Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Veste bună pentru România. Eurodeputații, de acord cu finanțarea din Fondul pentru o tranziție justă a mai multor proiecte cu gaze naturale

Published

on

©mfe.gov.ro

Eurodeputații sunt gata să înceapă negocierile cu Consiliul pentru a adapta Fondul pentru o tranziție justă astfel încât să ajute la atenuarea impactului social al economiei verzi.

În acest sens, s-a votat pentru o derogare a investițiilor în activități legate de gazele naturale, pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe extracția și arderea cărbunelui, a lignitului, a șisturilor bituminoase sau a turbei, cu condiția ca aceste de activități să fie considerate „sustenabile din punctul de vedere al mediului” în conformitate cu Regulamentul privind taxonomia și să îndeplinească alte șase condiții cumulative, se arată în comunicatul Legislativului European.

Miercuri, 16 septembrie, eurodeputații au adoptat poziția Parlamentului referitoare la propunerea Comisiei privind Fondul pentru o tranziție justă cu 417 voturi pentru, 141 împotrivă și 138 abțineri.

O extindere și modernizare a rețelei de gaze în România ar însemna reducerea presiunii de pe pădurile României.

Programul Național de racordare a populației și consumatorilor non-casnici la rețeaua inteligentă de distribuție va fi finanțat pe parcursul a două perioade de programare: 200 milioane euro în timpul actualului Cadru Financiar Multianual (2014-2020), prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) și 800 milioane euro în viitorul exercițiu financiar 2021-2027, prin intermediul Programului Operațional Transport. Concret, programul va putea fi implementat până la finalul anului 2029.

Racordarea la gaze naturale are două obiective majore. Pe de o parte, Guvernul României și-a propus creșterea standardelor de viață al populației, prin îmbunătățirea condițiilor de încălzire și de preparare a hranei, iar pe de altă parte prin reducerea poluării, având în vedere că multe dintre locuințe sunt acum încălzite pe bază de lemne, cu impact major în emiterea de noxe și poluanți, în contradicție cu politicile de mediu ale Uniunii Europene.

Citiți și: Raport: România, al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din UE, peste Germania și Italia


Parlamentul a insistat ca resursele fondului din bugetul Uniunii pe perioada 2021-2027 să crească substanțial (25 de miliarde EUR în prețuri din 2018, comparativ cu suma de 11 miliarde EUR propusă de comisie și scăderea la 7,5 miliarde EUR convenită de Consiliul European). Suma ar trebui suplimentată cu 32 de miliarde EUR în prețuri curente, astfel cum se propune în Instrumentul de redresare al Uniunii Europene.

Mai mult, eurodeputații au confirmat unele dispoziții-cheie descrise în proiectul de recomandare de către Comisia pentru dezvoltare regională:

  • sprijinirea cetățenilor, a economiei și a mediului;
  • crearea unui „mecanism de recompensare ecologică”, prin care 18 % din totalul resurselor JTF sunt alocate statelor membre care își reduc emisiile de gaze cu efect de seră mai repede decât alte state membre;
  • alocarea a 1 % din total către insule și a 1 % către regiunile ultraperiferice;
  • stabilirea unei rate de cofinanțare de până la 85 % din costurile aferente proiectelor eligibile din întreaga Uniune Europeană;
  • posibilitatea de a transfera voluntar resurse din alte fonduri de coeziune;
  • extinderea domeniului de aplicare, astfel încât să includă microîntreprinderile, turismul sustenabil, infrastructurile sociale, universitățile și instituțiile publice de cercetare, tehnologiile de stocare a energiei, rețele de termoficare cu emisii reduse, mobilitatea inteligentă și sustenabilă, inovațiile digitale, inclusiv în agricultura digitală și de precizie, proiectele de combatere a sărăciei energetice, precum și cultura, educația și crearea de comunități; 

Eurodeputații, de acord cu finanțarea din Fondul de tranziție a mai multor proiecte cu gaze naturale

În plus, doar 50% din sumele naționale alocate vor fi disponibile pentru țările care nu au definit încă un obiectiv național pentru a ajunge la neutralitate climatică în 2050, până la adoptarea acestui obiectiv.

Raportorul Manolis Kefalogiannis (PPE, GR) a declarat următoarele: „În cadrul Pactului verde european, Uniunea urmărește, să transforme socioeconomic regiunile care depind de combustibilii fosili și de sectoare cu emisii ridicate de carbon. Pe 6 iulie, Comisia pentru dezvoltare regională a reușit să aprobe proiectul de raport prin care se instituie Fondul pentru o tranziție justă ca întreg. Fondul va deveni o componentă-cheie a politicii de coeziune a Uniunii Europene. Suntem gata să începem negocierile interinstituționale. Fondul va fi strâns legat atât de cadrul financiar multianual 2021-2027, cât și de noul Instrument de redresare (Next Generation EU).”


Negocierile interinstituționale ar trebui să înceapă cât de curând. Ele vor acoperi toate aspectele, în afară de pachetul financiar, care va fi convenit în cadrul unor discuții paralele referitoare la cadrul financiar multianual (CFM).


Comisia a publicat în ianuarie o propunere referitoare la Fondul pentru o tranziție justă, prima propunere legislativă care pune în aplicare prioritățile stabilite în Pactul verde european. Aceasta a fost urmată în mai de o propunere modificată care prevede creșterea resurselor destinate fondului.

Pentru a garanta că negocierile cu Consiliul pot începe cât de curând posibil, Comisia pentru dezvoltare regională a cerut ca atât proiectul de raport, cât și mandatul de negociere să fie votate direct în plenul Parlamentului. Potrivit articolului 71 din Regulamentul de procedură al PE, dacă Parlamentul în ansamblu respinge decizia comisiei de a iniția negocieri, raportul poate fi votat doar în cadrul următoarei sesiuni plenare. Aceasta ar duce la amânarea negocierilor dintre Parlament, Consiliu și Comisie.

Mecanismul pentru o tranziție justă face parte din demersurile Pactului Ecologic European de a crea, până în 2050, o economie neutră din punct de vedere climatic în Europa. Mecanismul va urmări depășirea costurilor economice și sociale ale tranziției climatice în cele mai vulnerabile regiuni care utilizează intens combustibilii fosili și care au emisii ridicate de dioxid de carbon. Mecanismul este alcătuit din trei piloni de finanțare: Fondul pentru o tranziție justă, propus la 14 ianuarie 2020 și consolidat prin pachetul de măsuri de redresare din 27 mai, o schemă specifică pentru o tranziție justă din cadrul InvestEU și o facilitate de împrumut pentru sectorul public. Se preconizează că, în perioada 2021-2027, cei trei piloni vor mobiliza investiții de peste 150 de miliarde de euro în regiunile din UE care sunt cele mai vulnerabile la tranziția climatică.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Mircea Hava

Mircea Hava și colegii eurodeputați PNL, solicitare către Guvern pentru includerea în Acordul de Parteneriat pentru progamarea fondurilor europene a teritoriilor Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus

Published

on

© Mircea Hava/Facebook

Eurodeputatul Mircea Hava și colegii liberali din Parlamentul European au trimis o solicitare comună către Guvern pentru includerea în Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană, privind progamarea fondurilor europene, a teritoriilor Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus, astfel încât acestea să poată beneficia de investiții.

Solicitarea acestora a venit pe fondul analizei „în detaliu” a Acordului de Parteneriat și a programelor operaționale subsecvente, respectiv pentru Planul Național de Redresare și Reziliență. 

 

„Am analizat draft-ul împreună cu o echipă de oameni cu care nu mi-a fost niciodată teamă să plec la drum. Tocmai din acest motiv, vreau să fiu înțeles că nu am căutat motive de a da cu piatra, ci de a formula, alături de toți cei implicați, un conținut în total acord cu ceea ce așteaptă țara, dar și luând în calcul legislația. Sunt de părere că practica legilor fără o gestiune corectă a pârghiilor de aplicare e ca și umbrela fără spițe. O ai, dar nu te poți folosi de ea”, spune eurodeputatul PNL. 

Astfel, acesta a constatat că în draftul de acord „sume importante de bani, din instrumentul de investiții teritoriale integrate (ITI), vor fi direcționate doar către Delta Dunării și Valea Jiului”, ceea ce l-a determinat să insiste pe lângă premierul Ludovic Orban, „cu care am avut o discuție edificatoare” pentru clarificarea acestui aspect având la bază Legea 176/2020.

Mircea Hava explică că acest act normativ „dă dreptul mai multor entități să revendice cu bună-credință prezența în Acordul de Parteneriat. Practic, la Art. 7 lit. c) se prevede că Ministerul Fondurilor Europene va aloca Agenției pentru Dezvoltare Regională Centru și Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară «Moții, Țara de Piatră», Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă şi Integrată în Țara de Sus și Asociației pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Microregiunea Țara Făgărașului, sumele necesare pentru asistența tehnică în vederea elaborării strategiei pentru investiții teritoriale integrate (ITI)”. Totuși, subliniază eurodeputatul, „până la această dată, prevederile acestui articol nu au fost puse în aplicare, cu consecințe negative asupra capacității de organizare, planificare și pregătire la timp a utilizării mecanismului ITI de către teritoriile în cauză”. 

Mai mult, spune Mircea Hava, potrivit aceleiași legi, în baza strategiilor elaborate, se vor aloca resurse pentru pregătirea și implementarea de proiecte. „Suma care va fi alocată pentru ITI se va calcula procentual, în raport cu suprafața, numărul de localități şi numărul de locuitori”, lămurește acesta. 

În context, Mircea Hava le atrage atenția „celor mai puțin familiarizați că acest document (Acordul de Parteneriat) are o importanță vitală pentru România, de la coperți, până la cele mai mici detalii”, în sensul în care „corectitudinea și claritatea conținutului vor decide, în urma negocierilor cu Comisia Europeană, felul în care vor putea fi cheltuite, pentru bunăstarea directă a românilor, în următorii ani, cele aproape 85 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană”. Politicianul liberal mai punctează că „nu e doar șansa noastră de a o scoate la capăt, ci de a recupera dezvoltarea la care visăm de atâția ani”. 

Prin urmare, în lumina discuțiilor avute cu mai mulți primari, cu colegi deputați și europarlamentari, Mircea Hava informează că a înaintat o solicitare, către membrii Guvernului României, miniștrilor și specialiștilor implicați în redactarea acestui document, care prevede în mod explicit includerea teritoriilor și instituțiilor desemnate în Legea 176/2020, în acordul de parteneriat.

„Mesajul a fost transmis împreună cu toți cei nouă colegi europarlamentari ai PNL, tocmai pentru a sprijini și a susține succesul acestui acord. Acest demers colectiv a fost dublat și de inițiativa celor care cunosc realitățile cel mai bine și conduc Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară – ITI – Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus”, precizează eurodeputatul.

Continue Reading

Rareș Bogdan

Op-ed Rareș Bogdan, liderul eurodeputaților români din grupul PPE: Combaterea dezinformării, marele examen al UE

Published

on

© Rareș Bogdan/ Facebook

de Rareș Bogdan

Criza pandemică a așezat în fața Uniunii Europene provocări pe care nu le visase în urmă cu doi ani, cu toate filmele SF despre viruși biologici. Erau, până la urmă, ficțiune, deci drogau mentalul colectiv cu sentimentul că așa ceva nu este posibil. Nenorocirea a venit, totuși, dând naștere unui șir de crize în fața cărora instituțiile internaționale trebuiau să ofere rapid soluții.

După deciziile menite să crească capacitatea de reacție a sistemelor medicale, în secunda 2 au fost așezate pe planșetă provocările economice. Erau și sunt considerate de maxima urgență, din cauza pericolului pulverizării mecanismelor care asigură echilibrul cerere – ofertă, pericol dus până în scenariul colapsului.

Toate deciziile, însă, se bazează pe capacitatea oamenilor de a le înțelege, accepta și introduce în viața de zi cu zi. Însă cu o populație înfricoșată, lucrurile devin dificile. Mai ales că exact în momentul în care au survenit primele lockdown-uri, peste mințile speriate ale oamenilor s-a insinuat o propagandă perfidă, cu un scop mizerabil: inducerea convingerii că pandemia este o invenție de care profită niște inițiați, camuflați sau nu, care au scopul de a conduce planeta, golită de oamenii ținuți în case.

Sunt mulți cei care au crezut asemenea teorii. Din nefericire, amploarea lor nu a fost bine estimată la începutul pandemiei. Nici nu este de mirare, căci șocul a fost enorm. Și până ne-am dezmeticit cu toții, mediul online a fost invadat de virușii dezinformării, care, pe un mental paralizat de teamă, a produs ravagii. Europa a fost invadată de campanii de dezinformare care nu au fost doar un atac la adresa sănătății, ci au urmărit subminarea încrederii în guvernele statelor UE. N-a fost greu, pentru Comisia Europeană, să identifice sursele campaniilor bazate pe teoriile conspiraționiste. Rusia și China nu aveau pentru prima oară ideea de a submina democrația europeană și a slăbi UE, iar dovezile cibernetice nu au întârziat să apară.

Tocmai de aceea, Parlamentul European a înființat o comisie specială care a început să identifice domeniile în care sunt răspândite informațiile false. Cel mai vizibil fusese deja devoalat înaintea alegerilor europarlamentare, când au fost reclamate atacuri cibernetice asupra infrastructurii de vot. Odată, cu pandemia, însă, a apărut teoria falsă potrivit căreia combaterea virusului ar fi un pretext pentru introducerea obligativității vaccinării în masă. Dar și cea care pretindea că se urmărește supravegherea globală a populației.

Sigur, nimeni nu dorește să afecteze libertatea de exprimare! Însă între a comunica informație și știri false care panichează populația, o demoralizează, o aduce în pragul bolilor generate de frică este o mare distanță. De altfel, deciziile platformelor sociale de a elimina conținut fals sau a-l face irelevant, ca audiență, arată că responsabilitatea a devenit cheia acestor zile. Doar în perioada aprilie – iunie, Facebook a eliminat 7 milioane de postări cu informații false despre SARS COV2.

UE știe ce are de făcut. Eurosistemul știe că cetățenii trebuie protejați și o va face indiferent de costuri. Sunt convins că UE va câștiga războiul cu coronascepticismul. Motivul e simplu: atunci când casa ta este atacată, te mobilizezi.


Rareș Bogdan este liderul delegației române din Grupul PPE, membru în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite. De asemenea, este membru supleant în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European.

Din septembrie 2019, el este singurul eurodeputat român membru în Comisia specială privind ingerințele externe în toate procesele democratice din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea.

Continue Reading

S&D

Miniștrii dezvoltării din PES: Europa trebuie să se ridice la înălțimea potențialului său de forță motrice pentru o lume echitabilă și mai stabilă

Published

on

©pes.eu

Uniunea Europeană trebuie să se ridice la înălțimea potențialului său de forță motrice pentru o lume echitabilă, egală și stabilă, au transmis miniștrii dezvoltării din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni (PES) în cadrul unei întrevederi desfășurate prin videoconferință la care a participat și comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen.

Potrivit unui comunicat al PES, miniștrii dezvoltării au discutat despre corelarea investițiilor și reducerea datoriilor cu Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), promovând egalitatea de gen în toate acțiunile externe.

”Lumea continuă să se confrunte cu multe provocări. Schimbările climatice, pandemia de COVID-19, sărăcia, inechitatea, cu precăderea egalitatea de gen, trebuie abordate. Acestea sunt provocări comune pe care umanitatea trebuie să le depășească împreună, iar noi suntem hotărâți să ne asigurăm că UE este un partener constructiv în această luptă”, a transmis Giacomo Filibeck, secretarul general adjunct al PES.

Miniștrii dezvoltării și-au arătat, de asemenea, au salutat sprijinul oferit statelor sărace prin investiții și reducerea datoriilor, astfel încât fiecare națiune să poată atinge Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) și să combată efectele provocate de criza COVID-19.

Miniștrii și-au exprimat sprijinul și pentru eforturile Comisiei Europene de a se asigura că politica de dezvoltare reprezintă un conductor pentru a împuternici femeile din întreaga lume și pentru a se adresa inegalităților de gen.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Viitorul secretar pentru securitate internă în administrația Biden are rădăcini românești: Mama lui Alejandro Mayorkas, o româncă evreică, refugiată în Cuba în timpul Holocaustului

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la un an de la câștigarea celui de-al doilea mandat: Am scos România de pe lista rușinii în Europa și am obținut cel mai mare pachet de finanțare europeană din istorie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană asigură un al șaselea contract cu Moderna pentru achiziția a 160 milioane de doze de vaccin

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava și colegii eurodeputați PNL, solicitare către Guvern pentru includerea în Acordul de Parteneriat pentru progamarea fondurilor europene a teritoriilor Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Fonduri UE: Comisia Europeană aprobă 370 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canalizare din România

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România va aloca UNICEF 50.000 euro pentru proiecte în domeniul educaţiei şi tineretului în Afganistan

NATO6 hours ago

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

ROMÂNIA7 hours ago

Ambasadorul României la Madrid, întâlnire cu ministrul spaniol al culturii și sportului. Ambele părți și-au exprimat interesul pentru elaborarea unui Memorandum de Înțelegere între cele două ministere ale culturii

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu salută adoptarea Declarației Consiliului Guvernator al Comunității Democrațiilor privind rolul și utilizarea tehnologiei în sprijinul guvernanței democratice

ROMÂNIA8 hours ago

COVID-19: Guvernul a semnat 10 contracte de finanțare din fonduri europene, în valoare de 69,7 milioane euro, pentru dotarea spitalelor bucureștene cu aparatură și echipamente de imagistică și ATI

U.E.2 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA3 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending