune inovatoare în cadrul OCEMN și a eficientizării coordonării între statele membre în vederea gestionării consecințelor socio-economice ale pandemiei la nivel regional, prin încurajarea schimbului de bune practici sau prin lansarea unor formate mai flexibile de cooperare în cadrul OCEMN.

Ministrul Bogdan Aurescu a reconfirmat sprijinul continuu al României pentru dezvoltarea pragmatică și flexibilă a interacțiunii OCEMN – UE, care contribuie la consolidarea dimensiunii comune de acțiune în regiune vizând implementarea de proiecte concrete în domenii sectoriale, prin valorificarea oportunităților oferite de politicile, inițiativele și instrumentele financiare alocate de UE pentru dezvoltarea sustenabilă la Marea Neagră. A accentuat relevanța pentru regiune a impulsionării cooperării pragmatice inițiate în cadrul Agendei Maritime Comune la Marea Neagră și a Agendei Strategice de Cercetare şi Inovare la Marea Neagră, documente adoptate la București, în mai 2019, pe perioada Președinției române a Consiliului UE.

În concordanță cu priorităţile de agendă ale Preşedinţiei-în-Exercițiu române în ce privește obiectivul de impulsionare a interacţiunii OCEMN-UE, la reuniunea informală a Consiliului Ministerial a participat şi comisarul european pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, care a prezentat activităţile Comisiei Europene în planul cooperării concrete cu OCEMN.

Discursul complet al ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu în limba engleză se regăsește aici.

România este stat fondator al OCEMN și a preluat mandatul de Președinție-în-Exercițiu la data de 1 ianuarie 2020, pentru a șasea oară de la instituționalizarea Organizației, în anul 1992. Mandatul a fost prelungit, în condiții excepționale, până la 31 decembrie 2020, în scopul asigurării continuității președințiilor-în-exercițiu ale organizației.

Sub motto-ul ,,Bridging Shores Enhancing Cohesion”, Președinția-în-Exercițiu a României a acționat în cursul anului 2020 în vederea impulsionării cooperării orientate spre rezultate tangibile pentru regiune, mai ales în contextul confruntării acesteia cu provocările fără precedent legate de pandemia de COVID-19.

Astfel, România s-a implicat activ, în colaborare cu Secretariatul Organizației și cu statele membre, pentru stimularea încrederii reciproce și încurajarea unui dialog autentic și constructiv, creșterea profilului și relevanței Organizației, dezvoltarea unei cooperări flexibile și pragmatice între OCEMN și UE, acordând o atenție deosebită domeniilor cheie pentru dezvoltarea economică sustenabilă a regiunii: transporturi și conectivitate; protecția mediului înconjurător; schimbări climatice și energie verde; competitivitate.

Procesul de Cooperare la Marea Neagră a fost lansat prin semnarea Declarației de la Istanbul, la 25 iunie 1992, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea economică și socială a statelor membre, cu scopul realizării unui grad superior de integrare în economia europeană și mondială, prin intensificarea cooperării multilaterale și folosirea avantajelor care decurg din proximitatea geografică și complementaritatea economiilor naționale.

La 5 iunie 1998, statele participante au semnat Carta OCEMN, marcând transformarea inițiativei politice într-o Organizație internațională cu caracter regional. În prezent, OCEMN cuprinde 12 state membre, respectiv Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, R. Moldova, România, Federația Rusă, Turcia, Ucraina și Serbia.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending