Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Veteran al istoriei UE, Jean-Claude Juncker se îndreaptă spre ”Panteonul integrării europene”: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa”

Published

on

© European Commission/ Facebook

Corespondență din Bruxelles

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost vineri, la finalul summitului Consiliului European, protagonistul unor momente încărcate deopotrivă de emoție și de istorie.

La capătul unui summit în care șefii de stat sau de guvern nu s-au ridicat total la nivelul mizelor de pe agendă, cu excepția aprobării acordului privind Brexit, precum extinderea UE sau viitorul buget european, lui Jean-Claude Juncker și lui Donald Tusk, președintele în exercițiu al Consiliului European, le-a fost adus un tribut pentru contribuția generată proiectului european.

Pentru Jean-Claude Juncker, momentul a fost cu totul special. Un colos al procesului de integrare europeană, șeful executivului UE a participat de-a lungul prodigioasei sale cariere politice la aproape 600 de reuniuni la nivel european, dintre care 147 de Consilii Europene în calitate de prim-ministru al Luxemburgului (1995-1998) și de președinte al Comisiei Europene (2014-2019).

Fost președinte al Eurogrupului, Juncker a participat la 164 de reuniuni în care a condus întrunirile miniștrilor de finanțe din țările membre ale zonei euro.

La finalul summitului european, Jean-Claude Juncker a fost salutat de cancelarul german Angela Merkel drept un “veteran al istoriei europene“. Merkel, la rândul ei o veterană a Consiliului European, fiind cancelar al Germaniei din anul 2005, l-a susținut puternic pe Jean-Claude Juncker pentru a ajunge președinte al Comisiei Europene în 2014.

Deși mandatul lui Juncker în fruntea Comisiei Europene nu se va încheia la 31 octombrie, așa cum era prevăzut inițial, întrucât votul de validare a Comisiei Ursulei von der Leyen în Parlamentul European a fost amânat din cauza respingerii de către eurodeputați a trei candidați pentru funcția de comisar european.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker. Viitorul summit european este prevăzut să aibă loc pe 12 şi 13 decembrie şi viitoarea Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, ar urma să-şi înceapă mandatul la 1 decembrie.

În conferința comună de presă tradițională pe care a susținut-o împreună cu Donald Tusk, un alt lider aflat în pragul retragerii de pe scena europeană, Juncker nu a ratat ocazia să califice decizia țărilor UE de a amâna începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania drept ”o gravă greșeală istorică” sau să își exprime scepticismul că viitorul Cadru Financiar Multianual va fi agreat la summitul din luna decembrie.

În schimb, în aplauzele sălii, cel care își merită pe deplin locul în ”Panteonul integrării europene”, a reușit să își ducă cu greu până la capăt o frază încărcată de emoție și cuvântată cu o voce tremurândă: ”Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”.

El a salutat “complicitatea” sa cu Donald Tusk, preşedintele Consiliului European și fost premier polonez care, în 2014, devenea omul politic est-european în cea mai înaltă poziție ocupată vreodată în UE de un politician din această parte a continentului.

Tusk, care a primit la rândul său reverența cutumiară din partea liderilor europeni, i-a mulțumit lui Juncker pentru “prietenia noastră, loialitatea ta, solidaritatea ta şi pentru marea noastră cooperare”.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

În 2005, în calitate de președinte al Consiliului UE, a fost gazdă a ceremoniei de semnare a Tratatului de Aderare a României la UE, la 25 aprilie.

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013.

Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

Candidatura sa la șefia Comisiei Europene în 2014 nu venea însă doar pe fondul vastei experiențe de prim-ministru, președinte al Consiliului UE și actor în procesul integrării europene. Între 2005 și 2013, Jean-Claude Juncker a devenit primul președinte permanent al Eurogrupului – reuniunea miniștrilor de finanțe ai țărilor din zona euro – gestionând această structură în două perioade complet diferite: 1) una în care Europa privea cu încredere spre viitor prin prisma succesului său economic și al bunăstării exportate către est și 2) una în care a fost slăbită, adâncită în decalaje și fisurată în interioul zonei euro de criza economico-financiară.

În 2014, alături de Martin Schulz (PES), Guy Verhofstadt (ALDE), Ska Keller (Verzi) sau Alexis Tsipras (Stânga Europeană), Jean-Claude Juncker (PPE) intra în procesul Spitzenkandidaten, prin care fiecare familie politică își prezenta propunerea de viitor șef al Comisiei, iar în cazul câștigării alegerilor de către o formațiune sau alta, candidatul propus de respectiva formațiune ar fi fost numit președinte al Comisiei.

Alegerile din 22-25 mai 2014 au fost unice în acest sens: pentru prima dată, candidații la președinția Comisiei erau nominalizați și le era permis astfel să prezintă programe electorale, să participe la manifestaății electorale și să dezbată între ei.

Pe parcursul mandatului său, Juncker a avut de înfruntat provocări majore precum criza datoriei Greciei, criza migrației sau gestionarea la nivel politic a negocierilor de retragere a Marii Britanii din UE. În schimb, Fondul European de Investiții Strategice pe care l-a lansat și care a fost supranumit ”Planul Juncker” a dat roade în impulsionarea economiei europene. De asemenea, în același interval, cooperarea UE-NATO a fost aprofundată, iar ambițiile UE în materie de apărare europeană și autonomie strategică au avansat.

În 2019, procedura prin care Jean-Claude Juncker a fost numit președinte al Comisiei Europene nu a mai fost respectată de șefii de stat sau de guvern, procesul Spitzenkandidaten fiind devansat de opțiunea liderilor pentru negocieri politice în culise.

În loc de concluzii, o destăinuire… Tot a lui Jean-Claude Juncker….

La 2 iulie 2017, la ceremonia de omagiere a cancelarului reunificării Germaniei, Helmut Kohl, primele funeraliile europene organizate vreodată, președintele Comisiei Europene a amintit în necrologul său un episod de la finalul unui summit european din anii ’90.

Atunci, fostul mare cancelar german a salutat cu lacrimi în ochi decizia UE de a se extinde către Est la finalul anilor ’90. Ironic sau nu, liderii de astăzi, la ultimul Consiliu European al lui Jean-Claude Juncker, nu și-au asumat un consens pentru a deschide calea procedurilor de aderare pentru două state aspirante din Balcanii de Vest.

”Je resterai fier jusqu’à la fin de ma vie d’avoir pu servir l’Europe” (Jean-Claude Juncker, 18 octombrie 2019)

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Charles Michel, scrisoare de invitație către membrii Consiliului European: Declarația de la Porto va stabili viziunea noastră pentru tranziția digitală, ecologică și echitabilă a Europei

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

În urma Conferinței la nivel înalt organizată de Președinția portugheză pe data de 7 mai, care se va concentra asupra aspectelor sociale, președinte Charles Michel, împreună cu membrii Consiliului European vor avea o reuniune informală la Porto, unde vor aborda situația COVID-19, dar și alte aspecte de interes internațional și vor pregăti reuniunea liderilor UE-India din ziua următoare. 

„Discuția noastră din dimineața de 8 mai se va concentra asupra modului în care putem asigura cel mai bine o redresare favorabilă incluziunii, cu educația și competențele în centrul acțiunii noastre politice”, a declarat Charles Michel în scrisoarea de invitație către membrii Consiliului European. 

Aceștia se vor concentra asupra modalităților de a crea locuri de muncă și de a combate sărăcia și excluziunea socială și vor aborda, de asemenea, modalitățile de sprijinire a tuturor celor afectați de criza COVID-19 care, de exemplu, și-au întrerupt educația, formarea sau participarea pe piața muncii.  

„Declarația de la Porto, pe care ne așteptăm să o adoptăm la această reuniune, va stabili viziunea noastră pentru tranziția digitală, ecologică și echitabilă a Europei”, a transmis președintele Consiliului European.

În seara de 7 mai, premierul indian Modi se va alătura prin videoconferință pentru reuniunea liderilor UE-India, iar accentul va fi pus pe consolidarea cooperării dintre Uniunea Europeană și India.

„Președinta Comisiei ne va pune la curent cu cele mai recente evoluții comerciale cu India. Întâlnirea noastră are loc pe fondul dramatic al pandemiei COVID-19 care a lovit recent India și pentru care UE și statele membre oferă sprijin. Dincolo de această prioritate imediată, vom discuta despre modul de consolidare a parteneriatului nostru strategic cu India. Cred că situația globală actuală ne poate permite să deschidem un nou capitol important în relația noastră și ar trebui să profităm la maximum de această oportunitate”, a punctat Charles Michel. 

Întâlnirea informală va începe pe 7 mai, la ora 19:45 și se va relua a doua zi la 9:30,continuând apoi la reuniunea liderilor UE-India în cadrul unui prânz de lucru, de la ora 12:30. Toate orele indicate sunt în ora locală din Porto.

„Aștept cu nerăbdare să vă văd în Porto”, a conchis președintele Consiliului European, în scrisoarea de invitație. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis merge în Portugalia: Președintele participă la Summitul social al UE, la reuniunea Consiliului European și la Summitul UE – India

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va participa în perioada 7 – 8 mai, la Porto, la Summitul privind problematica socială, la reuniunea informală a Consiliului European, precum și la Summitul UE-India, în format de videoconferință, cu premierul Indiei, Narendra Modi, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Summitul social de la Porto, organizat la inițiativa președinției portugheze a Consiliului UE, are ca temă centrală implementarea optimă a Pilonului European al Drepturilor Sociale. Evenimentul își propune să traseze prioritățile agendei sociale pentru următorul deceniu, astfel încât să răspundă provocărilor tranziției verzi și digitale.

Președintele Klaus Iohannis, care în urmă cu doi ani, la 9 mai 2019, găzduia la Sibiu primul summit al liderilor UE organizat de Ziua Europei, va avea o intervenție în cadrul celei de-a doua sesiuni tematice a Summitului privind competențele și inovarea, panelul “Educație, aptitudini și inovare”.

De altfel, principalul proiect politic al șefului statului – România Educată – a fost inclus în dimensiunea Planului Național de Redresare și Reziliență, cu o alocare de peste 3 miliarde de euro.

Potrivit Politico Europe, liderii europeni vor adopta la Porto o declarație prin care se vor angaja că dimensiunea socială a politicilor europene va fi “un element fundament al redresării”, urmând a fi menționate angajamente în direcția luptei împotriva excluziunii sociale și eradicarea sărăciei. De asemenea, liderii europeni ar putea să manifeste susținere pentru elaborarea “unui set alternativ de indicatori pentru a măsura progresul economic, social și de mediu, adițional indicatorului Produsului Intern Brut ca măsură de bunăstare pentru o creștere incluzivă și durabilă”.

În cadrul reuniunii informale a Consiliului European, subiectele abordate se vor referi la relațiile dintre Uniunea Europeană și India, în perspectiva Summitului informal UE – India, precum și la elemente referitoare la gestionarea pandemiei de COVID-19.

Summitul UE-India are în vedere tematici care vizează consolidarea cooperării în efortul de combatere a pandemiei de COVID-19, reafirmarea interesului ambelor părți față de continuarea dezvoltării legăturilor comerciale, promovarea multilateralismului eficient, consolidarea cooperării în ceea ce privește principalele provocări în materie de politică externă și securitate, precum și încurajarea cooperării în domeniul conectivității.

Este avută în vedere agrearea unei Declarații politice comune UE-India, axate în principal pe aspecte legate de combaterea pandemiei de COVID-19 şi redresarea socio-economică durabilă și digitală.

Summitul UE-India are loc și în contextul în care India se confruntă cu o recrudescență a pandemiei de COVID-19, România numărându-se printre cele șase țări UE care au trimis în India un transport de urgență cu echipament medical, după ce autoritățile indiene au cerut ajutor prin Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE condamnă decizia Rusiei de a interzice intrarea pe teritoriul său a președintelui PE, David Sassoli, a vicepreședintei CE, Věra Jourová, și a altor șase oficiali din statele membre

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană a  condamnat vineri seara decizia Rusiei de a interzice în mod nejustificat intrarea pe teritoriul său a președintelui Parlamentului European, David Sassoli, a vicepreședintei Comisiei Europene, Věra Jourová, și a altor șase oficiali din statele membre, potrivit unei declarații comune a conducerii Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European. 

„Condamnăm în termenii cei mai duri decizia de astăzi a autorităților ruse de a interzice intrarea pe teritoriul rusesc a opt cetățeni ai Uniunii Europene. Această acțiune este inacceptabilă, nu are nicio justificare legală și este complet nefondată. Aceasta vizează direct Uniunea Europeană, nu doar persoanele în cauză”, transmite președinții celor trei instituții ale UE.

Potrivit sursei citate, printre aceștia se numără președintele Parlamentului European, David Sassoli, vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, precum și șase oficiali ai statelor membre ale UE.

„Această decizie este cea mai recentă și izbitoare demonstrație a modului în care Federația Rusă a ales confruntarea cu UE în loc să accepte să redreseze traiectoria negativă a relațiilor noastre bilaterale”, se mai spune în mesajul comun.

Astfel, cei trei lideri de la Bruxelles avertizează că UE își rezervă dreptul de a lua măsuri adecvate ca răspuns la decizia autorităților ruse.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, consideră că viitorul Europei depinde de inovare: Bugetul record pentru programul Orizont Europa, dovada că ne pasă de Uniunea pe care o vom lăsa moștenire

NATO16 hours ago

Bogdan Aurescu, despre prezența militară a Rusiei în regiune: România nu se simte amenințată. Marea Neagră e parţial şi un “lac” NATO

Corina Crețu16 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu cere mai multă transparență din partea Guvernului privind folosirea fondurilor europene în domeniul sănătății

NATO16 hours ago

Șeful diplomației SUA, prima vizită în Europa de Est: Președintele Ucrainei îi cere lui Antony Blinken sprijinul SUA pentru a obține planul de acțiune de aderare la NATO

ROMÂNIA17 hours ago

Ludovic Orban: Parteneriatul Strategic dintre România și SUA, unul dintre pilonii de bază ai politicii externe

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR17 hours ago

CoR, mesaj către comisarul european pentru egalitate: Comunitățile locale sunt în prima linie privind promovarea egalității de șanse

EVENIMENTE17 hours ago

“Sibiul pune umărul pentru Europa”. Consiliul Județean Sibiu organizează pe 9 mai, de Ziua Europei, Summit-ul Muzical al Vaccinării, unde cetățenii se pot imuniza împotriva COVID-19

COMISIA EUROPEANA18 hours ago

CE lansează o nouă Strategie privind mijloacele terapeutice pentru tratarea COVID-19: 142 de milioane de euro pentru dezvoltarea medicamentelor eficiente

INTERNAȚIONAL18 hours ago

OMS recunoaște că în primele luni ale pandemiei de COVID-19 a avut o reacție lentă cu privire la emiterea de recomandări şi adoptarea de măsuri

U.E.19 hours ago

Eurostat: România, printre statele membre UE în care au crescut vânzările cu amănuntul în luna martie

CHINA1 week ago

Josep Borrell semnalează UE să se pregătească pentru ”o perioadă lungă și dificilă” în relațiile cu Rusia, observându-se o ”tendință îngrijorătoare” de a se comporta ”ca și când am fi un adversar”

ROMÂNIA1 week ago

CNCAV: O nouă tranșă de vaccinuri Johnson&Johnson și Moderna a ajuns în România

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca testarea în scopul obținerii adeverinței electronice verzi să fie gratuită: Este nevoie și de testare pentru funcționarea normală a activităților

MAREA BRITANIE1 week ago

Parlamentul European a aprobat acordul comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, cel mai ambițios tratat încheiat vreodată de Uniune cu o țară terță

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare din PE: Viitorul și prosperitatea Europei depind de cercetare și inovare, cu ajutorul cărora vom deveni mai rezilienți în fața crizelor viitoare

U.E.2 weeks ago

Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, întâlnire la Paris cu omologul francez, Emmanuel Macron: Trebuie să făurim noi înșine viitorul UE dacă nu dorim să devenim jucăria politicii globale

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a discutat cu omologul ucrainean despre ”necesitatea identificării de soluții durabile” pentru drepturile minorității române din Ucraina

FONDURI EUROPENE2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: PNRR este în negociere, nu a fost refuzat de Comisia Europeană. Este vorba de a remodela ce avem noi în planul de redresare şi rezilienţă

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Summitul privind clima. Joe Biden le cere liderilor lumii să se unească în lupta împotriva schimbărilor climatice: America s-a întors. Trebuie să trecem la acţiune noi toţi, în pas accelerat

ROMÂNIA2 weeks ago

Ioana Mihăilă a anunțat care sunt prioritățile mandatului său de ministru al Sănătății: Atragerea de fonduri europene, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului

Advertisement
Advertisement

Trending