Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE) i-a adesat o întrebare comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, prin intermediul căreia i-a solicitat acestuia să-i comunice instrumentele de care dispune Comisia Europeană în vederea combaterii sărăciei extreme din Uniunea Europeană.

Oficialul Executivului european i-a transmis astfel europarlamentarului român că ”obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziune socială a Uniunii Europene prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială”.

”Înainte de declanșarea crizei provocate de pandemia de COVID-19, sărăcia era în continuă scădere în UE, cunoscând un declin important al ratei deprivării materiale severe. Pandemia de COVID-19 riscă să inverseze aceste progrese, deși simulările arată că creșterea poate fi limitată la măsurile adoptate. Acestea includ cele 100 de miliarde EUR din noul instrument SURE (Sprijin pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență) și mobilizarea fondurilor UE existente prin intermediul pachetelor CRII și CRII+”, a explicat Schmit în răspunsul furnizat în urma interpelării depuse de Daniel Buda.

Comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale a subliniat că ”strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă a evidențiat faptul că echitatea rămâne unul dintre cele patru principii care ghidează redresarea”.

”Obiectivul general al Mecanismului de redresare și reziliență este, printre altele, de a promova coeziunea socială a Uniunii prin sprijinirea statelor membre să iasă mai puternice din criza actuală și să asigure reziliența socială. Planurile naționale de redresare sunt menite să atenueze impactul social și economic al crizei. Aceste resurse se vor adăuga fondurilor politicii de coeziune. Mai mult, REACT-EU asigură resurse suplimentare pentru politica de coeziune și programul pentru persoanele cele mai defavorizate în 2021 și 2022. Fondul social european Plus (FSE+), dedicat ocupării forței de muncă, educației și politicilor sociale prevede că statele membre alocă cel puțin 25 % din resursele lor provenind din FSE + incluziunilor sociale, inclusiv 5 % pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și 3 % suplimentar pentru persoanele cele mai defavorizate”, i-a transmis Nicolas Schmit europarlamentarului român. 

Interprelarea lui Daniel Buda apare în contextul în care Banca Mondială semnalează că această criză sanitară provocată de COVID-19 ar putea arunca în sărăcie extremă până la 100 de milioane de persoane și vor trăi cu mai puțin de 2 dolari pe zi ca urmare a efectelor economice provocate de COVID-19.

Mecanismul de redresare și reziliență reprezintă elementul central al Instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 672,5 miliarde de euro disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală

România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență prin Planul Național de Redresare și Rezilientă care este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele. 

Crearea unui spațiu european unic de date va impulsiona competitivitatea și creșterea economică a UE, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), în contextul organizării unei reuniuni a grupului  Partidului Popular European pe marginea strategiei europene pentru date.

„Datele sunt în centrul transformării digitale europene, fenomen care influențează toate aspectele societății și ale economiei. Datele sunt necesare pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, una dintre prioritățile UE, și oferă oportunități importante pentru inovație, redresare după criza Covid-19 și creștere, de pildă în sectorul sănătății sau al tehnologiilor verzi”, spune Daniel Buda.

Astfel, UE va crea o piață unică a datelor în care:

• datele pot circula în cadrul UE și între sectoare, în beneficiul tuturor
• normele europene, în special cele referitoare la confidențialitatea și protecția datelor, precum și dreptul concurenței, sunt respectate pe deplin
• normele privind accesul la date și utilizarea datelor sunt corecte, practice și clare

Potrivit acestuia, într-un raport adoptat în sesiune plenară pe 25 martie 2021, Parlamentul European a solicitat, ca răspuns la Strategia europeană în domeniul datelor a Comisiei Europene, o legislație având în centru oamenii, bazată pe transparență și confidențialitate – valori europene ce vor permite companiilor și cetățenilor europeni să beneficieze de potențialul datelor industriale și publice din UE.

„Transformarea digitală trebuie să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea. Abordarea UE în ceea ce privește digitalizarea ar trebui să fie centrată pe factorul uman”, mai spune eurodeputatul. 

Adoptatea inițiativei pentru eliminarea folosirii cuștilor pentru animale de crescătorie la nivelul UE trebuie însoțită de instrumente clare de sprijin pentru fermieri, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Comisia mai sus menționată și cea pentru pentiții (PETI) din Legislativul european au organizat joi o audiere pe marginea inițiativei cetățenești europene ”End the Cage Age” (Sfârșitul epocii în cușcă). Prin intermediul acestei inițiative, se face apel la instituțiile UE de a pune capăt creșterii animalelor în cuști.

Inițiativa cetățenească europeană (ECI), lansată la 11 septembrie 2018 a avut susținerea a 1,4 milioane de europeni care solicită interzicerea creșterii în cuști pentru toate animalele de fermă.

”Creșterea în sisteme alternative implică eforturi financiare consistente. Este foarte important să îi sprijinim financiar, prin diferite instrumente, pe fermieri, în tranziția de la creșterea animalelor în cuști la sisteme alternative cum ar fi sisteme organice, mișcare liberă pentru animale”, a precizat Daniel Buda într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a semnalat că este necesară o atenție deosebită importurilor, ”dat fiind faptul că producătorii din statele membre vor fi dezavantajați în procesul acesta de tranziție și s-ar putea să avem de-a face cu o invazie a importurilor, a produselor de slabă calitate, dar la prețuri scăzute, ceea ce va duce inevitabil la falimentul fermierilor europeni”.

În acest context, Daniel Buda consideră că este necesar demararea unei campanii de ”promovare a produselor europenilor, de înaltă calitate, care respectă standardele cele mai ridicate privind bunăstarea animalelor” care să vină în completarea instrumentelor de sprijin ”pe care trebuie să le acordăm fermierilor europeni”.

Inițiativă cetățenească europeană ”End the Cage Age”, care a adunat sub umbrela sa peste 170 de organizații și ONG-uri din întreaga Europă, a fost înregistrată în luna septembrie 2018, după ce a adunat numărul minim necesar de semnături din partea cetățenilor din 18 state membre.

Inițiatorii acesteia fac apel la Comisia Europeană să propună interzicerea creşterii animalelor în cuşti, la ferme.

Printre argumentele aduse se numără faptul că peste 300 de animale de fermă din Uniunea Europeană suferă în cuști, metodă calificată ca fiind una crudă și inutilă.