Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, despre Directiva privind garanțiile speciale pentru copii: Aceștia trebuie să beneficieze de o protecție specială în cadrul procedurilor penale, în conformitate cu respectarea deplină a drepturilor și valorilor fundamentale

Published

on

Aplicarea directivei privind garanțiile speciale pentru copii, ultima din setul de șase directive ale UE care garantează drepturi procedurale pentru cetățenii de pe tot teritoriul UE, a început pe 11 iunie, potrivit unui anunț făcut de Comisia Europeană.

Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a adăugat: 

„Copiii trebuie să beneficieze de o protecție specială în cadrul procedurilor penale. Prin noile norme, ne asigurăm că le este respectată viața privată și că aceștia sunt deținuți în spații separate de cele destinate adulților. Mai mult, toți cetățenii din UE pot avea acum siguranța accesului la asistență judiciară în caz de nevoie. Instanțele trebuie să facă dreptate, dar în același timp trebuie să ne asigurăm că fac acest lucru cu respectarea deplină a drepturilor noastre fundamentale și a valorilor în care credem.”

Pe lângă această directivă care le garantează copiilor noi drepturi, o altă directivăcare garantează accesul la asistență judiciară, a început să se aplice la 5 mai. Acest pachet de norme ale UE garantează, pe de o parte, respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE de a beneficia de un tratament corect și echitabil în cadrul procedurilor penale, și, pe de altă parte, aplicarea similară a acestor drepturi în toate statele membre.

Frans Timmermans, prim-vicepreședinte și comisar pentru statul de drept și Carta drepturilor fundamentale, a declarat:

„În fiecare an, în Europa, 9 milioane de persoane sunt implicate în proceduri penale. Într-un stat de drept care funcționează eficient, fiecare cetățean în parte trebuie să poată avea certitudinea că va beneficia de un tratament corect și echitabil în fața legii. Trebuie să continuăm să apărăm și să consolidăm statul de drept astfel încât cetățenii noștri să aibă o încredere nezdruncinată în sistemele noastre de justiție și în capacitatea acestora de a ne proteja cetățenii și societatea.”

Începând de marți, 11 iunie, se aplică următoarele drepturi:

  • Garanții speciale pentru copii – În fiecare an, în UE, peste 1 milion de copii fac obiectul unor proceduri penale. Copiii sunt vulnerabili și au nevoie de o protecție specială în toate etapele procedurilor. Grație noilor norme care se aplică începând de astăzi, 11 iunie, copiii ar trebui să beneficieze de asistența unui avocat și, dacă sunt trimiși în închisoare, să li se rezerve spații separate de cele destinate adulților. Viața privată trebuie respectată, iar interogarea persoanelor va trebui înregistrată pe un suport audiovizual sau într-o altă manieră adecvată.
  • Dreptul la asistență judiciară – orice persoană suspectată sau acuzată că a săvârșit o infracțiune are dreptul la asistență judiciară, adică are dreptul să beneficieze de sprijin financiar, de exemplu, dacă nu dispune de resursele necesare pentru a acoperi cheltuielile de judecată.

Normele UE definesc criterii clare pentru acordarea asistenței judiciare. Deciziile privind asistența judiciară trebuie să fie luate în timp util și cu diligență, iar cetățenii trebuie să fie informați în scris dacă cererea lor a fost respinsă integral sau parțial.

Aceste drepturi le completează pe cele care sunt aplicate deja în UE: dreptul la prezumția de nevinovăție și dreptul de a fi prezent la proces, dreptul de a avea un avocat; dreptul la informare  cu privire la faptele pentru care sunt suspectate sau acuzate că le-au săvârșit; și dreptul la interpretare și traducere. 

În perioada următoare, statele membre care nu au transpus încă normele trebuie să facă acest lucru cât mai curând posibil. Comisia Europeană va continua să colaboreze îndeaproape cu statele membre pentru a se asigura că normele sunt aplicate corect, în folosul tuturor cetățenilor. Acest lucru se poate realiza inclusiv prin organizarea de ateliere și reuniuni la nivel de experți.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Published

on

© European Commision/ Twitter

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmeramns, împreună cu comisarul european, Věra Jourová, au prezentat o declarație comună de Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totatliate și Autoritate: „În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare”.

”În această zi, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetățenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influența deciziile politice. O Europă în care libertatea și democrația nu erau decât un vis. ”

Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov și  să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939, într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Tot vineri, 23 august 2019, Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Citiți și:România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

© Wikipedia

Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă. 

Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm. 

Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă.

De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, este scris în delcarația Comisiei Europene.

 


Context

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru. Chiar și după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mulți europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.

La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetățenii din țările baltice au format un lanț uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia și Lituania. A fost o demonstrație pașnică prin care cele trei țări și-au unit forțele în lupta pentru libertate.

Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstrație pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraș de lângă granița Ungariei cu Austria. Cetățenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-și manifesta solidaritatea și prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile din ambele țări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare și către căderea Cortinei de Fier. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputat și fost primar al orașului Dubrovnik, Dubravka Šuica este propunerea Croației pentru poziția de comisar european

Published

on

© Dubravka Suica Website

Croația a devenit miercuri cel de-al 24-lea stat al Uniunii Europene care a trimis Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, propunerea sa de comisar în viitorul executiv european, Dubravka Šuica, fost primar al orașului Dubrovnik și actual membru al Parlamentului European.

Miercuri, prim-ministrul croat Andrej Plenković, a anunțat că o va nominaliza pe europarlamentarul Dubravka Šuica în funcția de viitorul său comisar european, scrie The Parliament Magazine.

Ea este o bună cunoscătoare a unei game largi de teme europene şi sunt sigur că va fi o bună candidată pentru viitoarea Comisie Europeană”, a declarat Plenkovic, citat de agenția de presă croată HINA.

Croația o va nominaliza pe Dubravka Šuica drept comisar în noua Comisie Europeană”, a scris și Šuica, pe contul său de Twitter, distribuind un articol de presă dedicat acestui subiect.

Aceasta face parte din partidul de guvernământ de centru-dreapta din Croația și este în prezent vicepreședinte al grupului Partidului Poporului European din Parlament European. Dubravka Šuica este membru al PE din 2013, anul aderării Croației la UE, și a fost realeasă la alegerile europene din 2014 și din 2019.

Până în prezent, 24 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar europeanDin cele 24 de propuneri, doisprezece sunt femei, inclusiv Portugalia și România, care au transmis două propuneri, un bărbat și o femeie. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Franța, Italia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019. Potrivit celor mai recente informații, Belgia ar urma să îl nominalizeze pe ministrul de Externe Didier Reynders, în timp ce Franța ar putea să o propună pe Florence Parly, actualul ministru al Apărării. Situația Italiei este mai complicată în condițiile crizei politice care are loc la Roma și în urma demisiei guvernului condus de Giuseppe Conte.

Croația este cea de-a 24-a țară care și-a oficializat propunerea/ propunerile de comisar european, în condițiile în care propunerile Germaniei, Spaniei, Olandei sau Danemarcei au rezultat în urma negocierilor dintre liderii europene, Ursula von der Leyen (Germania) fiind aleasă președintă a Comisiei Europene, iar Josep Borrell (Spania) fiind nominalizat oficial pentru poziția de Înalt Reprezentant și vicepreședinte al Comisiei Europene. În egală măsură, von der Leyen a promis că Frans Timmermans (Olanda) și Margrethe Vestager (Danemarca) vor ocupa poziții de prim-vicepreședinți în noua Comisie Europeană.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques), România (Dan Nica sau Rovana Plumb), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Nouă sunt membri ai Partidului Popular European (PPE- dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria – în exerciţiu), Mariya Gabriel (Bulgaria – în exerciţiu), Stella Kyriakidou (Cipru – nouă), Dubravka Šuica (Croația – nouă), Margaritis Schinas (Grecia – nou), Laszlo Trocsanyi (Ungaria – nou), Phil Hogan (Irlanda – în exerciţiu), Valdis Dombrovskis (Letonia – în exerciţiu).

Alţi nouă fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda – nouă), Nicolas Schmit (Luxemburg – nou), Helena Dalli (Malta – nouă), Frans Timmermans (Olanda – în exerciţiu), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques – nouă/ nou), Dan Nica sau Rovana Plumb (România – nou/ nouă), Maros Sefcovic (Slovacia – în exerciţiu), Josep Borrell (Spania – nou), Ylva Johansson (Suedia – nouă).

Vera Jourova (Cehia – în exerciţiu), Margrethe Vestager (Danemarca – în exerciţiu) şi Kadri Simson (Estonia – nouă) sunt membre ale familiei liberale (ALDE).

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, slovenul Janez Lenarcic este independent, iar polonezul Krzysztof Szczerski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending