Situaţia din Ucraina şi sprijinul occidental pentru Kiev în războiul contra Rusiei se află pe agenda discuţiilor pe care premierul polonez Donald Tusk le are prevăzute, la Varşovia, marţi cu liderul opoziţiei germane, Friedrich Merz, şi joi cu preşedintele francez Emmanuel Macron, relatează Reuters şi DPA, potrivit Agerpres. 

Friedrich Merz, candidat la funcţia de cancelar federal la viitoarele alegeri parlamentare anticipate din Germania, a sosit marţi la Varşovia venind de la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-a transmis angajamentul Berlinului de a sprijini Ucraina în conflictul ce opune această ţară Rusiei. De asemenea, cei doi oficiali au discutat despre integrarea Ucrainei în UE, asigurarea unității în Europa și rolul acesteia în consolidarea Ucrainei.

Lider al blocului conservator CDU-CSU (Uniunea Creştin-Democrată şi aliatul său bavarez Uniunea Creştin-Socială), Merz este văzut favorit pentru a-l înlocui pe cancelarul Olaf Scholz după alegerile anticipate programate pentru 23 februarie.

La Varşovia, Friedrich Merz a vizitat marţi dimineaţă Castelul Regal care găzduieşte o expoziţie de lucrări de artă de la Muzeul Naţional de Artă al Ucrainei, ce au fost transportate în Polonia pentru păstrare şi conservare în urma atacurilor forţelor ruse asupra Ucrainei.

Întrevederea Tusk-Merz urmează să aibă loc marţi după-amiază.

Joi, Emmanuel Macron îi va rezuma lui Donald Tusk discuţiile avute la Paris, la finalul săptămânii trecute, cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Preşedintele Macron va fi aici poimâine, el va dori să ne informeze despre rezultatele discuţiilor de la Paris, unde a avut loc o întâlnire cu preşedintele (ales) Trump şi cu preşedintele Zelenski”, a spus premierul Tusk într-o şedinţă a guvernului său.

Donald Trump, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au purtat discuții sâmbătă la Paris, reuniți în cadrul unei ceremonii grandioase pentru a marca redeschiderea Catedralei Notre-Dame, Macron convocând reuniunea trilaterală înaintea unui eveniment de seară pe care îl găzduia pentru a sărbători restaurarea catedralei la cinci ani după ce aceasta a fost devastată de un incendiu.

Donald Trump, a subliniat, în cadrul întâlnirii tripartite, că „ar trebui să existe o încetare imediată a focului și ar trebui să înceapă negocierile” pentru că ”prea multe vieți sunt irosite inutil, prea multe familii sunt distruse și, dacă se continuă, se poate transforma în ceva mult mai mare și mult mai rău”.

La 1 ianuarie 2025, Polonia va prelua președinția semestrială a Consiliului UE. Ca parte a președinției, Polonia va găzdui aproape 400 de consilii, reuniuni și conferințe cu participarea reprezentanților din cele 27 de țări membre UE.

Săptămâna trecută, Donald Tusk a reafirmat intenția ca președinția poloneză a Consiliului UE să fie una proactivă și a susținut că Uniunea Europeană ar trebui să devină un organism capabil nu numai de „supravieţuire”, dar şi de „ofensivă politică”. 

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului reprezintă o ocazie de a aminti că drepturile omului sunt universale, indivizibile și inalienabile, iar promovarea și apărarea lor reprezintă un imperativ pentru menținerea demnității umane. În același timp, respectul autentic pentru drepturile omului și este  indispensabil pentru pace, democrație și dezvoltare durabilă, a transmis marți Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit unui comunicat al ministerului, ziua de 10 decembrie are o semnificaţie cu atât mai profundă cu cât și anul acesta suntem martorii unor atacuri deosebit de grave la adresa drepturilor omului, la scară largă, de la războiul de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, care a dus și continuă să ducă la suferințe umane de neconceput, până la încălcările grave ale drepturilor omului în diferite zone ale globului.

Ziua Internaţională a Drepturilor Omului este menită să contribuie la conștientizarea faptului că drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului trebuie să fie protejate la toate nivelurile de un sistem de drept, dar și de către toţi participanţii la viaţa publică, punctează MAE. 

Ministerul român precizează că ansamblul de acțiuni de politică externă ale României a dovedit, de-a lungul timpului, atașamentul profund al ţării noastre la valorile democrației, statului de drept și drepturilor omului, fiind inseparabil de apartenența României la spațiul de libertăți și drepturi euro-atlantic.

„Aceste valori garantează pacea, securitatea și prosperitatea tuturor cetățenilor români, oriunde s-ar afla”, subliniază MAE. 

În calitate de membru în Consiliul Drepturilor Omului pentru perioada 2023-2025, România îşi confirmă angajamentul de a contribui la răspunsul global la aceste provocări prin promovarea coordonării în toate forurile multilaterale relevante, inclusiv în cadrul ONU,  Consiliul Europei, OSCE și alte organizații regionale.

Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat, la 10 Decembrie 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, urmată și de alte documente: Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială (1965), Pactul Internaţional privind Drepturile Civile și Politice (1966), Convenţia pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Împotriva Femeilor (1979), Convenţia Împotriva Torturii (1984), Convenţia împotriva Apartheid-ului (1985), Convenţia Drepturilor Copilului (1989) şi altele. Disponibilă în peste 500 de limbi, Declarația pentru Drepturile Omului este, în prezent, cel mai tradus document din lume.

Instituirea oficială a Zilei Drepturilor Omului a avut loc pe 4 decembrie 1950, când Adunarea Generala a ONU a adoptat o rezoluție prin care invită toate statele membre, precum și orice alte organizații interesate să sărbătorească ziua așa cum consideră potrivit.

Comisia Europeană acordă Republicii Moldova o asistență macrofinanciară în valoare de 50 milioane de euro, din care 45 milioane de euro sub formă de împrumuturi și 5 milioane de euro sub formă de granturi. 

Potrivit unui comunicat de presă, plata va avea loc în zilele următoare. Aceasta va fi a cincea și ultima tranșă din asistența macrofinanciară (AMF) acordată în prezent Moldovei de la lansarea acesteia în iulie 2022. Cu această ultimă plată, Republica Moldova a primit un total de 295 milioane de euro în cadrul acestei operațiuni.

Acest sprijin financiar va ajuta Republica Moldova să acopere o parte din necesitățile sale de finanțare pentru 2024 și să garanteze stabilitatea macroeconomică, sprijinind în același timp programul său de reformă în paralel cu programul actual al Fondului Monetar Internațional (FMI).

Comisia Europeană va acorda acest ajutor după ce va concluziona că țara îndeplinește toate condițiile politice convenite cu UE. Moldova a consolidat, de exemplu, statul de drept, înregistrând progrese în ceea ce privește finalizarea procedurii de aprobare prealabilă pentru organele de autoadministrare ale sistemului judiciar.

De asemenea, s-au înregistrat progrese în lupta împotriva corupției, prin definirea competențelor procuraturii anticorupție și ale centrului național anticorupție pentru investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt.

Mai mult, țara continuă să combată economia informală prin adoptarea programului de ocupare a forței de muncă 2022-2026 și prin luarea de măsuri specifice pentru combaterea muncii nedeclarate. În plus, Moldova și-a consolidat sectorul energetic prin creșterea forței de muncă și consolidarea expertizei în cadrul Ministerului Energiei și al Centrului Național pentru Energie Durabilă.

AMF face parte din eforturile mai ample ale UE de a sprijini Republica Moldova în urma numeroaselor provocări cu care s-a confruntat în ultimii ani și de a ajuta țara să progreseze pe calea europeană.