Connect with us

INTERNAȚIONAL

Vaticanul cere Venezuelei suspendarea controversatei Adunări Constituante: Creează un mediu tesionat și conflictual

Published

on

Vaticanul s-a alăturat pleiadei de state care au respins în mod oficial Noua Adunare Contituantă, spunând că aceasta ar trebui dizolvată, având în vedere că stimulează crearea „unui mediu tesionat și conflictual” într-un stat preponderent catolic, informează The Guardian.

Foto: Wikipedia

În pofida poziției pe care acesta a avut-o, un preot catolic a oferit binecuvântarea sa la inaugurarea noului organism, care va avea puterea de a modifica Constituția și de a dizolva instituții ale statului.

În cadrul comunicatului, mai este precizat că Vaticanul își exprimă “profunda îngrijorare pentru radicalizarea și agravarea crizei”, inclusiv creșterea numărului de decese, a răniților și arestării protestatarilor. El solicită tuturor politicienilor din țară, în special guvernului, să garanteze “respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a Constituției existente”.

În cadrul declarației mai este solicitat un proces de negociere pentru găsirea unei soluții, acestea trebuind să ia în calcul „suferința profundă a poporului” ca urmare a unei securități precare, dar și din cauza penuriei medicamentelor și a hranei, anunță Vatican Radio.

Fostul ministru de Externe, Delcy Rodigues, care a fost numit președintele Adunării, a precizat că organismul urmărește „respingerea ingerinței” străine în Venezuela.

Cei 545 de membri ai Adunării Constituante sunt persoane loiale guvernului. Oponenții lui Maduro se tem că dreptul Adunării Constituante de a modifica Constituția ar putea duce la dizolvarea Legislativului, care în prezent este controlat de opoziție.

După ce Maduro a preluat conducerea, liderii bisericii și-au sporit criticile la adresa statului. Aceștia au condamnat protestele de stradă, care doar anul acesta s-au soldat cu 120 de morți. În cadrul discursului său de anul trecut, arhiepiscopul Diego Padron a precizat că există o legătură strânsă între colapsul economic din Venezuela și sistemul politic, anunță The Washington Post.

Venezuela se confruntă în prezent cu o rată a inflației de 700%, iar rata mortalității este cea mai ridicatp din lume, cei 30 de milioane de cetățeni murind de foame ca urmare a penuriei alimentelor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Provocările geopolitice reclamă o Europă care să fie independentă și care să aibă puterea de a-și decide propriul viitor pentru ea însăși și să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri, a declarat miercuri președintele francez Emmanuel Macron, pledând pentru adoptarea unei Busole Strategice a UE în complementaritate cu NATO.

Șeful statului francez a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Între temele abordate prioritar de Macron s-au regăsit piața unică digitală, reformarea spațiului Schengen, dreptul de inițiativă legislativă pentru Parlamentul European, susținerea parcursului european al Balcanilor de Vest, situația de securitate din vecinătatea estică, relațiile post-Brexit dintre UE – Regatul Unit și relațiile UE – Africa.

În ceea ce privește apărarea europeană, un domeniu important pentru viziunea lui Macron privind suveranitatea europeană, liderul francez a opinat că “nu ne putem mulțumi doar să răspundem la crize internaționale”.

“Trebuie să fim capabili să anticipăm lucrurile și să organizăm siguranța Europei pentru a face față provocărilor pe care le vedem că multe dintre ele sunt fără precedent în ultimii ani”, a spus el, făcând trimitere și la eforturile președinției germane din 2020 în acest sens.

Un summit european informal va fi organizat pe 10 şi 11 martie, cu exact o lună înaintea primului tur al prezidenţialelor franceze, acela fiind probabil summitul consacrat apărării europene pe care președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a anunțat în discursul privind Starea Uniunii, pentru a facilita adoptarea Busolei Strategice a Uniunii Europene.

Busola Strategică a apărării europene a fost discutată săptămâna trecută, la Brest, într-o reuniune comună a miniștrilor de externe și ai apărării din UE. “Pentru prima dată, Uniunea Europeană va elabora o carte albă care va stabili foaia de parcurs pentru securitate și apărare până în 2030”, a transmis președinția franceză a Consiliului. Busola Strategică va combina o definiție europeană a amenințărilor, consolidarea capacității operaționale și industriale europene și apărarea intereselor și a libertății de acțiune a Uniunii Europene în domenii disputate, cum ar fi mările și oceanele, spațiul, spațiul cibernetic și informațiile. Acesta va defini acțiunile care trebuie întreprinse în patru domenii-cheie: gestionarea crizelor, consolidarea capacităților, reziliența și parteneriatele.

În acest semestru, va trebui să facem progrese considerabile în ceea ce privește adoptarea Busolei strategice lansate sub președinția germană, definirea doctrinei noastre de securitate, în complementaritate cu NATO, precum și o adevărată strategie pentru industrie, apărare și independență tehnologică, fără de care această Europă a apărării nu are niciun sens și nicio realitate”, a afirmat el.

După cum ați înțeles din această agendă, este vorba de a găsi împreună o Europă care să fie o putere a viitorului, adică o Europă capabilă să răspundă la provocările climatice, tehnologice și digitale, dar și la provocările geopolitice, o Europă independentă, în sensul că are încă mijloacele de a-și decide propriul viitor și de a nu depinde de alegerile celorlalte mari puteri”, a conchis Macron.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Președintele francez, Emmanuel Macron, a făcut apel la Uniunea Europeană să rămână fermă pe poziții în relația cu Regatul Unit, fiind nevoie de o ”recâștigare a încrederii reciproce” între cele două părți, știrbită de lungile disensiuni ante și post-Brexit.

Prezent în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, Macron a apreciat că relația Bruxelles-Londra a fost puternic încercată în ultimele luni.

”Europa și Regatul Unit trebuie să își recâștige încrederea reciprocă. Legăturile de prietenie dintre noi și poporul Regatului Unit există și vor rămâne”, a menționat liderul francez, amintind de fundamentele pe care se bazează acestea, și anume ”libertatea, progresul economic și social.”

În acest context, Macron a detaliat care sunt condițiile pentru ca această relație de prietenie să continue, amintind de frustrările pescarilor francezi și protocolul privind Irlanda de Nord, teme îndelung dezbătute de Uniunea Europeană cu Regatul Unit.

”Progresele economice și sociale pe care le-am realizat împreună sunt prea multe pentru a fi uitate, dar pentru a continua să ne mișcăm împreună și să lucrăm împreună după Brexit, guvernul britanic trebuie să se angajeze cu bună credință, respectând acordurile deja încheiate cu Uniunea, pe care le vom respecta. Vrem să ne asigurăm că acordurile încheiate sunt respectate, fie când vorbim de drepturile pescarilor noștri, fie de protocolul cu Irlanda de Nord sau de discuțiile vitale care trebuie purtate în viitor. Trebuie să fim clari și fermi în a spune că acordurile încheiate trebuie respectate. Acesta este modul de a rămâne prieteni”, a fost mesajul ferm transmis de Emmanuel Macron.

Avertismentele președinției franceze vin în contextul în care Maros Sofcovic și Liz Truss vor avea o întrevere la 24 ianuarie, după ce cele două părți au convenit să își intensifice negocierile pentru rezolvarea chestiunilor comerciale post-Brexit. 

La 20 decembrie, ministrul britanic de externe, Liz Truss, fost secretar pentru comerț, cu șanse de a fi viitor prim-ministru, a preluat dificila sarcină a negocierilor referitoare la relația post-Brexit cu Uniunea Europeană, după ce David Frost și-a anunțat demisia printr-o serie de atacuri la adresa lui Johnson.

Discuțiile între Londra și Bruxelles au loc pe fondul nemulțumirilor Regatului Unit față de protocolul privind Irlanda de Nord, motiv de lungi dispute care s-au intensificat la începutul acestui an în urma amenințărilor lui Truss de a activa Articolul 16 din protocol, suspendând părți din acordul post-Brexit.

Documentul menţine provincia britanică în uniunea vamală şi piaţa unică europeană, pentru a împiedica reintroducerea unei frontiere fizice pe insula Irlanda, care ar risca să fragilizeze acordul de pace din 1998.

Articolul 16 reprezintă o frână de urgență stipulată în documentul mai sus amintit care prevede că ”Uniunea sau Regatul Unit poate lua măsuri de salvgardare adecvate în mod unilateral, dacă executarea prezentului protocol duce la dificultăți economice, societale sau de mediu grave care riscă să persiste ori la deturnarea comerțului. Domeniul de aplicare și durata acestor măsuri de salvgardare sunt limitate la ceea ce este strict necesar pentru remedierea situației. Se acordă prioritate măsurilor care afectează cel mai puțin funcționarea prezentului protocol”, este stipulat la alin. 1, art. 16. În document nu este detaliat ce înseamnă ”serioase dificultăți”, lucru care lasă ambelor părți posibilitatea de interpretare.

Cu toate acestea, articolul 16 nu reprezintă o ”baghetă magică” prin care protocolul privind Irlanda de Nord să fie abrogat.

Potrivit anexei VII, prin activarea acestuia Londra lansează ”un proces de consultări în vederea identificării unei soluții agreate de comun acord”.

Aceste discuții se desfășoară în cadrul Comitetului mixt, grupul de supraveghere politică condus de Truss și de omologul său din UE, vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

Guvernul ar trebui să notifice cu o lună înainte orice acțiune unilaterală, cum ar fi suspendarea controalelor vamale dintre Irlanda de Nord și Marea Britanie. De asemenea, ar trebui să participe la consultări periodice cu UE la fiecare trei luni, cu scopul de a reveni la normele prevăzute de protocol. Articolul 16 este menit să fie o pauză temporară, nu o ușă de scăpare. 

În cazul în care una dintre părți nu este de acord cu o acțiune unilaterală de salvgardare, aceasta poate riposta cu ”măsuri proporționale de contrabalansare”, conform alin. 2, art. 16.  

De exemplu, UE ar putea aplica tarife vamale asupra importurilor britanice sau ar putea suspenda acordul de liber schimb UE-Regatul Unit.

Uniunea Europeană dorește însă identificarea unei soluții pe calea dialogului, în vederea menținerii stabilității și predictibilității în Irlanda de Nord.  

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a prezentat în luna decembrie o serie de propuneri pentru a asigura continuarea aprovizionării Irlandei de Nord dispre Marea Britanie, în încercarea de a dezamorsa tensiunile post-Brexit cu Londra.

Prin propunerile înaintate, Comisia Europeană arată dorința sa de a facilita punerea în aplicare a protocolului privind Irlanda de Nord, în conformitate cu pachetul de soluții pentur această provincie, prezentat la mijlocul lunii octombrie a acestui an. Astfel, UE și-a arătat deschiderea de a-și modifica propria legislație privind medicamentele pentru a se asigura că:

  • Medicamentele generice, precum paracetamolul, pot fi autorizate în baza procedurilor naționale din Regatul Unit, în conformitate cu normele UE privind medicamentele. Persoanele Irlandei de Nord vor avea acces la astfel de medicamente în același timp ca restul celor din Regatul Unit;
  • Cetățenii din Irlanda de Nord vor avea acces la medicamente inovatoare (inclusiv la noile medicamente pentru cancer) în același timp cu restul persoanelor din Regatul Unit. O „soluție tranzitorie” va permite furnizarea în Irlanda de Nord a oricărui medicament nou autorizat în Regatul Unit, până când autorizația relevantă este acordată și în UE. Această „soluție tranzitorie” se adaugă mecanismelor existente privind uzul compasional și în regim de urgență prevăzute de legislația UE;
  • Toate funcțiile de reglementare pot rămâne în Regatul Unit dacă în prezent se află acolo;
  • Pentru medicamentele introduse în Irlanda de Nord din restul Regatului Unit nu este necesară repetarea testării loturilor dacă acest lucru a fost deja făcut în Marea Britanie sau în Uniunea Europeană;
  • Nu sunt necesare autorizații de fabricație sau licențe de import pentru medicamentele furnizate din Marea Britanie în Irlanda de Nord, sub rezerva anumitor condiții;
  • Autoritatea de reglementare din Regatul Unit poate permite companiilor situate în Marea Britanie să utilizeze un singur ambalaj și prospect atunci când aprovizionează piețele din Marea Britanie și Irlanda de Nord;
  • Malta, Cipru și Irlanda vor beneficia de anumite derogări pentru o perioadă de trei ani. De exemplu, în această perioadă, în aceste trei țări, importatorii de medicamente din Marea Britanie nu vor trebui să dețină autorizații de fabricație și nici nu va fi nevoie ca aceste medicamente să fie testate din nou, dacă au fost deja testate în Marea Britanie. Astfel, operatorii vor avea mai mult timp pentru a se adapta. În contextul Strategiei farmaceutice a UE, se lucrează la o soluție permanentă pe termen lung.

Propunerile implică, în egală măsură, ca Regatul Unit să respecte anumite condiții:

  • Propunerea prevede cerințe privind ambalarea pentru a se asigura faptul că medicamentele autorizate de Regatul Unit nu intră pe piața unică;
  • Regatul Unit își asumă responsabilitatea exclusivă pentru autorizarea medicamentelor pentru Irlanda de Nord. Acest lucru depinde de respectarea în mod substanțial de către Regatul Unit a legislației UE privind calitatea, siguranța și eficacitatea medicamentelor de uz uman atunci când eliberează autorizații de introducere pe piață pentru Irlanda de Nord. Se reduc astfel riscurile pentru piața unică a UE.

Continue Reading

RUSIA

Josep Borrell îl asigură pe ministrul ucrainean de externe de ”sprijinul neclintit al UE” și cere Rusiei să își retragă trupele

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a avut convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, alăturându-se astfel angajamentelor diplomatice internaționale ca răspuns la încercările Moscovei de ”a submina principiile fundamentale ale securității europene”.

”Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă și de securitate și vicepreședinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, a discutat miercuri cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. În urma discuțiilor informale ale miniștrilor afacerilor externe și ai apărării din UE-27 care au avut loc săptămâna trecută la Brest și a unei serii de contacte cu partenerii din SUA și NATO, Înaltul Reprezentant Borrell a reiterat sprijinul ferm și de neclintit al UE pentru Ucraina. El a transmis determinarea UE de a continua să solicite Rusiei să-și retragă forțele. De asemenea, a lăudat Ucraina pentru reținerea sa continuă”, este precizat într-un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

Josep Borrell și Dmitro Kuleba au discutat, de asemenea, despre ” recentul atac cibernetic care a vizat Ucraina, iar Înaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate a salutat reacția rapidă și adecvată a Ucrainei. UE este pregătită să continue să sprijine Ucraina, inclusiv prin consolidarea în continuare a rezilienței acesteia la amenințările hibride și cibernetice”.

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali, care au efectuat vizite în Ucraina pentru a-și manifesta sprijinul față de suveranitatea și integritatea teritorială a acestui stat, în căutarea unei soluții pentru detensionarea situației provocate de acțiunile revanșarde ale Rusiei.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În vreme ce Annalena Baerbock se afla în capitala Rusiei, secretarul de stat american, Antony Blinken, începea o vizită la Kiev  de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Acesta se adaugă ajutorului trimis Ucrainei de Regatul Unit, ce constă în arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Blinken va călători apoi la Berlin unde va discuta cu ministrul german de externe ”despre recentele angajamente diplomatice cu Rusia și despre eforturile comune de a descuraja agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, inclusiv despre disponibilitatea Aliaților și a partenerilor de a impune Rusiei sancțiuni severe cu costuri economice grave”, urmând ca vineri să aibă el însuși o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice.  

În tot acest timp, de la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Există temeri exprimat de Washington că Rusia ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile.

În acest context, Estonia a anunțat că este pregătită să primească pe teritoriul său până la 5.000 de soldaţi ai Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a Alianței Nord-Atlantice, după ce președintele său, Alar Karis, a solicitat o creștere a numărului de efective NATO în țara sa, pe fondul intensificării acțiunilor agresive ale Rusiei pe flancul estic al Europei.

Continue Reading

Facebook

U.E.13 mins ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

PARLAMENTUL EUROPEAN31 mins ago

Manfred Weber, către președintele Franței: Nord Stream 2 va trebui oprit, dacă va exista o escaladare militară în Ucraina

CONSILIUL EUROPEAN37 mins ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

MAREA BRITANIE55 mins ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

CONSILIUL UE1 hour ago

Emmanuel Macron, în plenul Parlamentului European: Putem să avem o politică de vecinătate mai bună, iar UE poate deveni o putere care să asigure echilibrul

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

RUSIA2 hours ago

Josep Borrell îl asigură pe ministrul ucrainean de externe de ”sprijinul neclintit al UE” și cere Rusiei să își retragă trupele

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron, discurs în hemiciclul Parlamentului European: Președinția franceză a Consiliului UE va încerca să reformeze spațiul Schengen

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

De la Kiev, Antony Blinken avertizează că Rusia poate ataca foarte rapid. SUA au deblocat un ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei

U.E.13 mins ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN37 mins ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

MAREA BRITANIE55 mins ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.1 hour ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

RUSIA22 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

Advertisement

Team2Share

Trending