Florin Cîțu a câștigat funcția de președinte al Partidului Național Liberal, reușind să obțină 2,878 de voturi, adică 60,2% din cele 4,848 de voturi valabil introduse în urnă, dintre care 72 au fost anulate, învingându-l astfel pe contracandidatul său, Ludovic Orban, care a obținut 1,898 (39,7%) de voturi din partea delegaţilor la Congresul PNL. 

”Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor, indiferent pentru cine ați votat astăzi. De astăzi suntem un partid unit și vom folosi toate resursele împotriva adversarului politic, PSD. A fost mișcare care începe cu PNL și care va schimba România în bine. Împreună construim România liberală”, a transmis Florin Cîțu într-o primă reacție după aflarea rezultatului.

Florin Cîțu devine astfel cel de-al 17-lea președinte al Partidului Național Liberal de la fondarea sa, dacă excludem perioada din 2016 în care PNL și PDL au fuzionat și au adoptat un nou statut,  copreședinți ai PNL fiind atunci Alina Gorghiu și Vasile Blaga.

Acesta s-a născut pe 1 aprilie 1972 și este senator PNL din 2016, odată cu alegerile parlamentare, mandat reînnoit în urma alegerilor din 6 decembrie 2020.

La data de 4 noiembrie 2019, Cîțu a preluat de la Eugen Teodorovici mandatul de ministru al finanțelor publice în Guvernul Ludovic Orban. În februarie 2020, după ce moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Orban I a fost adoptată, Cîțu a fost desemnat de președintele Klaus Iohannis să formeze un nou guvern, doar că și-a depus mandatul cu câteva minute înainte ca Parlamentul să acorde votul de învestitură.

În contextul în care pandemia de coronavirus începuse să provoace primele îmbolnăviri și în România, prefigurând o criză sanitară, Guvernul Orban II și-a reintrat din nou în atribuții după votul parlamentar, Cîțu fiind menținut în continuare ministru al finanțelor.

În urma alegerilor parlamentare din decembrie, anul trecut, USR PLUS a respins în timpul negocierilor varianta ca Ludovic Orban să preia din nou conducerea Guvernului.

La 22 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Florin Cîţu candidat pentru funcţia de prim-ministru, propunerea fiind avansată de coaliţia PNL – USR PLUS – UDMR.

Comisia de Organizare a Congresului PNL din data de 25 septembrie 2021 a validat, la 23 august 2021, candidatura lui Florin Cîţu pentru funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal.

Cetățenii europeni nerezidenți (care nu sunt protejați de Programul de Înregistrare a Cetățenilor UE – EU Settlement Scheme) pot intra în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord exclusiv în baza pașaportului valabil (simplu electronic sau simplu temporar) începând cu data de 1 octombrie.

Astfel, începând cu această dată, cetățenii români nerezidenți nu mai pot intra în Regatul Unit în baza cărții de identitate.

Conform informaţiilor comunicate de autorităţile britanice, cetăţenilor europeni (inclusiv cetăţenilor români) nerezidenţi în Regatul Unit care nu vor respecta regulile li se va interzice accesul pe teritoriul britanic, arată MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetățenii români nerezidenți pot călători spre/ tranzita prin Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în scop turistic/ vizită, pentru șederi de scurtă durată, pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a necesita o viză de intrare.

Totodată, cetățenii români nerezidenți care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o perioadă mai mare de șase luni (pentru activități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de o viză de intrare eliberată de autoritățile britanice, în conformitate cu sistemul de imigrație bazat pe puncte.

Pentru a verifica dacă scopul șederii necesită o viză sau dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru obținerea acesteia, poate fi consultată următoarea pagină de internet în limba engleză, pusă la dispoziție de către autoritățile britanice: https://www.gov.uk/check-uk-visa.

Autoritățile britanice recomandă persoanelor care au mențiuni înscrise în cazierul judiciar, precum și persoanelor cărora le-a fost refuzată în trecut intrarea pe teritoriul Regatului Unit, depunerea unei cereri pentru obținerea vizei și pentru deplasările de scurtă durată (sub 6 luni), potrivit informațiilor comunicate prin intermediul portalului https://www.gov.uk/browse/visas-immigration.

Nu este de bun augur ca o criză comercială, cum este cea provocată de Franța, în urma desființării contractului încheiat cu Australia, privind achiziția de submarine, să creeze o temă falsă legată de necesitatea creării unei armate europene, a explicat președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, într-o intervenție în emisiunea online ”Scandalul submarinelor și armata europeană”, organizată de revista ”Historia”.

Liderul PMP a detaliat că ”o conexare a problemelor comerciale dintre două state să provoace anumite așteptări geopolitice, nu este normală, în dinamica relațiilor internaționale.”

Acesta a susținut ideea funcționării la nivelul UE a politicii ”smart defence”, prin crearea de armate comune regionale, care să-și creeze propriile capacități militare, ca o forță de reacție locală, în fața unor provocări comune.

”Din păcate, practica a demonstrat că, dincolo de decizia politică, fiecare țară își avea propria strategie de reacție, ceea ce a respins ideea unei baze comune de apărare”, a punctat Cristian Diaconescu.

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. 

În consecință, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, lucru ce a declanșat nemulțumirea Parisului, care, în 2016, a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică.

Furia Franței față de acest gest calificat o ”lovitură în spate” s-a materializat prin rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei întrevederi a miniștrilor apărăii francez și britanic, ce urma să aibă loc la Londra.

În această dispută, Uniunea Europeană a făcut scut în fața Parisului, care a fost tratat ”inacceptabil”, iar gestul SUA  a fost calificat ca fiind unul  ”lipsit de loialitate” de către președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen și Charles Michel.

Revenind la masa discuțiilor, președinții Emmanuel Macron și Joe Biden au convenit să lanseze un proces de consultări pentru a evita situații precum criza provocată de alianța AUKUS, declarație salutată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell.

Washingtonul și Parisul sunt conștienți că recâștigarea încrederii ”va necesita timp și acțiuni”, iar un prim pas către reclădirea acesteia va fi făcut luna viitoare, când Biden și Macron se vor întâlni în Europa, la summitul G20 de la Roma.