Connect with us

POLITICĂ

Vicepreședintele PMP, Gheorghe Ialomițianu, solicită Guvernului să ”majoreze salariul minim” ținând cont de ”recomandările mediului de afaceri”

Published

on

© PMP.online.ro

Vicepreședintele PMP, Gheorghe Ialomițianu, cere Guvernului României să ”majoreze salariul minim potrivit recomandărilor mediului de afaceri.”

”Dacă actualul guvern va ține cont de recomandările mediului de afaceri, dovedește că este un guvern de dreapta și nu unul de stânga”, a transmis oficialul PMP.

Acesta a detaliat că aceste recomandări implică faptul că ” suma destinată creșterii salariului ar trebui să nu fie impozitată.”

”Această facilitate fiscală ar reprezenta un balon de oxigen pentru mediul de afaceri așa cum a beneficiat și sectorul de construcții. Astfel se evită ca această majorare a salariului minim să se împartă între 60% pentru salariat și 40% către stat sub formă de impozite și contribuții”, mai susține Ialomițianu.

Liderul PMP a precizat că ”prin majorarea salariului minim trebuie să se urmărească stabilitatea pieței muncii și acoperirea unei părți din creșterea prețurilor și nu încasarea unor sume suplimentare la bugetul statului.”

Totodată, PMP consideră că anularea facilităților fiscale acordate salariaților din construcții ar fi o greșeală. 

”Acest sector a fost principalul motor de creștere economică în 2020 și în primul semestru din 2021. Mai mult, salariile din construcții au crescut, având ca efect stimularea consumului și a încasărilor bugetare. La ultima rectificare bugetară, estimările privind încasările din contribuția asigurărilor sociale au fost majorate cu un miliard de lei din activitatea din construcții”, a mai spus Gheorghe Ialomițianu.

Citiți și:
Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

Potrivit datelor Eurostat, 21 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene aveau la 1 ianuarie 2021 un salariu minim pe economie care în general avea o valoare mai mică de 700 de euro pe lună în est şi de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul blocului comunitar.

La începutul acestui an, zece state membre din estul Uniunii Europeen aveau salarii minime sub 700 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Ungaria (442 euro), România (458 euro), Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579 euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania (642 euro).

În alte cinci ţări membre UE, în special din sudul blocului comunitar, erau salarii minime cuprinse între 700 şi uşor peste 1.100 de euro pe lună: Grecia (758 euro), Portugalia (776 euro), Malta (785 euro), Slovenia (1.024 euro) şi Spania (1.108 euro).

Restul de șase state membre, toate localizate în nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.555), Germania (1.614), Belgia (1.626), Țările de Jos (1.685), Irlanda (1.724) şi Luxemburg (2.202).

Salariul minim în Uniunea Europeană variază între 623 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe lună în Bulgaria până a 1.668 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă ca salariul minim cel mai mare din UE este de 2,7 ori mai mare decât cel mai mic.

La 28 octombrie 2020, Comisia Europeană a propus o directivă a UE pentru a se asigura că lucrătorii din Uniune sunt protejați prin salarii minime adecvate care să permită un trai decent oriunde lucrează.

Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate, salariile minime nu numai că au un impact social pozitiv, ci aduc și beneficii economice mai extinse, deoarece reduc inegalitățile salariale, contribuie la susținerea cererii interne și la întărirea stimulentelor pentru muncă.

Salariile minime adecvate pot contribui, de asemenea, la reducerea decalajului de remunerare între femei și bărbați, deoarece mai multe femei decât bărbați câștigă un salariu minim. Propunerea contribuie, de asemenea, la protejarea angajatorilor care plătesc salarii decente lucrătorilor, asigurând o concurență loială.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

POLITICĂ

PMP solicită Guvernului “reducerea evaziunii și nu creșterea impozitării” după ce România a avut în 2019 cel mai mare deficit de încasare a TVA

Published

on

© Partidul Mișcarea Populara/ Facebook

Partidul Mișcarea Populară consideră că problema României o reprezintă gradul scăzut de încasări din impozite și taxe și nu creșterea impozitării și solicită Guvernului să aibă ca prioritate reducerea evaziunii și nu sporirea nivelului de impozitare, informează formațiunea politică într-un comunicat.

Din datele publicate de Comisia Europeană rezultă că în anul 2019 România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel național și anume o pierdere de 34,9% urmată de Grecia cu 25,8% și Lituania de 23,5%. România a înregistrat în 2019 o creștere a pierderilor din TVA de 34,9% față de 32,7% în 2018, echivalentul a 35 miliarde lei. Nici în perioada 2020-2021 nu s-a înregistrat o îmbunătățire substanțială a încasărilor din TVA. Pierderile din încasarea de TVA produc efecte negative asupra asigurării finanțării cheltuielilor publice dar și a concurenței între operatorii economici. România se situează în urma țărilor care aplică cota unică de impozitare a veniturilor încasând din impozite și contribuții sociale 26,8% față de 31%-35% cât realizează aceste țări.

“Renunțarea la cota unică de impozitare și trecerea la impozitarea progresivă ar crea mari probleme persoanelor care obțin venituri din salarii. În momentul de față taxarea salariilor este la nivel de 42%. Impozitarea progresivă ar însemna o creștere a taxării veniturilor din salarii cu peste 50% ceea ce ar însemna o lovitură pentru salariați și angajatori. Este posibil să se piardă multe locuri de muncă sau mulți salariați să fie plătiți la nivelul salariului minim pe economie”, subliniază PMP.

Formațiunea politică arată că reprezentanții mediului de afaceri solicită o reducere a taxării veniturilor din salarii și nu o creștere a acestei impozitări și că impozitarea progresivă a veniturilor din dividende și din dobânzi ar descuraja investitorii și ar afecta procesul de economisire.

Partidul Mișcarea Populară solicită actualei guvernări să implementeze o serie de măsuri pentru reducerea evaziunii și anume: monitorizarea achizițiilor intracomunitare mai ales în domeniul legumelor și fructelor care în cea mai mare parte nu sunt taxate, revizuirea taxării utilizării bunurilor date în concesiune de către stat având în vedere că România încasează cele mai mici sume din acest domeniu, aplicarea măsurilor anti-fraudă prevăzute de legislația europeană pentru a sancționa fiscal firmele transnaționale care transferă profitul înainte de taxare, monitorizarea încasărilor din TVA având în vedere deficitul mare înregistrat de România din aceste operațiuni.

Simpla înregistrare a caselor de marcat electronice fiscal la sistemul informatic al ANAF nu asigură reducerea evaziunii fiscale.

Partidul Mișcarea Populară susține o reașezare a sistemului fiscal din România pe principii de echitate dupa ce se asigură că evaziunea a fost redusă în mod substanțial. O impozitare progresivă în momentul de față ar avea ca efect creșterea impozitării a contribuabililor de bună credință.

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis, discurs de Ziua Națională: Avem o soluţie atipică pentru guvernarea ţării. Obiectivul fundamental este viitorul european al României

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, într-un discurs susținut cu ocazia Zilei Naționale și a împlinirii a 103 ani de la Marea Unire că România are “o soluţie atipică” la guvernare și că nu trebuie uitat obiectivul fundamental de asigurare a “viitorului democratic și european al României”, invocând faptul că peste puțin timp țara noastră va aniversa 15 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

“Trebuie să fim conştienţi că pandemia nu a generat doar o criză sanitară profundă, ci şi o criză a încrederii, valurile de ştiri false şi dezinformări tensionând suplimentar climatul social, deseori cu punerea în pericol a vieţii şi a demnităţii umane. În faţa acestor curente toxice, trebuie să reacţionăm. În acelaşi timp, evenimentele ultimelor luni au accentuat sentimentul de neîncredere în clasa politică. De aceea, clasa politică în ansamblul ei are nu doar responsabilitatea, ci obligaţia de a recâştiga încrederea cetăţenilor prin fapte şi promisiuni îndeplinite, şi nu prin declaraţii de intenţie, care nu mai pot convinge astăzi. Este vremea rezultatelor măsurabile şi a reformelor care au întârziat prea mult timp. Astăzi avem o soluţie atipică pentru guvernarea ţării, pentru a trece România peste o încercare istorică. Dar această soluţie reprezintă, totodată, o oportunitate pentru politicieni de a arăta că au maturitatea de a pune pe primul loc interesul românilor, chiar cu preţul unor compromisuri personale şi doctrinare dificile”, a spus şeful statului la recepţia oferită la Palatul Cotroceni cu ocazia Zilei Naţionale.

 

Președintele a subliniat punctat că este necesar un consens nu numai la nivel declarativ, ci şi prin acţiuni concrete astfel încât să existe progres şi prosperitate pentru oameni.

Nu trebuie să uităm nicio clipă că obiectivul nostru fundamental este asigurarea viitorului democratic şi european al României, stabilitatea şi buna funcţionare a statului. Doar cu voinţă politică vom reuşi să construim consens, nu numai declarativ, ci şi prin acţiuni concrete, care să genereze progres şi prosperitate pentru oameni. Sunt optimist că lucrurile vor funcţiona şi că rezultatele nu vor întârzia să apară”, a precizat Klaus Iohannis.

El a indicat că pandemia de COVID-19 se va încheia la un moment dat şi România va trebui să fie pregătită până atunci pentru a recupera decalajele “încă foarte mari” în raport cu ţările din vestul Europei.

“O societate trainică, sănătoasă şi durabilă se construieşte printr-un efort comun, prin muncă şi sacrificii, prin punerea în prim-plan a agendei publice. Este important să învăţăm cu toţii din lecţiile trecutului, ca să ne putem ghida mai bine acţiunile prezente şi viitoare. Să fim conştienţi că împreună, uniţi de aceeaşi parte a baricadei, vom putea să depăşim aceste crize şi vom reuşi să redobândim echilibrul în societatea noastră”, a adăugat preşedintele.

Şeful statului a reliefat, în context, importanţa solidarităţii.

“Astăzi, când celebrăm 103 ani de la Marea Unire, lecţia solidarităţii este mai vie şi mai actuală ca oricând. Istoria ne-a demonstrat de nenumărate ori că, dacă rămânem uniţi, putem să ne adaptăm oricăror realităţi şi tendinţe şi că depinde de voinţa noastră, ca naţiune, să trecem cu bine peste toate provocările. Ca şi în atâtea alte momente definitorii ale trecutului nostru, avem şi acum resursele necesare, instrumentele potrivite şi voinţa de a reuşi. Vă îndemn, aşadar, să privim cu speranţă spre viitor! Tuturor românilor, oriunde vă aflaţi astăzi, vă urez ‘La mulţi ani!’ şi vă doresc multă sănătate! La mulţi ani, România!”, a conchis Klaus Iohannis. 

Continue Reading

POLITICĂ

Ziua Națională a României. PMP: Marea Unire este în continuare un deziderat sfânt pentru românii de pretutindeni

Published

on

© Cristian Diaconescu/ Facebook

Marea Unire a reprezentat pentru națiunea română încununarea eforturilor de veacuri pentru adunarea românilor sub același drapel, a transmis miercuri Partidul Mișcarea Populară, într-un mesaj publicat cu ocazia Zilei Naționale a României și a împlinirii a 103 ani de la Marea Unire

“Marea Unire ne-a oferit posibilitatea apariției în lume ca o națiune completă și mândră de trecutul, limba și istoria ei. Marea Unire este în continuare un deziderat sfânt pentru românii de pretutindeni. Cu ocazia zilei de 1 Decembrie transmitem românilor de pretutindeni un sincer “La mulți ani!”, a precizat PMP.

Începând cu anul 1990, România serbează aniversarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ca zi națională.

Ziua de 1 Decembrie 1918, ziua în care Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a adoptat Rezoluția de Unire cu România, a însemnat sfârșitul procesului de desăvârșire a unității naționale românești început în acel an, 1918, prin actul unirii Basarabiei cu România, adoptat de Sfatul Țării din Chișinău, la 27 martie/9 aprilie, și continuat prin actul unirii Bucovinei cu Patria Mamă, adoptat de Congresul General al Bucovinei, la Cernăuți, la 15/28 noiembrie.

Marea Unire s-a înfăptuit atât ca urmare a unei conjuncturi politice internaționale favorabile, marcate de victoria puterilor Antantei în Primul Război Mondial, de principiul wilsonian al statelor naționale, de efervescența mișcărilor de eliberare națională și socială, dar și a curajului și eroismului soldaților și ofițerilor români pe câmpurile de luptă ale Războiului de Întregire și nu în ultimul rând, al determinării manifestate de clasa politică românească și a societății românești din teritoriile străine, vremelnic ocupate.

Aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice, vor putea fi urmăriţi, miercuri, începând cu ora 11,00, la Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf din Bucureşti.

La paradă vor participa preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
SUA2 hours ago

Secretarul Apărării din SUA: Activitatea militară a Chinei în apropierea Taiwanului pare a fi o „repetiție” pentru operațiuni viitoare

RUSIA3 hours ago

Joe Biden și Vladimir Putin vor discuta telefonic despre masarea forțelor Rusiei la granița cu Ucraina. Casa Albă pregătește o serie de inițiative menite să descurajeze o invazie rusă

U.E.6 hours ago

Liderii partidelor naționaliste și de extremă dreapta din UE nu au reușit să formeze alianța suveranistă în PE după reuniunea de la Varșovia

U.E.8 hours ago

Orașul Luxemburg câștigă premiul “2022 Access City Award” pentru angajamentul său de a fi mai accesibil pentru persoanele cu dizabilități

Vlad Nistor22 hours ago

Vlad Nistor: Concentrarea excesivă a SUA asupra regiunii Indo-Pacific poate duce la creșterea gradului de agresivitate a Federației Ruse

Vlad Nistor22 hours ago

Vlad Nistor: Din perspectiva guvernanților din Republica Moldova, viitorul poporului de pe ambele maluri are Prutului este în UE

Vlad Nistor1 day ago

Vlad Nistor, concluzii după vizita în R. Moldova: Opțiunea pentru Europa, sprijinită de o largă majoritate parlamentară, iar viteza cu care se încearcă schimbările, extrem de mare

U.E.1 day ago

Înaintea părăsirii funcției de cancelar, Angela Merkel face un ultim apel la germani să se vaccineze împotriva COVID-19

U.E.1 day ago

Global Gateway: UE și partenerii din G7 stabilesc o nouă abordare și măsuri concrete pentru reducerea decalajului în materie de investiții în infrastructura de la nivel mondial

U.E.1 day ago

Emmanuel Macron anunță eforturi concertate la nivelul UE pentru deschiderea unei misiuni diplomatice comune în Afganistan

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE4 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.6 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending