Connect with us

U.E.

Veste importantă pentru românii care doresc să rămână în Regatul Unit după Brexit. Londra lansează luna viitoare un program-pilot pentru obținerea ”settled status”

Published

on

Primele cereri din partea cetățenilor Uniunii Europene care doresc să rămână în Marea Brtianie și după Brexit vor fi înregistrate la finalul lunii viitoare, în cadrul unui program pilot de obținere a așa-numitului ”settled status”, statutul de cetăţean instalat în Marea Britanie, transmite vineri Press Association, citat de Agerpres.

Programul va fi lansat de Ministerul britanic de Interne la 28 august în nord-vestul Angliei şi la el sunt invitaţi să participe până la 4000 de persoane, cetăţeni ai UE care lucrează în sistemul medical NHS, precum şi studenţi şi personal de la trei universităţi din Liverpool.

Acest demers reprezintă un ”test live” care le va permite autorităților să vadă cum funcționeză mecanismul şi să facă îmbunătăţiri, în vederea lansării sale complete, către sfârşitul anului în curs. După lansarea completă, solicitările vor putea fi înregistrate online.

Ministrul pentru imigraţie, Caroline Nokes, a subliniat că ”cetăţenii UE au o contribuţie uriaşă la economia şi societatea britanică şi dorim ca ei să rămână”, iar pentru a obţine ”settled status” vor avea de făcut ”trei paşi-cheie: să-şi dovedească identitatea, să arate că trăiesc în Marea Britanie şi să declare dacă au avut condamnări penale”.

Potrivit reglementărilor anunțate luna trecută, cetăţenii UE şi membrii lor de familie care la finele lui 2020 se vor afla de cel puţin cinci ani în Regatul Unit vor putea cere ”settled status”, care le va permite să trăiască şi să muncească în Marea Britanie pe termen nedefinit. Cei veniţi până la 31 decembrie 2020, dar de mai puţin de cinci ani, vor putea rămâne până la împlinirea acestui termen, după care vor putea solicita la rândul lor noul statut.

Aplicaţiile vor costa 65 de lire pentru adulţi şi 32.50 pentru minorii sub 16 ani. Guvernul britanic intenţionează să răspundă la cereri în mai puţin de două săptămâni.

Numărul românilor care locuiesc în Marea Britanie a fost estimat în 2017 la 411.000, o creştere de 25% comparativ cu anul precedent. Este, de altfel, cea mai mare creştere dintre toate naţionalităţile, devenind astfel a doua cea mai numeroasă comunitate non-britanică din Regatul Unit.

Citiți și:

Ce trebuie să știe românii care vor să rămână în Marea Britanie după Brexit. Documentul publicat de guvernul britanic înaintea unei noi runde de negocieri cu UE

Numărul românilor din Regatul Unit a contiuat să crească în uma deschiderii complete a pieței muncii la 1 ianuarie 2014. În 2016 se aflau în Regatul Unit 413.000 români şi bulgari, dintre care 79%, adică peste 325.000, români, un număr semnificativ mai mare față de 230.000 câți erau în 2014.

În 2013, anul dinaintea deschiderii totale a pieței muncii pentru români şi bulgari, numărul cetățenilor români în Regatul Unit era estimat la 128.000.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, îi cere premierului Viorica Dăncilă să clarifice gafa făcută săpătămâna aceasta în plenul de la Strasbourg când a afirmat că România dorește să găzduiască o agenție europeană care are deja un sediu prestabilit prin regulamentul de funcționare al acesteia. 

,,Prim-ministrul Dăncilă s-a trezit că vrea să aducă o instituție europeană pe teritoriul României, doar că s-a făcut de râs cerând marți, chiar în plenul Parlamentului European, ca țara noastră să găzduiască o agenție care are deja un sediu”, punctează eurodeputatul într-o postare pe Facebook. 

Agenția la care s-a referit prim-ministrul este Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică (ENISA) care va prelua responsabilitățile actualei Agenții a Uniunii Europene pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor, conform unui regulament al Consiliului UE și al Parlamentului European din 17 aprilie, adoptat chiar în timpul Președinției române.

Potrivit regulamentului amintit, această agenție a UE are deja un sediu prestabilit în Grecia. 

,,Reprezentanții statelor membre au decis că ENISA își va avea sediul într-un oraș din Grecia care urma să fie stabilit de guvernul elen. Statul membru gazdă al ENISA ar trebui să asigure cele mai bune condiții posibile pentru funcționarea optimă și în mod eficient a ENISA.”

Astfel, chiar dacă se modifică rolul și denumirea agenției, sediul rămâne tot pe teritoriul Greciei. În prezent, Agenția pentru Securitatea Rețelelor și a Informațiilor are sediul la Atena, iar, la 1 aprilie, a deschis un nou birou de lucru în Heraklion, explică eurodeputatul român.

Mureșan a mai amintit faptul că Guvernul PSD – ALDE a ratat în ultimii doi ani șansa de a găzdui două instituții europene importante:

1. Agenția Europeană pentru Medicamente, relocată în 2017 din Marea Britanie din cauza Brexit-ului. România avea șanse să obțină această relocare, dar s-a prezentat cu o candidatură extrem de proastă, cu o propunere de sediu greu accesibil și, astfel, n-a avut nicio șansă în fața celorlalți competitori.

2. Autoritatea Europeană a Muncii, înființată la începutul anului, pentru care Guvernul nici măcar nu și-a depus candidatura, deși România era favorită să câștige concursul de găzduire și deși le-am cerut public în două rânduri să-și depună candidatura.

În acest context, vicepreședintele PPE consideră că este o gafă care denotă ,,incompetență guvernamentală” ca premierul să ceară găzduirea de către România a unei agenții care are deja sediu. Astfel, Siegfried  Mureșan îi cere premierului Dăncilă să lămurească afirmația făcută la Strasbourg, care pune Guvernul României într-o ,,situație penibilă”.

,,Cer prim-ministrului Viorica Dăncilă să clarifice această situație penibilă pentru Guvernul României: ori vorbește despre Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică și ne explică cum va obține găzduirea unei agenții care are deja sediu, ori recunoaște că a greșit și că, de fapt, vorbea de o cu totul altă instituție”, conchide europarlamentarul român. 

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu, coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism, explică importanța deținerii unei astfel de poziții pentru România

Published

on

©European Parliament

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), proaspăt ales coordonator al grupului PPE în Comisia pentru Transport și Turism (TRAN) a Parlamentului European, și-a început deja activitatea în domeniu cu o întâlnire cu comisarul european pentru transport, Violeta Bulc, potrivit unei postări pe Facebook. Politicianul liberal și-a exprimat bucuria de a face parte din această comisiei specializată, deoarece ,,Comisia TRAN este foarte importantă pentru România”.

Ce face un coordonator?

În primul rând, spune Marian-Jean Marinescu, distribuie dosarele legislative care revin PPE.

,,Este o muncă foarte delicată cu implicații foarte serioase: trebuie să știi ce subiecte să alegi, care sunt temele cu impact politic major și care decid soarta societăților comerciale din domeniul transporturilor”. 

În al doilea rând, coordonatorul distribuie dosarele ,,colegilor care au știința, expertiza și influența necesare să impună linia politică a PPE”. 

Aceasta precizează că deținerea unei poziții de coordonator într-o comisie specializată care ,,conferă o influență politică foarte mare”.

,,Nu a fost deloc o competiție ușoară. În Parlamentul European este o bătălie acerbă pe aceste poziții care conferă o influență politică foarte mare”, spune eurodeputatul PNL.

Aceasta explică faptul că Germania are în mod tradițional cel mai mare număr de coordonatori de comisii- actualmente, din cele 22 de comisii, 8 coordonatori sunt germani, dar de-a lungul timpului Germania și-a impus și 12 coorodonatori. Astfel, deținerea unei astfel de poziții este foarte importantă pentru România în contextul procesului decizional european. 

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru Transport și Turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

Continue Reading

U.E.

Noul Parlament European își reconfirmă sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

@Wikipedia

La cererea Conferinței președinților Parlamentului European, președintele David Sassoli va trimite în următoarele ore o scrisoare către Consiliu, reamintind sprijinul deplin al Parlamentului pentru Laura Codruța Kövesi în calitate de procuror general european, se arată într-un comunicat.

,,Înaintea reuniunii informale a miniștrilor justiției și afacerilor interne de la Helsinki, Parlamentul dorește să-și reînnoiască angajamentul față de Laura Codruța Kövesi în calitate de candidat al Parlamentului European pentru funcția de procuror-șef european. Este esențial ca ancheta și urmărirea penală a presupuselor infracțiuni împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, ​​corupția sau frauda fiscală transfrontalieră, să fie asigurate cât mai repede posibil “, a declarat președintele David Sassoli.

Cum este ales procurorul-șef al Parchetului European

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul de instituire a Parchetului European, ,,Parlamentul European și Consiliul desemnează de comun acord procurorul șef al Uniunii Europene pentru o durată de cel puțin 7 ani, care poate fi reînnoită. Consiliul hotărăște cu majoritate simplă”. Numirea procurorului general european este rezultatul consensului dintre PE și Consiliu.

În mandatul precedent al PE, Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisia pentru control bugetar i-au audiat pe cei trei candidați selectați de o comisie de specialitate pe baza dosarelor profesionale: Jean-François Bohnert din Franța, Laura Codruța Kövesi din România și Andres Ritter din Germania. Ulterior, ambele comisii au desemnat-o candidatul lor comun pe Laura Codruța Kövesi, iar Parlamentul și-a asumat susținerea candidatei în negocierile cu Consiliul.

Negocierile vor trebui reluate după ce PE și Consiliul nu au ajuns la niciun acord în ciclul instituțional anterior, deoarece negociatorii din parte Consiliului au fost mandatați de către statele membre să-l susțină pe contracandidatul din Franța.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending