Connect with us

POLITICĂ

Vicepremierul Ana Birchall și secretarul Energiei din SUA Rick Perry s-au întâlnit la Kiev pe fondul îngrijorării că România ar putea construi reactoare nucleare la Cernavodă cu o companie din China

Published

on

© Guvernul României

Vicepremierul Ana Birchall a avut luni, la Kiev, o întrevedere cu secretarul american al Energiei, în marja participării ambilor oficiali la ceremonia de învestitură a noului președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski, întâlnirea desfășurându-se în contextul în care Perry va efectua o vizită la București luna viitoare și în condițiile în care tema arhitecturii regionale de securitate energetică stârnește un interes sporit.

Birchall, care a efectuat mai multe vizite în SUA în ultimele luni, a discutat cu secretarul american al Energiei despre consolidarea relației transatlantice și despre securitatea și diversitatea energetică ca priorități în mandatul Președinției române a Consiliului UE și preocupări comune pe ambele maluri ale Atlanticului, la întâlnire luând parte și ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, Gordon Sandland.

De altfel, aceasta a fost și prima întrevedere dintre doi oficiali de la București și Washington după ce premierul maghiar Viktor Orban l-a rugat pe președintele Donald Trump, în timpul întrevederii de la Casa Albă, să ajute la demararea producției de gaze naturale din apele teritoriale românești ale Mării Negre, care va fi realizată cu participarea companiei americane Exxon, aceasta fiind singura alternativă practică la gazul rusesc.

În cadrul întâlnirii Birchall-Perry, oficialul român a făcut referire la proiectul BRUA ca fiind ”un foarte bun exemplu al cooperării reușite între statele din regiunea noastră”.

Proiectul ”are un potențial important de a crea o legătură valoroasă între coridorul sudic de gaze și Europa Centrală, cu România în poziția de hub regional de energie”, a mai punctat Birchall.

Citiți și Secretarul american al Energiei, îngrijorat de faptul că România vrea să construiască două noi reactoare la Cernavodă cu o companie chineză de stat. Rick Perry va face o vizită la București în luna iunie

Reamintim însă că Rick Perry s-a declarat recent îngrijorat că s-a declarat de faptul că România dorește să construiască două noi reactoare la Centrala nucleară de la Cernavodă cu o companie chineză de stat.

Întrebat într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA dacă e îngrijorat de faptul că România construieşte cele doi noi reactoare cu o companie publică chineză, la câteva zeci de km distanţă de baza militară Mihail Kogalniceanu, Perry a spus ”Da”.

”Sunt îngrijorat că aliaţii noştri români ia serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcţia a două noi reactoare în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care îşi doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenţei crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăţi lucrurile şi mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră la câţiva km de baza MK (Mihai Kogălniceanu – n. red.) unde avem soldaţi americani. Din punctul de vedere al securităţii naţionale, sunteţi îngrijorat din cauza acestei investiţii a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”, l-a întrebat Adam Kinzinger, congressman al statului Illinois.

Secretarul american al Energiei a făcut aceste precizări într-o dezbatere din subcomisia pentru energie a Congresului SUA. Întrebat apoi ce pot face Statele Unite ca procesul de selecţie să fie transparent şi corect, Perry a susţinut că urmează să facă o vizită la Bucureşti în luna iunie.

Tot la începutul lunii iunie va avea loc, în Slovenia, Summitul Inițiativei celor Trei Mări, un proiect de cooperare economică pe trei paliere – infrastructură, energie și digital – pe care SUA îl sprijină activ.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

POLITICĂ

Imaginea pactului politic pentru România Europeană: Președintele Klaus Iohannis a semnat împreună cu Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, alături de principalii lideri ai Opoziției – Ludovic Orban, Dan Barna, Victor Ponta și Eugen Tomac -, a semnat joi, la Palatul Cotroceni Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, denumit informal ”Pactul pentru România Europeană”.

Șeful statului a salut faptul că PNL, USR, PRO România şi PMP au răspuns favorabil semnării acestui pact și a criticat partidele care nu s-au alăturat inițiativei, precizând că lista rămâne deschisă pentru PSD, ALDE și UDMR.

Iohannis a mai precizat că trebuie revenit ”la o normalitate românească, o normalitate europeană, democratică, care se bazează pe respectarea valorilor europene, pe respectarea statului de drept”.

”Toate aceste lucruri trebuie realizate cu cât mai repede, cu atât mai bine. Pentru a face aceste modificări este clar nevoie de un altfel de Parlament și dacă acum doi ani și jumătate lucrurile au ajuns acolo unde au ajuns fiindcă nu s-a prea văzut o alternativă, iată acum paradigma se schimbă, se construiește o alternativă, lucrăm la ea. Mulți dintre cei care lucrează împreună cu mine la o alternativă serioasă, pro-europeană, sunt în această sală, românii pot avea încredere și pentru asta trebuie să meargă la vot, iar politicienii să dovedească că au căpătat mai multă înțelepciune decât am avut cu toții înainte de aceste alegeri”, a susținut președintele.

”Sunt foarte bucuros că astăzi semnăm noi cinci acest Acord Național. Și ca să fiu bine înțeles, această semnare nu reprezintă un pas prin care vrem să excludem pe alții. Dumneavoastră, președinții de partide, v-ați declarat de acord să semnați astăzi cu mine acest Acord. Lista semnatarilor însă rămâne deschisă. Este posibil ca pe parcurs și alții să revină la gânduri mai bune și vreau să păstrăm poarta deschisă tuturor politicienilor care vor să construiască o Românie mai bună. Eu vă mulțumesc și o să vă invit pe rând să semnăm acest Acord Național”, a conchis Klaus Iohannis (discursul președintelui este disponibil aici), invitând liderii partidelor să semneze Acordul și să adreseze mesajul lor.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a fost primul care a semnat Acordul.

Mă bucur să am ocazia să-mi pun semnătura pe un document extrem de important, care poate să pună bazele realizării unei democraţii autentice în România, care să se bazeze pe valorile, principiile şi normele europene, pe respectarea cu sfinţenie a drepturilor şi libertăţilor individuale ale cetăţenilor, statului de drept, a independenţei justiţiei, a liberului acces al cetăţeanului la justiţie, care să se bazeze pe o competiţie onestă între cetăţenii României şi care să permită fiecărui cetăţean român să îşi găsească dreptatea în societatea democratică românească”, a spus el, potrivit Agerpres.

La rândul său, preşedintele USR, Dan Barna, a subliniat că acest pact este o “primă piesă dintr-o construcţie” care să conţină şi iniţiativa “Fără penali în funcţii publice”.

USR a semnat acest Acord Naţional pentru că el conţine ceea ce de trei ani în Parlamentul României şi în toate judeţele României şi în diaspora USR a susţinut – că România trebuie să fie un stat de drept, în care justiţia să funcţioneze independent şi să fie o putere respectată. Acest acord naţional este prima piesă dintr-o construcţie care trebuie să conţină şi “Fără penali în funcţii publice” – este cel mai simplu instrument pe care noi ca societate, şi un milion de români a confirmat lucrul acesta, putem să-l introducem în Constituţie pentru ca politica românească de acum în viitor să devină ceva mai bună şi stă în puterea noastră. Acest Acord Naţional este de asemenea un prim pas dintr-o construcţie unde alături de “Fără penali” trebuie să transformăm CCR într-un arbitru adevărat şi neutru al funcţionări statului, iar justiţia şi legile justiţiei să fie corectate. (…) Sunt convins că România va putea să se repare şi să se reaşeze pe traiectoria europeană”, a arătat Barna.

Preşedintele PRO România, Victor Ponta, a subliniat că a semnat acest pact deoarece principiile sunt corecte.

“Am semnat astăzi acest pact alături de colegii mei din PRO România pentru un motiv foarte simplu: că principiile din acest pact sunt corecte şi sunt spre binele nostru ca societate. (…) Astăzi am învăţat din propria experienţă că politicienii se ceartă pentru orice şi nu pot să colaboreze pentru nimic, dar oamenii politici trebuie să-şi dea mâna când este vorba de interesele într-adevăr naţionale“, a spus Ponta.

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a motivat şi el de ce a semnat acest document.

“În numele colegilor din PMP, ne-am aşezat şi noi semnătura pe acest acord politic pe care l-aţi iniţiat, domnule preşedinte, din următoarele motive: ataşamentul nostru faţă de valori precum democraţia, libertatea, pacea, statul de drept care stau drept temelie pentru UE, sunt valori de nenegociat, de aceea ne-am exprimat solidaritatea şi am pus semnătura din convingere. Sper că toţi politicienii vor înţelege în mod corect mesajul pe care l-au transmis românii pe 26 mai. Naţiunea noastră este o naţiune profund ataşată de valorile europene, ne dorim să fim parte la deciziile mari din UE şi vom răspunde cu aceeaşi deschidere atunci când în următoarele luni sau ani ne veţi invita pentru un acord legat de educaţie, sănătate, diaspora pentru că avem nevoie noi, clasa politică, de consens pe teme mari, prioritare, chiar şi pentru un acord pe Republica Moldova“, a spus Tomac.

La finalul ceremoniei, şeful statului a semnat şi el acordul şi i-a felicitat pe semnatari, iar apoi i-a invitat la o fotografie în care să se aşeze după “doctrină”.

© Administrația Prezidențială

Citiți și DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

Continue Reading

POLITICĂ

13 iunie, ziua președintelui României. Klaus Iohannis împlinește 60 de ani

Published

on

© Administrația Prezidențială

13 iunie este ziua de naștere a președintelui Klaus Iohannis, care împlinește astăzi 60 de ani. Actualul șef al statului s-a născut la 13 iunie 1959, la Sibiu, într-o familie de sași transilvăneni.

Klaus Iohannis este din 21 decembrie 2014 președintele României, iar anul acesta va candida pentru un nou mandat în fruntea statului român. În cei aproape cinci ani de când este președinte, Klaus Iohannis a reprezentat România la zeci de Consilii Europene, trei summit-uri NATO, trei Adunări Generale ale ONU, două participări la prestigoasa Conferință pentru Securitate de la Munchen și a avut peste o sută de reuniuni bilaterale, incluzând vizite oficiale și de stat, primiri de lideri internaționale și întâlniri în marja reuniunilor multilaterale internaționale. În decembrie 2018 a preluat, în numele României, ștafeta președinției Consiliului UE de la cancelarul Austriei, mandat sub auspiciile căruia a găzduit la Sibiu, la 9 mai 2019, primul summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei. Unul dintre momentele culminante ale mandatului său a avut loc la 9 iunie 2017, când președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider din regiunea Europei de Est primit la Casa Albă de președintele SUA Donald Trump. În timpul mandatului său, șeful statului a fost distins cu mai multe premii internaționale în Germania și în SUA, distincții dobândite de iluștri lideri internaționali precum fostul cancelar german Helmut Kohl, fostul președinte al SUA George H.W. Bush sau președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

În 1983 a început să predea, fiind profesor la mai multe școli din împrejurimile Sibiului, iar după cinci ani a ajuns să predea la Liceul ”Samuel von Brukenthal”, pe care îl absolvise, titularizându-se aici, potrivit Administrației Prezidențiale.

După 15 ani de activitate ca profesor, Klaus Iohannis a fost numit în conducerea învățământului local din Sibiu. A fost inspector școlar general adjunct (1997-1999) și apoi inspector școlar general în cadrul Inspectoratului Școlar al Județului Sibiu (1999-2000).

Începând cu anul 1990, a devenit membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), iar ulterior a devenit președintele acestei organizații, la conducerea căreia s-a aflat timp de peste un deceniu.

A deținut patru mandate consecutive de primar al orașului Sibiu, din partea FDGR, fiind ales la scrutinurile din 2000, 2004, 2008 și 2012. A fost primar al Sibiului până în decembrie 2014, când a devenit președinte al României.

În cel de-al doilea mandat de primar, Sibiul a devenit, în 2007, ”Capitală Europeană a Culturii”, fiind primul oraș dintr-o țară nemembră a Uniunii Europene (UE) care a primit acest titlu înainte ca țara să fie admisă oficial în UE,

„România intră în Uniunea Europeană cu o capitală culturală europeană (…) Ne aflăm la începutul unui program care va prezenta Europei diversitatea culturală, lingvistică și religioasă a orașului nostru și felul în care această diversitate culturală a Sibiului reprezintă, la scara unui oraș, aceeași diversitate culturală care este valoarea principală a Uniunii Europene”, declara, la 1 ianuarie 2007, Klaus Iohannis.

În octombrie 2009 a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru, ca independent, de către o largă coaliție parlamentară, însă propunerea nu s-a concretizat.

La 20 februarie 2013 s-a înscris în Partidul Național Liberal (PNL), iar la 23 februarie 2013 a fost ales, la Congresul ordinar al PNL, prim-vicepreședinte al partidului. La 28 iunie 2014, în cadrul Congresului ordinar al PNL, a fost ales președinte al acestui partid, primind 95% din voturile delegaților la Congres. În cadrul aceluiași congres a avut loc și fuziunea dintre PNL și PDL, în urma căreia a rezultat alianța electorală Alianța Creștin Liberală Partidul Național Liberal-Partidul Democrat Liberal (ACL PNL-PDL).

La 11 august 2014, Biroul Politic Național comasat PNL-PDL a decis desemnarea liderului liberalilor, Klaus Iohannis, drept candidat al ACL la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014. În primul tur de scrutin al alegerilor, din 2 noiembrie 2014, Klaus Iohannis a obținut 30,37% din voturi, iar principalul său contracandidat, Victor Ponta, reprezentantul Alianței PSD-UNPR-PC, a obținut 40,44% din voturi.

La 16 noiembrie 2014, în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, Klaus Iohannis a fost ales președinte al României, cu 54,43% din voturi. La 21 noiembrie 2014, Curtea Constituțională a României a confirmat rezultatele alegerilor prezidențiale și a validat alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte. La 18 decembrie 2014 și-a depus mandatul de președinte al PNL și și-a anunțat demisia din partid, ca urmare a alegerii sale în funcția de președinte al României. A depus jurământul în fața Parlamentului la 21 decembrie 2014.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis și liderii principalelor partide din opoziție semnează joi Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis și liderii celor patru mari partide din opoziție – PNL, USR, PRO România și PMP – vor semna joi, la Palatul Cotroceni, Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La invitația Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, joi, 13 iunie a.c., la ora 16:00, la Palatul Cotroceni, va avea loc ceremonia publică de semnare a Acordului Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României, la care vor participa președintele Partidului Național Liberal, domnul Ludovic Orban, președintele Uniunii Salvați România, domnul Dan Barna, președintele PRO România, domnul Victor Ponta, și președintele Partidului Mișcarea Populară, domnul Eugen Tomac”, arată sursa citată.

Dintre partidele care nu vor semna se disting PSD și ALDE, formațiunile ce asigură coaliția de guvernare, și UDMR.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat săptămâna trecută, la finalul consultărilor cu partidele parlamentare, că a propus formațiunilor politice semnarea unui acord politic național pentru consolidarea parcursului european al României.

Marea majoritate a partidelor sunt de acord că rezultatele acestui referendum trebuie implementat aşa cum a votat poporul, că trebuie consolidat parcursul european al României. Pentru a valorifica cum se cuvine acest vot şi consultările, am decis să invit partidele politice parlamentare să semnăm un acord naţional pentru consolidarea parcursului european al României sau un pact politic pentru România europeană”, a spus şeful statului la Palatul Cotroceni”, a afirmat șeful statului într-o declarație de presă la finalul celor două zile în care a avut consultări cu partidele parlamentare pe seama rezultatelor referendumului național pentru justiție pe care președintele Klaus Iohannis le dorește transpuse în practică.

Citiți și DOCUMENT Ce conține acordul politic național pentru România Europeană propus de Klaus Iohannis

Proiectul de acord, pus la dispoziție de Administrația Prezidențială este centrat, la nivel principial, în jurul valorilor europene și democratice și a atașamentului României față de acestea, acesta din urmă fiind dovedit prin ”voința suverană a cetățenilor” exprimată la 26 mai. În sens practic, acordul propus de președinte are printre obiective transpunerea în legislație a rezultatelor referendumului, care prevăd interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie și interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare.

Documentul cuprinde și o asumare politică de transpunere în legislație a măsurilor necesare asigurării exercitării depline și efective a dreptului de vot de către toți cetățenii români. 

NOI, semnatarii acestui acord politic național, ne angajăm ca în toate luările publice de poziție și în acțiunile întreprinse să sprijinim aprofundarea integrării în Uniunea Europeană și consolidarea proiectului european, precum și întărirea relației transatlantice, neexistând nicio incompatibilitate între continuarea integrării europene și aprofundarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii, și să nu ne exprimăm contrar acestor linii de acțiune, principii și valori esențiale pentru România și cetățenii săi”, este concluzia cu care se încheie textul propus de președintele Klaus Iohannis pentru a fi semnat împreună cu partidele politice parlamentare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending