Connect with us

JAPONIA

Vicepremierul Mihai Fifor, întâlnire cu ambasadorul SUA la București, Hans Klemm: Am reiterat dorința de a aprofunda componenta comercială a Parteneriatului Strategic

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Viceprim-ministrul pentru parteneriate strategice și ministrul interimar al Internelor, Mihai Fifor, a anunțat că a avut joi în ntrevedere cu ambasadorul Statelor Unite la Bucureștei, Hans Klemm, în cadrul căreia au fost abordate teme de actualitate aflate pe agenda bilaterală, punându-se accent pe oportunitățile concrete de dezvoltare a profilului Parteneriatului Strategic cu SUA, informează Agerpres.

”Am avut astăzi o întrevedere cu ambasadorul Hans Klemm, la sediul Guvernului României. A fost o excelentă oportunitate de a aborda teme de actualitate aflate pe agenda bilaterală, cu accent pe oportunităţi concrete de dezvoltare a profilului Parteneriatului Strategic cu SUA. În domeniul securităţii, a fost evidenţiată cooperarea intensificată dintre România şi SUA, inclusiv din perspectiva consolidării flancului estic al NATO şi al continuării angajamentului pentru stabilitatea regiunii Mării Negre”, a precizat pe Facebook Mihai Fifor.

Vicepremierul a completat că a reiterat, în cadrul întrevederii, dorința Guvernului României de a aprofunda și componenta comercială a Parteneriatului Strategic, inclusiv din perspectiva dezvoltării proiectelor de investiții ale companiilor americane în economia românească.

Mihai Fifor a avut o întâlnire și cu ambasadorul Japoniei la București, Hitoshi Noda.

© Mihai Fifor/ Facebook

”Principalul subiect de pe agenda de discuții a fost proiectul Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, o inițiativă lansată în ianuarie 2018”, a scris viceprim-ministrul român pe Facebook.

În cadrul întrevederii a fost ”evidențiată importanța anului 2021, având în vedere împlinirea a 100 de ani de relații diplomatice, ceea ce constituie un excelent prilej de a ridica cooperarea dintre cele două state la nivelul unui parteneriat strategic”.

Au fost abordate, de asemenea, oportunități de cooperare ”în domenii diverse precum securitate, energie, comerț și infrastructură. Intrarea în vigoare la 1 februarie a 2019 a Acordului dintre Uniunea Europeană și Japonia, în domeniul economic, creează cadrul unei colaborări intensificate, inclusiv la nivelul mediului de afaceri din România”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

JAPONIA

GALERIE FOTO Klaus Iohannis, alături de împăratul Japoniei Naruhito la banchetul imperial dedicat ceremoniei de întronare a acestuia

Published

on

© Administrația Prezidențială

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako au urcat pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat la Palatul Imperial din Tokyo și la care au participat peste 2.000 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent alături de soţia sa, Carmen Iohannis. Șeful statului român a fost îmbrăcat în frac, iar soţia sa a purtat o rochie lungă albastră. Klaus Iohannis s-a aflat în vizită în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

Printre personalitățile importante ale lumii care au luat parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu a lipsit nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Galerie FOTO

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

© Administrația Prezidențială

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

VIDEO Moment istoric în Japonia: Împăratul Naruhito a urcat pe Tronul Crizantemei într-o ceremonie la care România a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Noul împărat al Japoniei Naruhito şi împărăteasa Masako au urcat pe Tronul Crizantemei oficial marţi, în cadrul unei ceremonii care s-a desfășurat la Palatul Imperial din Tokyo și la care au participat peste 2.000 de personalități japoneze și reprezentanți ai statelor străine, între care regii Belgiei, Spaniei și Olandei, dar și președintele României, Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost prezent alături de soţia sa, Carmen Iohannis, informează Agerpres, care precizează că șeful statului român a fost îmbrăcat în frac, iar soţia sa a purtat o rochie lungă albastră. Șeful statului a început vizita în Japonia încă de luni, având o întrevedere bilaterală cu prim-ministrul nipon Shinzo Abe, ocazie cu care cei doi înalți demnitari au anunțat că Parteneriatul Strategic dintre România și Japonia va fi lansat în anul 2021, la împlinirea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele doi țări.

 

View this post on Instagram

 

Sosire la ceremonia de întronare a Împăratului Japoniei

A post shared by Presedintele Romaniei (@klausiohannis) on


Împăratul Naruhito şi-a proclamat oficial ascensiunea la tron în prezenţa a peste 180 de demnitari străini.

Printre personalitățile importante ale lumii care au luat parte la ceremonia de întronare a împăratului Japoniei se află regele Willem-Alexander al Olandei și soția, regina Maxima, regele Philippe al Belgiei și soția sa, regina Mathilde, precum și regele Felipe al VI al Spaniei și soția sa, regina Letitia.

Nu a lipsit nici prințul Charles al Marii Britanii, care alături de prințesa Diana a fost prezent și la ceremonia de întronare a împăratului Akihito.

Printre invitați se află și secretarul pentru transport al SUA, Elaine Chao, vicepreședintele chinez Wang Qishan sau prim-ministrul din Coreea de Sud, Lee Nak-yon.

Au mai participat, de asemenea, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele Finlandei, Sauli Niinisto, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și Aung San Suu Kyi, liderul statului Myanmar și câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace și a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire. 

Toți liderii prezenți participă la finalul zilei de marți la Banchetul Imperial organizat cu ocazia ceremoniei de întronare.

Jur că voi acţiona conform Constituţiei şi că îmi voi îndeplini responsabilitatea mea ca simbol al statului şi pentru unitatea oamenilor“, a spus împăratul Naruhito, potrivit BBC.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.


Cum a decurs ceremonia marcată de un ritual solemn?

Proclamarea s-a desfășurat în Sala Pinilor (Matsu no ma), cea mai elegantă din Palatul Imperial din Tokyo, în prezenţa unui grup restrâns de doar 30 de persoane, ceilalţi invitaţi rămânând în sălile anexe.

Ceremonia a durat în total 30 de minute, s-a desfăşurat în baza unei coregrafii stabilite la milimetru şi fără nicio instrucţiune verbală, fiind însoţită doar de ritmurile date de tobe şi de gonguri.

Mai întâi, împăratul a urcat, în sens propriu, pe tronul ţării, denumit Takamikura, o înaltă structură octogonală, cu bogate decoraţiuni aurii şi negre, plasată pe o estradă şi drapată cu perdele violet. În interior se află un jilţ pe care suveranul nipon nu se va aşeza însă în niciun moment al acestui ceremonial.

Imediat alături s-a aflat tronul împărătesei Masako, de dimensiuni puţin mai mici.

În timp ce a stat în picioare pe acea estradă, împăratul și-a proclamat urcarea pe tron şi va primi apoi felicitări din partea prim-ministrului ţării.

Shinzo Abe a strigat de trei ori “banzai” (“10.000 de ani”, urare echivalentă cu tradiţionalul “trăiască împăratul!”), ridicându-şi de fiecare dată braţele în aer.

Invitaţii au trebuit la rândul lor să repete acel cuvânt, cu excepţia oaspeţilor străini, care sunt scutiţi de această sarcină.


Japonia, cea mai veche monarhie ereditară din lume ce datează din anul 600 î.Hr., are un nou monarh după ce, la 1 mai 2019, prințul Naruhito a devenit cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, în urma abdicării tatălui său, acum împăratul emerit Akihito.

Ceremonia de întronare de marţi a reprezentat şi transferul oficial către perioada domniei împăratului Naruhito, intitulată Era Reiwa (“de aleasă armonie”), care succede Erei Heisei (1989 – 2019), asociată perioadei de domnie a împăratului emerit Akihito.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul apărării antirachetă, pornind ”de la experiența României cu sistemul de la Deveselu”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat luni, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”, în contextul în care cei doi lideri au anunțat că Parteneriatul Strategic bilateral va fi lansat în anul 2021.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării s-au purtat ”inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu”.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

În contextul amenințărilor reprezentate de testele balistice nord-coreene, Japonia a decis în anul 2018 să achiziționeze sistemul antirachetă Aegis Ashore furnizat de Statele Unite.

Sistemul Aegis Ashore din Japonia va fi amplasat în două locuri diferite în vederea acoperirii întregului teritoriu japonez. Acest dispozitiv va completa sistemele antibalistice actuale ale Japoniei, formate din rachete americane ghidate interceptoare SM-3, lansate de pe nave, şi rachete sol-aer Patriot PAC-3.

Începând cu anul 2016, România găzduiește la Deveselu, o componentă importantă a sistemului antirachetă Aegis Ashore al NATO în Europa.

De alfel, în prezent și în contextul întârzierii construcției sistemului Aegis Ashore din Polonia, Baza Militară 99 Deveselu care găzduiește sistemul antibalistic Aegis Ashore reprezintă unicul scut antirachetă care momentan poate apăra continentul european.

Anul acesta, Ssstemul antirachetă de la Deveselu s-a aflat în faza unei actualizări planificate pentru mentenanța și îmbunătățirea componentelor facilității de la Deveselu, perioadă în care apărarea antirachetă a fost asigurată de sisteme THAAD, aceleași pe care SUA le desfășoară în Coreea de Sud. La 9 august 2019, NATO a anunțat încheierea actualizării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending