Președintele interimar Ilie Bolojan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc miercuri, 30 aprilie, la ora 14:00, la Palatul Cotroceni, a informat Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:

– Participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030;

– Proiectul de Lege a apărării naționale a României;

– Planul național privind mobilitatea militară;

– Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;

– Viziunea strategică națională în domeniul spațial.

“În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, a precizat sursa citată.

Citiți și

ReArmEurope: Bolojan semnalează intrarea “industriei din România în lanțul valoric al industriei militare europene” în timp ce toate “aranjamentele militare cu SUA trebuie respectate”

Bolojan îndeamnă la mobilizarea industriei de apărare: Peste 100 de companii din industria națională vor putea participa la mecanismul de 150 de miliarde de euro pentru securitatea și apărarea Europei

Discuțiile de la nivelul CSAT cu privire la planul european Readiness 2030 vin în contextul în care președintele interimar a găzduit la începutul lunii aprilie o reuniune de lucru la Palatul Cotroceni, alături de reprezentanți ai industriei naționale de apărare și ai principalelor grupuri sindicale din domeniu.

Deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB în 2024, conform metodologiei ESA publicate luni, 22 aprilie, de către Eurostat. În replică, Ministerul Finanțelor a transmis un comunicat prin care explică diferențele dintre datele raportate în sistemul european și cele calculate la nivel național.

Potrivit instituției, deficitul bugetar înregistrat conform metodologiei „cash” a fost de 8,65% din PIB (152,72 miliarde lei), în timp ce metodologia ESA – care ține cont de angajamentele financiare, nu doar de plățile efective – a condus la o valoare mai ridicată.

Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată.

Ministerul subliniază că astfel de diferențe metodologice nu sunt o noutate în cazul României și reafirmă angajamentul guvernului de a reduce deficitul la 7% din PIB în 2025, în conformitate cu Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu, agreat împreună cu Comisia Europeană.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță prelungirea apelului de proiecte pentru investiții în infrastructura serviciilor de paliație până la 30 mai 2025. Apelul are o alocare de peste 58 milioane de euro și vizează unitățile sanitare publice și ONG-uri care sunt deja furnizori de servicii de îngrijiri paliative sau care în termen de 12 luni de la finalizarea proiectului se acreditează ca furnizor.

„Îngrijirea paliativă nu este un moft. Este un drept al celor care trec prin suferințe grele. Este forma prin care sistemul de sănătate răspunde demn la fragilitatea umană – cu sprijin medical, dar și psihologic. Este grija față de bolnav, de familia care nu știe ce urmează și caută un strop de sprijin. În multe județe din România, acest tip de îngrijire nu există sau este mult sub necesar”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

De asemenea, ministrul face apel la toți cei care știu că pot schimba ceva în comunitatea lor: „Pregătiți proiecte bune, gândiți soluții realiste, cereți sprijin dacă aveți nevoie. Vom face tot ce ține de noi pentru ca finanțarea să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie. Îmi doresc ca niciun proiect bun să nu rămână pe dinafară”, a conchis acesta în postarea sa de pe pagina oificială de Facebook.

Se vor finanța următoarele: 

• Cheltuieli pentru obținerea terenului și/sau a unui imobil în limita de maxim 10% din valoarea eligibilă totală a proiectului.
• Cheltuielile aferente lucrărilor de investiții, inclusiv pentru realizarea de construcții noi;
• modernizări și extinderi;
• dotări cu echipamente, inclusiv digitalizare;
• cheltuielile efectuate pentru proiectare și pregătirea documentațiilor tehnico-economice.

În mod special, prioritate vor avea județele fără niciun pat de paliație sau cu o acoperire sub 15%.