Connect with us

Siegfried Mureșan

Vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan: Parlamentul European cere un fond ambițios de redresare post-Covid-19 și dorește implicarea în crearea și implementarea sa

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European cere un fond ambițios de redresare post-Covid-19 și dorește implicarea în crearea și implementarea sa, a susținut vicepreședintele grupului PPE, Siegfried Mureșan, în intervenția sa din cadrul dezbaterii de miercuri, 13 mai, din plen, cu privire la noul Cadru financiar Multianual al Uniunii Europene, resursele proprii și Planul de redresare de după pandemia de COVID-19, se arată într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro. 

„De la începutul acestei crize, Uniunea Europeană a venit cu ajutor acolo unde a fost nevoie. Am permis ca personalul medical, ca medicii să intervină acolo unde era cea mai mare nevoie. S-au trimis echipamente medicale, tratamente în acele țări și regiuni unde era cea mare nevoie, iar fondurile europene pot fi alocate cât mai flexibil pentru a face față acestei crize oriunde este nevoie. Comisia Europeană a propus măsuri bune, iar Parlamentul le-a aprobat. Acum trebuie să ne pregătim pentru viitor. Și, pentru a lua cele mai bune decizii, toate instituțiile Uniunii Europene trebuie implicate”, a precizat eurodeputatul PNL. 

Acesta a explicat că „membrii Parlamentului European provin din toate regiunile europene, sunt aproape de cetățeni și știu cel mai bine care este situația în teritoriu” și de aceea eurodeputații doresc ca Parlamentul European să fie implicat în planificarea, adoptarea și implementarea acestui fond „pentru că noi credem că acest lucru va face ca fondul de redresare să fie un fond mai bun”. În plus, Mureșan a făcut trimitere la statele din lumea întreagă în care „guvernul propune bugetele și parlamentul adoptă acele bugete”.

Prin urmare, grupul PPE a prezentat o rezoluție în numele a cinci grupuri politice, reprezentând o largă majoritate în Parlament, în care solicită „un Fond de redresare ambițios compus din împrumuturi și granturi care să ajute pe teren, care să facă o diferență reală pe teren”. De asemenea, eurodeputații au subliniat că nu doresc ca planul de redresare să crească povara asupra statelor membre, iar pentru ca acest lucru să fie posibil, ar trebui să se bazeze pe resurse proprii.

Pe scurt, cele cinci grupuri s-au declarat pregătite să lucreze la acest lucru, precum și la „un Cadru Financiar Multianual orientat către viitor care nu uită de prioritățile pe care le-am avut înainte de criză.”

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

de Siegfried Mureșan

România  a primit o alocare financiară de aproape 80 de miliarde de euro pentru următorii ani, conform acordului la care au ajuns acum două săptămâni șefii de state și de guverne ai Uniunii Europene.

Din cele 80 de miliarde de euro, aproximativ 46 de miliarde de euro vor proveni din Bugetul Multianual al Uniunii Europene 2021 – 2027 în valoare de 1.074 de miliarde de euro.

Restul de 33 de miliarde de euro provin din Pachetul de Redresare Economică de 750 de miliarde de euro, aprobat de Consiliul European cu scopul de a sprijini relansarea economică a țărilor membre după criza generată de pandemia de COVID-19. Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare în valoare de 672,5 miliarde de euro. Acest instrument va fi principala sursă de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie. Eu sunt coraportor al Parlamentului European din partea Grupului PPE pe proiectul legislativ al acestei facilități.

Diferența dintre Bugetul Multianual al UE și Facilitatea de Reziliență

Bugetul Multianual va finanța în România în special acele priorități deja existente înainte de criza COVID-19 și care vor rămâne importante și după criza COVID-19. Va finanța în continuare politica de coeziune, adică investițiile în infrastructura de transport, în autostrăzi, în extinderea rețelei de gaze și canalizare în fiecare localitate, dar și agricultura și dezvoltarea rurală. Va finanța, însă, și noile priorități ale Uniunii Europene, precum tranziția la o economie verde, digitalizarea și inovarea.

Fără precedent în istoria Uniunii Europene este cel de-al doilea instrument: Pachetul de Redresare Economică în valoare totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 390 de miliarde de euro sunt fonduri europene nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite în condiții avantajoase.

Din acest fond, României îi vor reveni aproximativ 33 de miliarde de euro, dintre care 17 miliarde de euro vor fi fonduri europene nerambursabile, iar 16 miliarde de euro vor fi credite.

Primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare este Facilitatea de Reziliență și Redresare care are un buget de 672,5 miliarde de euro, dintre care 312,5 miliarde de euro sunt fonduri nerambursabile și 360 de miliarde de euro sunt credite.

Prioritatea verii: proiectul legislativ al facilității care va decide unde merg banii

În ceea ce privește acest nou instrument, cel mai important lucru pe care trebuie să-l decidem până la finalul anului este, în mod concret, către ce domenii să investim banii.

Fiind coraportor al Parlamentului European pe această facilitate, lucrez în prezent alături de ceilalți doi coraportori exact la proiectul legislativ care ne va spune în ce direcție vor merge concret acești bani și în ce condiții. Este principala prioritate a mea în aceste săptămâni fiindcă obiectivul nostru este să prezentăm proiectul legislativ în Parlament până la finalul lunii august astfel încât să începem negocierile cu Consiliul UE și să adoptăm forma finală a legii până la finalul anului.

Scopul facilității: modernizarea statelor membre

În linii mari, rolul acestei facilități este de a sprijini statele membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive.

Vor exista 6 piloni ai facilității: agenda digitală, tranziția către o economie verde, competitivitatea economică, coeziunea socială, întărirea capacității administrative și politicile pentru tineret.

Este foarte important ca, pe lângă obiectivele generale ale acestui instrument, fiecare stat membru să aibă posibilitatea să facă investiții specifice în funcție de provocările economice și sociale cu care se confruntă.

Un instrument care va uni toate planurile naționale de relansare economică

Redresarea economică și modernizarea Uniunii Europene sunt obiective care pot fi îndeplinite cu cel mai mare succes la nivel european doar dacă există compatibilitate între toate planurile naționale de relansare economică.

De aceea, prin munca legislativă din următoarele luni, ne vom asigura că toate planurile naționale de investiții care vor fi finanțate din această facilitate sunt compatibile între ele și aduc plus-valoare, atât în țările respective, cât și la nivel european.

Facilitatea de Reziliență și Redresare: principalul instrument de finanțare a Planului de Investiții și Relansare al României

În urma acordului din Consiliul European, Facilitatea de Reziliență și Redresare devine principalul instrument de finanțare al Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.

Planul de relansare al României este în deplin acord cu prevederile și obiectivele generale ale acestei facilități europene. Mai departe, voi lucra îndeaproape cu Guvernul României, dar și cu ceilalți colegi din Parlamentul European, pentru a ne asigura că Planul de Investiții al României este perfect compatibil cu fiecare capitol din Facilitatea de Redresare a UE, iar banii vor fi investiți cât mai repede în domeniile prioritare ale țării noastre.

Obiectivul este ca fondurile din cadrul acestui instrument să ne ajute să depășim mai repede criza economică din prezent, prin investiții orientate spre viitor.

Ca raportor al Parlamentului European, mă voi asigura că Facilitatea va aduce investiții în școlile din România, în spitale, în digitalizarea economiei românești, în extinderea rețelei energetice, în combaterea schimbărilor climatice. Adică în toate domeniile importante pentru modernizarea României.


Nota redacției: Siegfried Mureșan este membru al Parlamentului European din 2014, iar în legislatura 2014-2019 a devenit primul român negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul anual al Uniunii Europene (2017). Din 2015 și până în 2019 a fost purtător de cuvânt al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică europeană. A fost reales în Parlamentul European în urma alegerilor din 26 mai 2019 și ocupă funcția de vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, cel mai mare grup politic din legislativul european. De asemenea, în 2019 a fost ales vicepreședinte al Partidului Popular European.

În actualul mandat, Siegfried Mureșan ocupă și poziția de președinte al Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, iar recent a fost desemnat co-raportor al Parlamentului European pentru Facilitatea de Redresare și Reziliență din cadrul instrumentului Next Generation EU.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan: Guvernul liberal a reușit deblocarea cofinanțării de la UE pentru începerea construcției celor trei spitale regionale

Published

on

©️ Siegfried Mureșan/ Facebook

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședintele PPE și al familiei popularilor europeni din Legislativul European, a anunțat că Executivul European a aprobat cofinanțarea cu fonduri europene a tuturor celor 3 spitale regionale de la Cluj-Napoca, Iași și Craiova.

Potrivit deputatului european, acest lucru a fost posibil „în doar 6 luni de guvernare”: „Partidul Național Liberal a reușit deblocarea acestor proiecte extrem de importante pentru România și a semnat contractele privind construcția celor 3 spitale regionale”, a mai adăugat acesta în mesajul postat pe pagina de Facebook.

De asemenea, Siegfried Mureșan a explicat că cele trei spitale vor fi realizate din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020: ”La doar câteva luni distanță de la semnarea contractelor, Comisia Europeană aprobă în mod oficial cofinanțarea din fonduri europene aferente exercițiului financiar 2014 – 2020 a celor 3 spitale regionale, după cum anunță astăzi Ministerul Lucrărilor Publice.”

Liberalul subliniază că aceste finanțări au fost puse la dispoziția autorităților din România încă din anul 2014, însă guvernele anterioare nuau reușit să semneze aceste contracte: „Comisia Europeană ne pusese la dispoziție încă din 2014 aceste fonduri europene pentru construcția spitalelor regionale. Din păcate, timp de 6 ani, 2014 – 2019, guvernele anterioare nu au reușit să semneze contractele de finanțare pentru spitalele regionale și să demareze construcția lor.”

”E timpul să recuperăm toate întârzierile”, a conchis Siegfried într-o notă optimistă.


Comisia Europeană, prin Serviciul de sprijin al reformei structurale (SRSS), participă în mod activ la pregătirea proiectării și construcției în România a celor trei spritale de urgență, în speță la Iași, Cluj și Craiova.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending