Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, despre Directiva privind garanțiile speciale pentru copii: Aceștia trebuie să beneficieze de o protecție specială în cadrul procedurilor penale, în conformitate cu respectarea deplină a drepturilor și valorilor fundamentale

Published

on

Aplicarea directivei privind garanțiile speciale pentru copii, ultima din setul de șase directive ale UE care garantează drepturi procedurale pentru cetățenii de pe tot teritoriul UE, a început pe 11 iunie, potrivit unui anunț făcut de Comisia Europeană.

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a adăugat: 

„Copiii trebuie să beneficieze de o protecție specială în cadrul procedurilor penale. Prin noile norme, ne asigurăm că le este respectată viața privată și că aceștia sunt deținuți în spații separate de cele destinate adulților. Mai mult, toți cetățenii din UE pot avea acum siguranța accesului la asistență judiciară în caz de nevoie. Instanțele trebuie să facă dreptate, dar în același timp trebuie să ne asigurăm că fac acest lucru cu respectarea deplină a drepturilor noastre fundamentale și a valorilor în care credem.”

Pe lângă această directivă care le garantează copiilor noi drepturi, o altă directivăcare garantează accesul la asistență judiciară, a început să se aplice la 5 mai. Acest pachet de norme ale UE garantează, pe de o parte, respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE de a beneficia de un tratament corect și echitabil în cadrul procedurilor penale, și, pe de altă parte, aplicarea similară a acestor drepturi în toate statele membre.

Frans Timmermans, prim-vicepreședinte și comisar pentru statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, a declarat:

„În fiecare an, în Europa, 9 milioane de persoane sunt implicate în proceduri penale. Într-un stat de drept care funcționează eficient, fiecare cetățean în parte trebuie să poată avea certitudinea că va beneficia de un tratament corect și echitabil în fața legii. Trebuie să continuăm să apărăm și să consolidăm statul de drept astfel încât cetățenii noștri să aibă o încredere nezdruncinată în sistemele noastre de justiție și în capacitatea acestora de a ne proteja cetățenii și societatea.”

Începând de marți, 11 iunie, se aplică următoarele drepturi:

  • Garanții speciale pentru copii – În fiecare an, în UE, peste 1 milion de copii fac obiectul unor proceduri penale. Copiii sunt vulnerabili și au nevoie de o protecție specială în toate etapele procedurilor. Grație noilor norme care se aplică începând de astăzi, 11 iunie, copiii ar trebui să beneficieze de asistența unui avocat și, dacă sunt trimiși în închisoare, să li se rezerve spații separate de cele destinate adulților. Viața privată trebuie respectată, iar interogarea persoanelor va trebui înregistrată pe un suport audiovizual sau într-o altă manieră adecvată.
  • Dreptul la asistență judiciară – orice persoană suspectată sau acuzată că a săvârșit o infracțiune are dreptul la asistență judiciară, adică are dreptul să beneficieze de sprijin financiar, de exemplu, dacă nu dispune de resursele necesare pentru a acoperi cheltuielile de judecată.

Normele UE definesc criterii clare pentru acordarea asistenței judiciare. Deciziile privind asistența judiciară trebuie să fie luate în timp util și cu diligență, iar cetățenii trebuie să fie informați în scris dacă cererea lor a fost respinsă integral sau parțial.

Aceste drepturi le completează pe cele care sunt aplicate deja în UE: dreptul la prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces, dreptul de a avea un avocat; dreptul la informare  cu privire la faptele pentru care sunt suspectate sau acuzate că le-au săvârșit; și dreptul la interpretare și traducere. 

În perioada următoare, statele membre care nu au transpus încă normele trebuie să facă acest lucru cât mai curând posibil. Comisia Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a se asigura că normele sunt aplicate corect, în folosul tuturor cetățenilor. Acest lucru se poate realiza inclusiv prin organizarea de ateliere și reuniuni la nivel de experți.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, obiectiv îndeplinit la final de mandat: În prezent, 41% din posturile de conducere ale Comisiei, de la toate nivelurile, sunt ocupate de femei

Published

on

© European Commission

Comisia Europeană,  în timpul mandatului președintelui Jean-Claude Juncker, a depășit obiectivul stabilit în 2014, prin care s-a angajat la momentul respectiv ca, până la sfârșitul mandatului său, 40 % din cadrele de conducere de nivel mediu și superior ale Comisiei să fie femei.

Potrivit celor mai recente date, în prezent, 41 % din posturile de conducere de la toate nivelurile sunt ocupate de femei, față de 30 % la începutul mandatului Comisiei, ceea ce reprezintă o creștere de 37 %. Această cifră este chiar mai ridicată în ceea ce privește personalul de conducere de nivel mediu sau șefii de unitate, care reprezintă segmentul cu cel mai mare număr de membri ai personalului aflați în funcții de conducere din cadrul Comisiei, se arată în comunicatul oficial. 

În prezent, 41 % dintre aceștia sunt femei, față de 31 % la începutul mandatului Comisiei Juncker. Aceste rezultate plasează Comisia în rândul administrațiilor publice din întreaga lume cu cea mai mare pondere a femeilor în posturi de conducere.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: „Egalitatea în toate formele sale este o valoare fundamentală a Uniunii Europene. Încă din prima zi a mandatului Comisiei Juncker, m-am angajat să oglindesc acest principiu în instituția pe care o conduc și am promis o creștere a participării femeilor în funcțiile de conducere de nivel mediu și superior, stabilind obiectivul de 40 % până la 1 noiembrie 2019. Astăzi, sunt mândru că ne-am depășit obiectivul. Sunt mândru de tot ceea ce am făcut pentru a ajunge aici. Dar trebuie să avansăm și mai mult în această direcție. Egalitatea înseamnă egalitate, nici mai mult, nici mai puțin.”

Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, a declarat: „Cercetarea arată că organizațiile în care există diversitate de gen obțin rezultate mai bune. Sunt foarte mândru că în Comisia Europeană peste 40 % din posturile noastre de conducere sunt ocupate deja de femei. Grație acestei repartizări, există o diversitate a punctelor de vedere în cadrul discuțiilor și al deciziilor pe care le luăm în beneficiul celor 500 de milioane de cetățeni ai UE.”

Progresele cele mai impresionante au fost realizate chiar la vârful organizației, femeile reprezentând în prezent 38 % din totalul directorilor generali, în comparație cu 14 % la începutul mandatului, ceea ce înseamnă o creștere de 170 %. Femeile dețin în prezent 40 % din posturile de directori generali adjuncți, față de 8 % în noiembrie 2014, ceea ce reprezintă o creștere de 400 %.

În plus față de angajamentul ferm asumat la cel mai înalt nivel politic, progresele înregistrate sunt rezultatul unei serii de măsuri pe care Comisia le-a instituit de la începutul mandatului său:

  • Obiective individuale pentru toate departamentele Comisiei în privința numirii pentru prima dată într-un post de șef de unitate;
  • Eforturi depuse în vederea identificării, a dezvoltării și a sprijinirii talentului femeilor, sesiuni de formare specifice, activități de îndrumare și orientare profesională;
  • În cadrul Strategiei privind diversitatea și incluziunea adoptată în vara anului 2017, programe specifice de gestionare și de sprijinire a rețelelor femeilor, care vizează atât rețelele existente, cât și pe cele noi.

Aceasta face parte din agenda mai amplă a Comisiei privind egalitatea de gen. Planul de acțiune 2018-2019 pentru combaterea diferenței de remunerare între femei și bărbați prevede, printre alte inițiative, acțiuni de eliminare a plafonului de sticlă prin finanțarea de proiecte vizând îmbunătățirea echilibrului de gen în întreprinderi la toate nivelurile de conducere, precum și prin încurajarea guvernelor și a partenerilor sociali să îmbunătățească echilibrul de gen în cadrul procesului decizional.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a publicat raportul MCV: ”Bulgaria și-a îndeplinit angajamentele luate prin aderarea la UE”/ ”România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare”

Published

on

Comisia Europeană a publicat marți, la Strasbourg, noul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare privind România și Bulgaria, un document în care executivul european critică evoluțiile în domeniul judiciar și în privința luptei anticorupție în cazul României și salută progresele înregistrate de Bulgaria, creând premisele pentru ridicarea MCV în cazul țării vecine.

În privința României, Comisia Europeană arată, în raportul MCV, că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”.

”Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV”, se arată în raport privind România.

”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, mai spune executivul european.

În ce privește Bulgaria, ”Comisia Europeană consideră că progresele făcute de Bulgaria sub Mecanismul de Cooperare și Verificare este suficient pentru a îndeplini angajamentele luate de Bulgaria la momentul aderării la UE”.

”Bulgaria va trebuie să continue să lucreze consistent pentru a transpune în legislație angajamentele specificate în ultimul raport și să continue implementarea lor”, arată raportul MCV pentru țara vecină.

Mai mult, Comisia Europeană subliniază că înainte de a lua o decizie în privința ridicării MCV ”va lua în considerare observațiile pe care le vor face Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European”. (Raportul privind Bulgaria este disponibil aici)


Raportul privind România este disponibil aici

”Comisia Europeană a adoptat astăzi ultimul său raport privind evoluția situației din România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, în contextul angajamentelor asumate de această țară în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV).

Raportul publicat astăzi face un bilanț al evoluției situației din luna noiembrie 2018 până în prezent. În raport se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să își exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autoritățile române cu privire la evoluția situației în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră.

Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință. Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017. Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV.

Evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie. Prin urmare, în mai 2019 Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV.

Comisia a salutat faptul că, în iunie, guvernul român și-a exprimat dorința de a-și reconsidera abordarea. Comisia constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări și în dialogul cu sistemul judiciar. Comisia așteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât și de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru.

Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile susținute ale României de a-și reforma sistemul judiciar și de a intensifica lupta împotriva corupției. Mecanismul a fost expresia angajamentului comun al statului român și al UE în acest sens. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului și așa cum a subliniat și Consiliul, MCV se va încheia atunci când vor fi îndeplinite în mod satisfăcător toate obiectivele de referință aplicabile României.

În ianuarie 2017, Comisia a realizat o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de existență a mecanismului. Această perspectivă a oferit o imagine mai clară asupra progreselor importante realizate de la aderare până în prezent și a permis Comisiei să formuleze douăsprezece recomandări care, odată îndeplinite, ar fi fost suficiente pentru încheierea procesului MCV. Încheierea MCV depindea de îndeplinirea recomandărilor respective într-o manieră ireversibilă, dar și de condiția ca evoluția situației să nu invalideze progresele realizate.

Între timp, Comisia a efectuat două evaluări ale progreselor realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. În noiembrie 2017, Comisia a constatat că se realizaseră progrese cu privire la o serie de recomandări, dar a remarcat și o încetinire a ritmului reformelor în cursul anului 2017. Comisia a avertizat cu privire la riscul redeschiderii unor obiective pe care raportul din ianuarie 2017 le considerase îndeplinite. Aceleași preocupări au fost exprimate și de Consiliu.

În raportul său din noiembrie 2018, Comisia concluziona că situația evoluase de așa natură încât ireversibilitatea progreselor realizate fusese pusă sub semnul întrebării. Drept urmare, cele douăsprezece recomandări din raportul din ianuarie 2017 nu au mai fost considerate suficiente pentru încheierea MCV și au fost formulate opt recomandări suplimentare. Raportul a îndemnat instituțiile-cheie din România să își demonstreze angajamentul ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să restabilească capacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru de a interveni atunci când există riscul unui regres. Atât Parlamentul European, cât și Consiliul au susținut acest punct de vedere. Parlamentul European a emis o rezoluție în care invocă necesitatea cooperării și riscurile la adresa statului de drept. În Concluziile sale din decembrie 2018, Consiliul a solicitat în mod expres României să pună în aplicare recomandările suplimentare.

Raportul publicat astăzi face un bilanț al situației din România din noiembrie 2018 până în prezent cu privire la toate recomandările formulate de Comisie. Acest raport este completat de un document de lucru al serviciilor Comisiei care prezintă o analiză detaliată realizată pe baza dialogului continuu purtat de serviciile Comisiei cu autoritățile române”.


Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 17 rapoarte (2007-2018) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul din luna ianuarie 2017 conținea condițiile pe care România trebuie să le îndeplinească pentru încheierea monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială, adică două rapoarte pe an. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker, ridicat la nivelul părinților fondatori ai UE la ultimul discurs în Parlamentul European: ”Aveți grijă de Europa. Și luptați-vă cu naționalismul stupid și obtuz. Trăiască Europa!”

Published

on

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat marți la ultimul său discurs de la tribuna hemiciclului democrației europene, a fost primit în aplauzele susținute ale eurodeputaților din plenul Parlamentului European, acolo unde a prezentat bilanțul realizărilor Comisiei pentru perioada 2014-2019.

Coincidență sau nu, Juncker s-a adresat Parlamentului European în aceeași zi, 22 octombrie, în care în urmă cu cinci ani eurodeputații votau, cu 423 de voturi pentru, 209 împotrivă și 67 de abțineri, învestirea Colegiului săi de comisari.

Europa nu este numai o chestiune de rațiune, ci de asemenea și mai presus de toate este o chestiune de suflet. Este un vis care a fost făcut posibil de giganții care ne-au precedat și va rămâne în viață mulțumită generațiilor viitoare”, a spus Juncker, în plenul Parlamentului European, unde a spus că se află pentru a 105-a oară.

După ce în ultimii cinci ani a susținut patru discursuri privind Starea Uniunii Europene în Parlamentul European, Juncker a amintit faptul că a participat săptămâna trecută la ultimul său Consiliu European, cel de-al 147-lea, unde și-a încheiat activitatea spunând, cu o voce încărcată de emoție: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!

În Parlamentul European, Juncker a prezentat un bilanț exhaustiv al Comisiei sale, menționând faptul că a propus cu 83% mai puține propuneri legislative și a retras 142 de propuneri, a reamintit că țările Uniunii Europene au revenit la creștere economică în timpul mandatului său după ani de criză financiară și a inventariat 15 acorduri comerciale globale pe care Comisia Europeană le-a finalizat în timpul mandatului său. (Bilanțul Comisiei Juncker este disponibil aici).

”Am finalizat acorduri comerciale cu 15 state. Asta ne ajută să fim prezenți pe scena mondială în timp ce Statele Unite întorc spatele multilateralismului”, a exemplicat președintele Comisiei Europene, cel care la 25 iulie 2018 s-a deplasat la Washington pentru a găsi o soluție în privința războiului comercial dintre UE și SUA puternic susținut de președintele american Donald Trump.

În calitate de primul și singurul președinte al Comisiei Europene care a fost ales în baza principiului candidat cap de listă (Spitzkendidat), Juncker s-a referit și la cetățenii Uniunii Europene.

”Le-am cerut comisarilor să meargă și să îi asculte pe cetățeni. Și au făcut-o prin 1815 de dialoguri cu cetățenii” organizate în țările, regiunile și orașele din UE, a mai spus Juncker.

Primind aprecieri din partea liderilor principalelor grupuri politice, Manfred Weber (PPE), Iratxe Garcia (S&D) și Dacian Cioloș (Renew Europe), Juncker a spus: ”Pacea nu este de la sine înțeleasă și ar trebui să fim mândri că în Europa am obținut pacea.Europa înseamnă pace. Europa înseamnă putere.

În ce-l privește pe Manfred Weber, liderul grupului PPE, l-a ridicat pe Juncker la nivelul părinților fondatori ai UE sau al cancelarului reunificării Germaniei

”Dumneavoastră sunteți, alături de Alcide de Gasperi, Robert Schuman, Konrad Adenauer și Helmut Kohl, între cei mai mari creștin-democrați care au format Europa”, a spus Weber.

Intitulată de Juncker drept ”Comisia ultimei șanse”, o serie de rezultate majore pe care actuala Comisie le-a realizat în cei cinci ani de mandat sunt reprezentate de soluționarea crizei datoriilor Greciei, implementarea Fondului European de Investiții Strategice (cunoscut și ca ”Planul Juncker”), lansarea Pilonului Social European, precum și contribuția la deciziile UE privind viitorul Europei prin lansarea Cartei Albe cu cinci scenarii de viitor.

Aveți grijă de Europa. Și luptați-vă cu naționalismul stupid și obtuz. Trăiască Europa!”, a conchis Jean-Claude Juncker, în aplauzele puternice ale sălii.

Jean-Claude Juncker este, până în prezent, primul și singurul președinte al Comisiei Europene ales în baza procedurii Spitzenkandidat, sistem care nu a mai fost aplicat de liderii europeni care au numit-o drept succesoare a lui Juncker pe Ursula von der Leyen, care a promis o ”Comisie geopolitică”.

Sesiunea plenară la care Jean-Claude Juncker a susținut, alături de Donald Tusk, ultimul discurs în fața eurodeputaților ar fi trebuit să supună votului viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votul de validare fiind amânat pentru luna noiembrie din cauza respingerii de către comisiile co-legislativului european a candidaților propuși de Franța, România și Ungaria. În context, Juncker va mai râmâne cel puțin 30 de zile în funcție, până la 30 noiembrie.

Citiți și Veteran al istoriei UE, Jean-Claude Juncker se îndreaptă spre ”Panteonul integrării europene”: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa”

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

 

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending