Connect with us

NATO

Vicepreședinta SUA, la București: Statele Unite sunt dedicate alianței cu România. Un atac împotriva unei țări din NATO este un atac asupra tuturor

Published

on

© Administrația Prezidențială

Vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, a reconfirmat vineri, la București, angajamentul de neclintit al SUA pentru articolul 5 din Tratatul NATO. Un atac împotriva unui stat aliat NATO este un atac împotriva tuturor statelor din Alianţă, a declarat Kamala Harris, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele Klaus Iohannis.

Angajamentul SUA față de articolul 5 este de neclintit. Noi luăm foarte în serios acest lucru și suntem gata să acționăm. Un atac împotriva unei țări din NATO este un atac asupra tuturor. Vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO. Puterea Alianței noastre este acum mai mare ca niciodată și puterea alianței noastre include angajamentul nostru să apărăm principiile și integritatea teritorială a țărilor independente, în acest caz, Ucraina“, a afirmat Harris, în vreme ce președintele Klaus Iohannis a spus că NATO va acţiona fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv a României.

Statele Unite ale Americii sunt dedicate prieteniei şi alianţei cu România” a arătat ea şi a amintit că în România există prezenţă militară americană prin rotaţie.

“Pentru a demonstra angajamentul SUA am trimis recent un batalion de 1000 de militari, sunt acum 2000 de militari gata să apere Flancul Estic al Alianței. Am reîntărit acțiunile noastre de apărare colectivă”, a punctat vicepreședinta SUA.

“Doamna Vicepreședinte a reconfirmat, în cadrul discuțiilor noastre de astăzi, angajamentul deplin al Statelor Unite ale Americii pentru Articolul 5 – privind apărarea colectivă – al Tratatului de la Washington al NATO. Acest articol cuprinde esența și spiritul NATO și garantează că orice încercare de a afecta securitatea unui stat NATO va primi răspunsul ferm, prompt, decisiv al întregii Alianțe. O spun cu foarte mare responsabilitate – NATO va acționa fără ezitare pentru apărarea fiecărui stat aliat, inclusiv, evident, a României. Este un scenariu pe care cu toții dorim să îl evităm. Dar noi, ca Aliați – o spun alături de cel mai important Partener Strategic al nostru – nu vom ceda niciun milimetru în ceea ce privește respectarea angajamentelor care ne leagă”, a spus și președintele Iohannis.

Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, a efectuat vineri o vizită oficială la București, ca parte a primei sale deplasări în țările de pe flancul estic al NATO pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de agresiunea militară a Rusiei la adresa statului vecin. Ea a devenit primul vicepreședinte american după Joe Biden și cel mai înalt oficial al SUA care vizitează România după opt ani. Ultima vizită a unui vicepreședinte al SUA în România a avut loc în mai 2014, când actualul președinte, Joe Biden, efectua o vizită la București pe fondul anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și a destabilizării estului Ucrainei.

Din delegația oficială condusă de președintele Klaus Iohannis la consultările cu Kamala Harris au făcut parte președintele Senatului Florin Cîțu, președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu, prim-ministrul Nicolae Ciucă, ministrul de externe Bogdan Aurescu, consilierul prezidențiale pentru securitate națională Ion Oprișor, consilierul prezidențial pentru politică externă și afaceri europene Luminița Odobescu și ambasadorul României în Statele Unite Andrei Muraru.

Harris, aflată la a treia sa vizită în Europa de la preluarea mandatului, a venit în capitala României după o vizită efectuată la Varșovia pentru a reasigura cele mai mari țări de pe flancul estic de sprijinul Washington-ului în fața amenințării rusești și pentru a discuta pașii viitoarelor acțiuni de descurajare, de asigurare a securității energetice, de gestionare a fluxurilor de refugiați și a ajutorului umanitar pentru Ucraina și de înăsprire a sancțiunilor împotriva Moscovei.

Vizita vicepreședintelui Kamala Harris a avut loc și în contextul împlinirii în acest an a douăzeci și cinci de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Vizita vicepreședintelui american la București a fost precedată de o convorbire telefonică cu premierul Nicolae Ciucă, de o vizită, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, a președintelui Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore din Armata SUA, generalul Mark A. Milley, și de o discuție telefonică între secretarul american al apărării Lloyd Austin și ministrul apărării Vasile Dîncu.

Pentagonul a anunțat zilele trecute că amplasează centre de operațiuni aeriene în România și Polonia și dislocă încă 500 de militari pe flancul estic al NATO, având în vedere mai ales faptul că 22 de avioane de luptă aliate – șase Typhoon Eurofighter germane, opt Typhoon Eurofighter italiene și opt F-16 americane – asigură în prezent, pe fondul invaziei militare a Rusiei în Ucraina, misiuni de poliție aeriană întărită a NATO în România. De asemenea, pentru perioade scurte de timp, două avioane de ultimă generație F-35 ale SUA și patru de tip F/A-18 Super Hornet  au executat recent misiuni și antrenamente în România.

Până acum, SUA au dislocat în România un batalion Stryker de 1.000 de soldați, care au venit în completarea celor peste 900 de militari americani care se află deja în România.

România găzduiește prezență militară americană pe teritoriul său la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, la Baza de la Deveselu unde este amplasat sistemul antirachetă al NATO, și la Baza Aeriană Câmpia Turzii, unde SUA au realizat anul trecut cea mai mare investiție militară americană anuală în Europa, de peste 130 milioane de euro.

Într-o dovadă suplimentară a acestui angajament, două bombardiere strategice B-52 ale SUA au efectuat zilele trecute exerciții de integrare aer-sol în spațiul aerian al României și pe flancul estic al NATO.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Turcia cere ajutorul NATO după cutremurele devastatoare soldate cu cel puțin 1300 de morți

Published

on

© T.C. Millî Savunma Bakanlığı/ Twitter

Turcia a cerut oficial luni ajutorul NATO după cutremurele devastatoare în urma cărora au murit cel puţin 1.300 de oameni, se arată într-un document publicat de Alianță.

Pe lista solicitărilor de ajutor către Aliați figurează echipe medicale de urgență (EMT), echipamente medicale de urgență, echipe de căutare și salvare în zonele urbane medii (MUSAR), echipe de căutare și salvare în zonele urbane aglomerate (HUSAR), spitale de campanie complet echipate, rezistente la condiții meteorologice extreme, cu personal tehnic pentru asamblare. Legat de cea din urmă, NATO precizează că personalul medical pentru operarea spitalului nu a fost solicitat în acest moment.

Documentul precizează că Republica Moldova, care nu este membră a NATO, s-a oferit să trimită o echipă de căutare şi salvare, care are însă nevoie de ajutor pentru a ajunge în zona afectată de seisme.

De asemenea, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat în această dimineață că membrii Alianței își mobilizează sprijinul pentru a ajuta Turcia să facă față consecințelor cutremurului devastator de luni.

Într-un tweet, Stoltenberg a declarat că este în contact cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan și cu ministrul de externe Mevlut Cavusoglu, exprimându-și „deplina solidaritate cu aliatul nostru Turcia în urma acestui cutremur teribil … Aliații NATO își mobilizează acum sprijinul”.. Mai mulți membri NATO au declarat deja că intenționează să trimită sprijin pentru a ajuta victimele cutremurului din Turcia și Siria.

Citiți și

Liderii instituțiilor UE și secretarul general al NATO, mesaje de sprijin și solidaritate după cutremurul din Turcia. Bruxelles-ul coordonează deja trimiterea de echipe de salvare

România răspunde apelului Turciei după cutremurul de noaptea trecută și va trimite personal specializat în intervenții de salvare-căutare

Anterior, Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene a fost activat la cererea Turciei pentru a contribui la furnizarea de asistență internațională, comisarul european pentru gestionarea crizelor precizând că echipe de salvare din Olanda și România erau deja pe drum în această dimineață. Acestora li s-au adăugat echipe de salvatori din Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Grecia, Italia, Malta, Olanda, Polonia și Slovacia.

Răspunsul NATO la cutremure este coordonat de Centrul euro-atlantic de coordonare a răspunsului la dezastre (EADRCC).

Într-o alocuțiune televizată, Erdogan a anunțat că bilanțul victimelor din Turcia, în urma cutremurului cu o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter din noaptea duminică spre luni, a ajuns la 912 morți, adăugând că aproximativ 5.400 de persoane au fost rănite, în timp ce aproximativ 2.470 de persoane au fost salvate din structurile prăbușite, relatează AP.

Cutremurul a afectat 10 orașe, printre care Gaziantep, Kahramanmaraș, Hatay, Osmaniye, Adiyaman, Malatya, Sanliurfa, Adana, Diyarbakir și Kilis.

Aproximativ 3.000 de clădiri s-au prăbușit în urma cutremurului, a precizat liderul turc. Anunțul său a ridicat bilanțul morților din Turcia și din Siria vecină la peste 1.300 de persoane.

La 8 ore de la primul cutremur, o altă replică cu magnitudinea de 7,5 grade pe scara Richter și la o adâncime de 10 km a lovit din nou zona afectată aflată la 20 km de Elbistan/Kahramanmaraş.

Potrivit președintelui Erdogan, 45 de națiuni și-au oferit sprijinul umanitar Turciei. 

 

Continue Reading

NATO

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut luni, o convorbire telefonică cu ministrul afacerilor externe și europene al Marelui Ducat al Luxemburgului, Jean Asselborn, pe tema procesului de aderare a României la spațiul Schengen, a consolidării relației bilaterale foarte bune, precum și a situației de securitate din regiune, șeful diplomației luxemburgheze reafirmând sprijinul solid pentru aderarea României la Schengen și anunțând decizia țării sale de a contribui cu un contingent de militari la grupul de luptă NATO din România, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Ministrul Bogdan Aurescu a transmis aprecierea deosebită pentru sprijinul necondiționat și ferm acordat de Marele Ducat al Luxemburgului aderării României la spațiul Schengen și a mulțumit omologului său pentru implicarea activă și dedicată, inclusiv personală, în favoarea României. De asemenea, Bogdan Aurescu i-a adus la cunoștință ministrului luxemburghez demersurile desfășurate pe plan diplomatic de către România în vederea atingerii obiectivului de aderare la spațiul Schengen, în dialogul cu partea austriacă, cu președinția suedeză a Consiliului UE și cu omologii din majoritatea statelor membre – până în prezent ministrul român de externe având discuții cu miniștri de externe/afaceri europene și respectiv primind mesaje din partea acestora prin care a fost reconfirmat sprijinul activ din partea a 20 de state membre UE și totodată ale spațiului Schengen.

Ministrul Jean Asselborn a reiterat susținerea solidă a Marelui Ducat al Luxemburgului pentru aderarea României la spațiul Schengen, apreciind că România este complet pregătită, îndeplinind toate criteriile necesare, iar aderarea sa va contribui de manieră pozitivă la consolidarea proiectului european, a securității Uniunii, precum și a Pieței Unice. Înaltul oficial luxemburghez a dat asigurări că țara noastră poate conta pe deplin, în continuare, pe Luxemburg pentru a susține obiectivul României de aderare la spațiul Schengen în dialogul cu ceilalți parteneri europeni.

Șeful diplomației române a avut la acest început de an o serie de convorbiri și întrevederi bilaterale care au reconfirmat faptul că România poate conta pe implicarea constructivă și activă a partenerilor din UE pentru susținerea activă a obiectivului legitim al României privind aderarea la spațiul Schengen: cu ministrul afacerilor externe al Suediei, cu ministrul pentru afaceri externe, Uniunea Europeană și cooperare al Spaniei, cu ministrul afacerilor externe al Danemarcei, cu ministrul afacerilor externe al Portugaliei, cu ministrul afacerilor externe al Poloniei, cu ministrul afacerilor externe al Cehiei, cu ministrul afacerilor externe al Sloveniei, cu ministrul afacerilor externe al Slovaciei, cu miniștrii afacerilor externe ai Lituaniei, Letoniei și Estoniei cu ministrul afacerilor externe al Matei, precum și primirea la București a ministrului afacerilor europene și proprietății de stat al Finlandei, respectiv participarea la evenimentul de lansare a Președinției suedeze a Consiliului Uniunii Europene.

De asemenea, la prima reuniune din acest an a miniștrilor de externe din UE, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologii săi din ItaliaBelgiaCroațiaGermaniaPolonia și Olanda. Mai mult, ministrul român de externe i-a găzduit în România pe omologii săi din Franța și din Olanda, alături de care a semnat o declarația comună trilaterală privind politica externă și securitatea, în care miniștrii de externe olandez și francez afirmă că așteaptă cu nerăbdare aderarea României la Schengen.

În egală măsură, Aurescu s-a întâlnit în marja Forumului Economic Mondial de la Davos cu omologul său austriac, Alexander Schallenberg, căruia i-a propus un plan de lucru pentru a debloca aderarea la Schengen

În cadrul convorbirii cu Asselborn, ministrul Bogdan Aurescu a apreciat dinamica dialogului bilateral, concretizat inclusiv prin vizita sa de lucru efectuată în Luxemburg în noiembrie 2022, ale cărei rezultate au fost apreciate de colegul luxemburghez.

Totodată, s-a referit la importanța sporită a consolidării cooperării bilaterale în noul context geopolitic generat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și a reiterat mulțumirile pentru decizia Marelui Ducat de a desfășura un contingent de militari luxemburghezi în cadrul Grupului de Luptă al NATO din România, decizie care este în faza finală de aprobare. A fost totodată evocată disponibilitatea intensificării cooperării dintre forțele naționale de poliție.

Cei doi interlocutori au evaluat și situația de securitate din Caucazul de Sud, în contextul desfășurării misiunii civile UE de monitorizare la frontiera dintre Armenia și Azerbaidjan.

Ministrul Bogdan Aurescu a transmis invitația efectuării unei vizite în România a ministrului Jean Asselborn, care să includă și vizitarea trupelor ce vor fi desfășurate la Cincu, invitație acceptată cu plăcere de omologul luxemburghez.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în Alianța Nord-Atlantică

Published

on

Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în NATO, a declarat luni secretarul general adjunct al Alianţei Nord-Atlantice, Mircea Geoană, la o conferinţă de securitate la Oslo, potrivit Reuters, informează Agerpres.

El a adăugat că este “de neconceput” ca NATO să nu acţioneze dacă securitatea celor două ţări nordice ar fi ameninţată.

Declaraţiile au fost făcute în cadrul celei de-a 58-a Conferinţe de Securitate Leangkollen de la Oslo, în Norvegia. Tema conferinţei din acest an este “democraţia contra autocraţiei în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.

În cadrul aceleaşi conferinţe, ministrul finlandez al Apărării, Mikko Savola, a reiterat că este important ca Finlanda şi Suedia să adere la NATO împreună, deși anterior ministrul de externe finlandez sugerase că Finlanda ar trebui să ia în considerare opţiunea de a adera la NATO fără Suedia

Suedia şi Finlanda şi-au reafirmat săptămâna trecută angajamentul de a continua împreună procesul de aderare la NATO, deşi Turcia îşi menţine veto-ul în cazul Stockholmului.

Turcia a devenit recent mai radicală împotriva primirii Suediei în NATO după ce o grupare prokurdă a “executat” simbolic la Stockholm un manechin care-l înfăţişa pe preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi un membru al extremei drepte a ars un exemplar al Coranului în capitala suedeză.

Încercând totuşi să convingă Ankara să-şi ridice veto-ul, guvernul de la Stockholm a anunţat joi un proiect pentru înăsprirea legislaţiei antiteroriste, care asimilează infracţiunilor sprijinul financiar sau sub altă formă oferit organizaţiilor teroriste.

Suedia şi Finlanda vor să se alăture NATO ca urmare a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Toate cele treizeci de state membre ale NATO trebuie să îşi dea aprobarea. Turcia şi Ungaria nu şi-au dat încă acordul.

În ceea ce privește Finlanda și Suedia, cele două țări au semnat protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid după soluționarea obiecțiilor Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri.

În prezent, 28 din cele 30 de state membre, între care și România, au ratificat aderarea celor două țări nordice la Alianța Nord-Atlantică, excepții făcând Ungaria și Turcia, care încă păstrează obiecții în calea aderării finale a celor două state nordice.

Decizia celor două țări scandinave pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina. Aderarea Finlandei la NATO, țară ce are o frontiera terestră de 1.340 de kilometri cu Rusia, va dubla granița comună dintre Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă. De asemenea, accederea Finlandei și Suediei în NATO va însemna că toate țările riverane la Marea Baltică, cu excepția Rusiei, ar fi state aliate, la fel și în cazul Consiliului Arctic, organismul care reunește țările învecinate cu cel de-al patrulea ocean al lumii. După intrarea Finlandei și Suediei în NATO, 96% din teritoriul Uniunii Europene se va afla sub umbrela de securitate euro-atlantică.

Continue Reading

Facebook

NATO38 mins ago

Turcia cere ajutorul NATO după cutremurele devastatoare soldate cu cel puțin 1300 de morți

INDIA40 mins ago

UE și India își consolidează relația de parteneri strategici prin înființarea unui nou Consiliu pentru comerț și tehnologie care va stimula inovarea și va plasa oamenii în centrul acțiunilor

NATO1 hour ago

Luxemburgul susține pe deplin aderarea României la spațiul Schengen și va disloca un contingent militar în grupul de luptă al NATO din România

NATO2 hours ago

Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: Este momentul ca Suedia şi Finlanda să fie acceptate în Alianța Nord-Atlantică

POLITICĂ2 hours ago

Ministrul Finanțelor: Autoritățile române și Comisia Europeană vor continua dialogul pe marginea Regulamentului privind măsurile de urgență în domeniul energiei

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Klaus Iohannis, videoconferință cu șeful Consiliului European și un grup de lideri UE în pregătirea summitului extraordinar din 9-10 februarie

U.E.3 hours ago

Ministrul francez al Economiei, optimist că o variantă europeană a planului american de investiții va fi adoptată curând: Totul se va juca în zilele următoare

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul economiei l-a invitat pe ministrul egiptean al apărării în România pentru „discuții concrete” despre parteneriate în domeniul industriei de apărare

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Florin Spătaru anunță semnarea unui memorandum de cooperare industrială militară între Romarm și cea mai mare companie de apărare din Coreea de Sud

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Cutremur în Turcia: Ucraina este pregătită ”să ofere asistența necesară poporului turc prieten”, anunță Volodimir Zelenski

ROMÂNIA19 hours ago

Nicolae Ciucă a invitat companiile egiptene să contribuie la dezvoltarea cooperării economice bilaterale avansate în sectorul digital, al infrastructurii, energiei sau agriculturii

ROMÂNIA1 day ago

Nicolae Ciucă și Abdel Fattah el-Sisi au convenit să dezvolte cooperarea dintre România și Egipt la nivel politic și tehnic

U.E.2 days ago

Cancelarul german apără planul UE de relaxare a normelor privind ajutoarele de stat, încercând să risipească îngrijorările premierului italian, care a avertizat că riscă să distorsioneze piața unică a UE

ENERGIE4 days ago

De la Baku, Klaus Iohannis afirmă că “România și Azerbaidjan vor dezvolta legătura dintre Europa și Caucazul de Sud”. Romgaz și Socar semnează un nou acord de livrare de gaze azere în România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ucraina: UE și partenerii din Comunitatea Energetică Europeană vor aloca 150 milioane de euro pentru achiziționarea de echipamente energetice esențiale

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Pentru a marca un an de la invadarea Ucrainei, UE va pune în aplicare cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei până la 24 februarie

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană prezintă Planul Industrial pentru Pactul Verde. Ursula von der Leyen: Europa este hotărâtă să conducă revoluția tehnologiilor curate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO1 week ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.1 week ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

Team2Share

Trending