Papa Francisc a marcat miercuri 76 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, îndemnând oamenii să fie atenți la ideologia exremistă pentru că ”aceste lucruri se pot întâmpla din nou”, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

În cadrul audienţei sale generale, organizate în interiorul bibliotecii papale din cauza restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus, Suveranul Pontif a declarat că este necesar ca lumea să nu uite.

”Comemorarea victimelor Holocaustului și a tuturor celor persecutați și deportați de regimul nazist este un semn de omenie și de civilizație. A-și aduce aminte de acestea este condiția pentru un viitor mai bun de pace și fraternitate”, a declarat Papa Francisc care a vizitat lagărul de la Auschwitz în 2016.

Papa Francisc a spus că societatea nu ar trebui niciodată să lase garda jos în faţa pericolelor naţionalismului.

”A-și aduce aminte înseamnă, totodată, a avea grijă pentru că aceste lucruri se pot întâmpla din nou, începând cu propuneri ideologice care își propun să salveze un popor și sfârșind prin distrugerea acelui popor și a umanității”, a afirmat Surveranul Pontif, potrivit Vatican News. 

”Fiţi atenţi la modul în care această cale a morţii, exterminării şi brutalităţii a început”, a spus Papa Francisc, referindu-se la ascensiunea naziştilor la putere în anii ’30 pe un val de naţionalism extrem.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit TVR. 

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a salutat miercuri prelungirea tratatului New START de limitare a arsenalelor nucleare rus şi american, în baza unei propuneri făcute de noul președinte american Joe Biden și a unei înțelegeri pe care liderul de la Kramlin a convenit-o marți, într-o convorbire telefonică, cu liderul de Casa Albă. Cu toate acestea, Putin a estimat că securitatea globală rămâne ameninţată de tensiuni internaţionale crescânde.

Această prelungire “este fără îndoială un pas în direcţia cea bună”, a declarat Vladimir Putin, în timpul unui discurs video în cadrul forumului de la Davos, avertizând totodată că ordinea mondială riscă în continuare “să evolueze de o manieră imprevizibilă şi incontrolabilă”, informează AFP, potrivit Agerpres.

El a subliniat că un nou conflict mondial ar marca “sfârşitul civilizaţiei”, făcând o paralelă între “provocările şi ameninţările” tot mai numeroase la nivel global şi anii 1930 care au dus la cel de-Al Doilea Război Mondial, la două zile distanță după ce omologul său chinez Xi Jinping a utilizat tribuna virtuală de la Davos pentru a avertiza împotriva unui nou Război Rece și pentru a denunța perturbarea lanțurilor de aprovizionare, într-un gest de teamă că Occidentul și-ar putea uni forțele împotriva Beijingului.

“Amploarea ameninţărilor (de atunci şi de astăzi) este comparabilă (…) şi nimic din toate astea nu favorizează stabilitatea, caracterul previzibil al relaţiilor internaţionale” a spus Putin, adăugând că “incapacitatea de a rezolva astfel de probleme a dus la război mondial în secolul al XX-lea”.

Potrivit lui Vladimir Putin, pandemia de coronavirus a accelerat transformările sociale, economice şi politice în curs, ceea ce alimentează “contradicţiile” susceptibile să destabilizeze ordinea mondială.

Parlamentul bicameral al Rusiei a ratificat miercuri prelungirea cu cinci ani a tratatului de dezarmare nucleară New START cu SUA, ultimul tratat major privind controlul armelor între cele două ţări. Marți seară, Vladimir Putin și Joe Biden au convenit ca echipele de negociere ale SUA și Rusiei să lucreze urgent pentru a finaliza până la data de 5 februarie negocierile de prelungire cu cinci ani a Tratatului New Start. Anterior, la 22 ianuarie, preşedintele american a propus prelungirea cu cinci ani a tratatului de limitare a armelor nucleare strategice New START încheiat între SUA şi Rusia.

Tratatul New Start, semnat la 8 aprilie 2010 la Praga de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – ultimul tratat major dintre SUA şi Rusia -, limitează arsenalele celor două ţări la 800 numărul de lansatoare şi bombardiere grele şi la 1.550 numărul focoaselor nucleare, adică o reducere de aproape 30% comparativ cu limita anterioară stabilită în 2002. Tratatul este scadent la 5 februarie 2021, însă există o prevedere care permite prelungirea acestui acord cu până la cinci ani.

Extinderea New Start oferă mediului internațional de securitate mai puțină instabilitate decât deja există după încetarea Tratatului privind forțele nucleare intermediare, eșecul administrației Trump de a aduce China la masa unor tratative mai cuprinzătoare și dezvoltarea de către Rusia a noi arsenale.

Extinderea acestui acord a fost salutată de șeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, prelungire ce, în opinia ministrului de externe de la Berlin, constituie “un adevărat plus pentru securitate, inclusiv în Europa”.

Preşedintele american, Joe Biden, este de părere că gazoductul Nord Stream 2 este o “afacere proastă pentru Europa” iar administraţia sa va reexamina sancţiunile privind acest proiect incluse într-un proiect de lege adoptat în mandatul preşedintelui Donald Trump, a anunţat Casa Albă marţi, 

“Continuăm să credem, preşedintele continuă să creadă că Nord Stream 2 este o afacere proastă pentru Europa“, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, în cursul cotidianului briefing de presă, adăugând că actuala administraţie “va revizui” restricţiile incluse în legislaţia privind politica de apărare, scrie Reuters, potrivit Agerpres.

Sancţiunile cu privire la acest gazoduct submarin au fost incluse în proiectul de lege anual asupra politicii de apărare, adoptat la 1 ianuarie. Acestea se aplică oricărei companii care ajută Gazprom, compania energetică rusă conducând proiectul, să pună conducte, să furnizeze nave ori să verifice echipamente.

Administraţia Trump, ca şi administraţia Obama înainte, s-a opus proiectului pe motiv că va întări influenţa economică şi politică a preşedintelui rus, Vladimir Putin, asupra Europei. În trecut, Rusia a redus livrările de combustibil către Ucraina şi regiuni din Europa în timpul iernii, în cursul unor dispute privind preţul gazelor naturale.

Joe Biden s-a opus, de asemenea, proiectului, care ar ocoli Ucraina şi ar priva-o de taxele de tranzit profitabile, încă de când era vicepreşedintele democratului Barack Obama.

În schimb, cancelarul german Angela Merkel a arătat săptămâna trecută că deși relația transatlantică va reveni pe un făgaș al normalității și dialogului, ea va continua să susțină proiectul Nord Stream 2 și a criticat sancțiunile extrateritoriale americane. În perioada administrației precedente, Donald Trump a criticat virulent Germania că se transformă într-un prizonier al relației energetice cu Rusia și a denunțat construcția gazoductului Nord Stream 2.

De altfel, în urma unei convorbiri telefonice pe care a avut-o luni seară cu Joe Biden, Angela Merkel nu a făcut referire la proiectul Nord Stream 2 în comunicatul remis după conversația cu liderul cu SUA. Pe de altă parte, președintele american a spus, pe Twitter, că a vorbit cu cancelarul german despre o coordonare cu aliații în mai multe domenii de provocări globale, inclusiv relațiile cu Rusia.

Președintele SUA a avut marți prima sa convorbire telefonică și cu președintele rus Vladimir Putin în care i-a transmis că Statele Unite vor acționa ferm în apărarea intereselor sale ca răspuns la acțiunile Rusiei împotriva SUA și aliaților săi.

Recent, și Parlamentul European a cerut “oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi.