POLITICĂ
Vicepreședintele PMP, Gheorghe Ialomițianu, solicită Guvernului să ”majoreze salariul minim” ținând cont de ”recomandările mediului de afaceri”
Published
4 years agoon
By
Teodora Ion
Vicepreședintele PMP, Gheorghe Ialomițianu, cere Guvernului României să ”majoreze salariul minim potrivit recomandărilor mediului de afaceri.”
”Dacă actualul guvern va ține cont de recomandările mediului de afaceri, dovedește că este un guvern de dreapta și nu unul de stânga”, a transmis oficialul PMP.
Acesta a detaliat că aceste recomandări implică faptul că ” suma destinată creșterii salariului ar trebui să nu fie impozitată.”
”Această facilitate fiscală ar reprezenta un balon de oxigen pentru mediul de afaceri așa cum a beneficiat și sectorul de construcții. Astfel se evită ca această majorare a salariului minim să se împartă între 60% pentru salariat și 40% către stat sub formă de impozite și contribuții”, mai susține Ialomițianu.
Liderul PMP a precizat că ”prin majorarea salariului minim trebuie să se urmărească stabilitatea pieței muncii și acoperirea unei părți din creșterea prețurilor și nu încasarea unor sume suplimentare la bugetul statului.”
Totodată, PMP consideră că anularea facilităților fiscale acordate salariaților din construcții ar fi o greșeală.
”Acest sector a fost principalul motor de creștere economică în 2020 și în primul semestru din 2021. Mai mult, salariile din construcții au crescut, având ca efect stimularea consumului și a încasărilor bugetare. La ultima rectificare bugetară, estimările privind încasările din contribuția asigurărilor sociale au fost majorate cu un miliard de lei din activitatea din construcții”, a mai spus Gheorghe Ialomițianu.
Citiți și:
Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici
La începutul acestui an, zece state membre din estul Uniunii Europeen aveau salarii minime sub 700 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Ungaria (442 euro), România (458 euro), Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579 euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania (642 euro).
În alte cinci ţări membre UE, în special din sudul blocului comunitar, erau salarii minime cuprinse între 700 şi uşor peste 1.100 de euro pe lună: Grecia (758 euro), Portugalia (776 euro), Malta (785 euro), Slovenia (1.024 euro) şi Spania (1.108 euro).
Restul de șase state membre, toate localizate în nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.555), Germania (1.614), Belgia (1.626), Țările de Jos (1.685), Irlanda (1.724) şi Luxemburg (2.202).
Salariul minim în Uniunea Europeană variază între 623 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe lună în Bulgaria până a 1.668 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă ca salariul minim cel mai mare din UE este de 2,7 ori mai mare decât cel mai mic.
La 28 octombrie 2020, Comisia Europeană a propus o directivă a UE pentru a se asigura că lucrătorii din Uniune sunt protejați prin salarii minime adecvate care să permită un trai decent oriunde lucrează.
Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate, salariile minime nu numai că au un impact social pozitiv, ci aduc și beneficii economice mai extinse, deoarece reduc inegalitățile salariale, contribuie la susținerea cererii interne și la întărirea stimulentelor pentru muncă.
Salariile minime adecvate pot contribui, de asemenea, la reducerea decalajului de remunerare între femei și bărbați, deoarece mai multe femei decât bărbați câștigă un salariu minim. Propunerea contribuie, de asemenea, la protejarea angajatorilor care plătesc salarii decente lucrătorilor, asigurând o concurență loială.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Consiliul Investitorilor Străini a înaintat ministrului Finanțelor un set de măsuri pentru stimularea investițiilor străine directe și consolidarea competitivității economice a României
România organizează la Washington o săptămână de evenimente dedicate celebrării Parteneriatului Strategic cu SUA
Președintele Senatului, la Tokyo: Mitsubishi și Hitachi doresc să se implice în modernizarea transportului public și feroviar, iar NTT Data intenționează să-și majoreze prezența cu 300% în România
UE pune le dispoziția cercetătorilor și mediului de afaceri o piață de soluții AI pentru a stimula reducerea decalajului în inovare
România ocupă locul 49 în ierarhia mondială a competitivității din acest an. Pe primul loc se află Elveția, urmată de Singapore
Scrisoare de poziție comună a mediului de afaceri: Avem nevoie de stabilitate și predictiblitate fiscală, nu de poveri suplimentare
POLITICĂ
PSD solicită o poziție unitară a României pentru apărarea agriculturii naționale în negocierile privind viitorul buget al UE
Published
1 day agoon
July 18, 2025By
Andreea Radu
Partidul Social Democrat face apel la toate forțele politice să apere interesul național și agricultura românească, în contextul proiectului Comisiei Europene privind bugetul UE pentru 2028–2034, se arată într-un comunicat de presă, remis CaleaEuropeană.ro.
PSD consideră că adoptarea în forma actuală a viitorului buget al Uniunii Europene ar afecta substanțial agricultura românească, iar gravitatea situației nu lasă loc de dispute politice interne pe acest subiect
„România trebuie să își stabilească o poziție unitară și fermă, care să fie apărată cu demnitate de toți reprezentanții țării noastre la nivel european, indiferent de instituțiile în care activează și indiferent de orientarea sau apartenența lor politică. Astfel, se impune o dezbatere constructivă între toate forțele politice, în coordonarea președintelui României care are un rol esențial la votul final din Consiliul European pentru aprobarea viitorului buget al Uniunii”, se arată în comunicat.
Potrivit Partidului Social Democrat, principalele prevederi la care România trebuie să se opună la viitoarele negocieri sunt următoarele:
- Constituirea unui fond comun pentru asigurarea finanțării politicilor UE, inclusiv pentru agricultură, cu o condiționare a acordării fondurilor de îndeplinirea anumitor jaloane.
„O astfel de abordare ar crea o incertitudine majoră asupra finanțării agriculturii din România. Fermierii ar putea pierde fonduri semnificative din motive pur birocratice sau din cauza neîndeplinirii unor jaloane din alte sectoare de activitate. Politica agricolă comună trebuie finanțată separat! Hrana și securitatea alimentară nu pot fi condiționate! De altfel, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a purtat deja discuții cu omologii săi din mai multe state europene, majoritatea respingând această abordare din proiectul viitorul buget”, precizează PSD.
- Plafonarea subvenției pe beneficiar, indiferent de suprafața lucrată
„O astfel de prevedere ar reduce fondurile europene disponibile pentru fermierii noștri și ar determina o divizare artificială și ineficientă a suprafețelor agricole. România s-a opus de fiecare dată când s-a mai încercat o astfel de plafonare!” .
- Creșterea procentului de cofinanțare de la 15% la 30%.
„O astfel de modificare ar pune presiune pe bugetul național din care ar trebui asigurată cofinanțarea proiectelor din agricultură și ar reduce semnificativ accesul fermierilor români la fondurile europene”, detaliază PSD.
Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea sa de buget multianual al UE 2028-2034, „un buget pentru o nouă epocă, care se ridică la nivelul ambiției Europei” cu o anvelopă propusă de 2.000 de miliarde de euro, o creștere cu peste 50% față de cadrul financiar multianual (CFM) anterior și mai mare decât alocările decise în urmă cu cinci ani ce au cuprins și fondul de redresare și reziliență. Ursula von der Leyen a prezentat propunerea mult așteptată pentru noul buget al Uniunii Europene în ceea ce reprezintă o creștere semnificativă față de bugetul de 1.210 miliarde de euro aprobat de liderii europeni în vara anului 2020, de la 1,1% din PIB la 1,26% din PIB.
Propunerea de buget structurat pe trei piloni, adoptată după lungi negocieri în interiorul Colegiului comisarilor europeni, a fost prezentată mai întâi de comisarul european pentru buget Piotr Serafin în Comisia pentru bugete a Parlamentului European. Deși acest gest a reprezentat un semnal de deschidere față de eurodeputați, propunerea de buget a fost întâmpinată cu critici membrii legislativului european care transmit că bugetul pe termen lung propus de Comisie nu acoperă nevoile Uniunii Europene și resping comasarea politicii de coeziune cu politica agricolă comună. Bugetul 2028-2034 propus de Comisia Europeană, reprezintă „o înghețare a investițiilor”, au avertizat eurodeputații, criticând introducerea agriculturii și coeziunii în „megafonduri-umbrelă”.
POLITICĂ
Nicușor Dan, la gala Ministerului Afacerilor Interne: Statul român trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri
Published
3 days agoon
July 16, 2025
Președintele Nicușor Dan a declarat, miercuri, că statul român trebuie să îmbunătățească interacțiunea cu cetățenii și că MAI, parchetele și instanțele de judecată trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri.
“Suntem la un moment aniversar, dar eu cred că trebuie să vorbim de viitor și în opinia mea sunt trei lucruri la care trebuie să ne uităm: unul general și două particulare. În primul rând, sunteți parte a administrației statului român și cu toții – administrația statului român – trebuie să îmbunătățim interacțiunea cu cetățenii și trebuie să câștigăm prin actele noastre zilnice încrederea cetățenilor”, a spus Nicușor Dan, la Gala aniversară “163 de ani de la înființarea Ministerului Afacerilor Interne”, organizată la Muzeul Național de Artă, potrivit Agerpres.
El a arătat că MAI, parchetele și instanțele de judecată trebuie să transmită mesaje puternice împotriva violenței domestice și a consumului de droguri.
“Un subiect foarte, foarte important: condiția femeii în societatea noastră. Violența domestică și, mai grav, toate cazurile de ucidere care au decurs de aici, pe care le-am văzut în ultima perioadă, noi trebuie să ajungem – și când spun noi spun MAI, parchete, instanțe de judecată – să transmitem societății că statul român este un stat puternic și să transmitem acelor foști parteneri care doar se gândesc că ar putea să-și amenințe fosta parteneră că statul român va veni repede împotriva lor dacă vor îndrăzni să facă asta. (…) Problema consumului de droguri, în special consumul de droguri la tineri. Din nou este o chestiune care ține de MAI, structurile specializate ale parchetelor, instanțele de judecată. (…) Este un fenomen global. Nimeni, niciodată în perioada contemporană nu a eradicat fenomenul acesta, însă statul român trebuie să transmită un mesaj de forță împotriva acestui fenomen”, a declarat șeful statului.
El a transmis că munca angajaților MAI este una dificilă.
Ministrul afacerilor interne, Cătălin Predoiu, i-a oferit șefului statului placheta de onoare a ministerului.
POLITICĂ
Ilie Bolojan a fost ales președinte PNL. Liderul liberal promite ca numele PNL să redevină “similar cu modernizarea României”
Published
1 week agoon
July 12, 2025
Ilie Bolojan a fost ales sâmbătă, în cadrul Congresului extraordinar al PNL, președinte al Partidului Național Liberal, arătând că este gata să facă tot ceea ce ține de el pentru ca numele formațiunii să fie similar cu cel al modernizării României.
El a mulțumit delegaților PNL pentru încrederea acordată și a transmis un mesaj ferm de angajament față de România și electoratul liberal.
„Vă mulțumim pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, atât mie în calitate de președinte, cât și colegilor prim-vicepreședinți și celorlalți colegi care gestionează departamentele partidului”, a spus Bolojan, la finalul Congresului.
Liderul liberal a subliniat că noua conducere va acționa nu doar în interesul partidului, ci în interesul național. „Vom încerca, așa cum am spus, să fim nu doar în serviciul PNL, dar și în serviciul României și să nu vă dezamăgim în perioada următoare”, a subliniat el.
Conform statutului partidului, noul președinte are prerogativa de a propune secretarul general. În acest sens, Ilie Bolojan a anunțat că îl va nominaliza pe europarlamentarul Dan Motreanu pentru această funcție-cheie în echipa de conducere a PNL. Propunerea urmează să fie validată în prima ședință a Biroului Politic Național.
În discursul din cadrul lucrărilor Congresului, Ilie Bolojan și-a asumat mai multe angajamente.
“Ținând seama de istoria partidului nostru și de ce a făcut el pentru construcția României moderne este o poziție foarte onorantă, dar în același timp de mare responsabilitate. Dacă îmi veți acorda susținerea sunt gata să fac tot ceea ce ține de mine pentru ca PNL să fie din nou cu numele lui similar cu modernizarea României”, a spus Bolojan, la Congresul extraordinar al PNL, citat de Agerpres.
El a adăugat că PNL se află “la sfârșitul unui ciclu istoric”, iar acest ciclu s-a încheiat odată cu alegerile parlamentare de anul trecut și cu cele prezidențiale de anul acesta.
“Știți cum am terminat alegerile. Nu am obținut rezultatele pe care ni le-am dorit, ca urmare a erodării de la guvernare și a greșelilor făcute în timp. Acesta este adevărul. Suntem astăzi într-unul din momentele importante ale PNL în existența sa de după 1989 și avem varianta să ne mulțumim cu supraviețuirea politică, pe care eu nu o susțin, sau ne vom reinventa pentru a răspunde așteptărilor românilor, în așa fel încât să fim un factor de modernizare pentru țara noastră. (…) Cu bune și cu mai puțin bune, PNL a demonstrat de-a lungul timpului că nu fuge de responsabilitate, că are aleși locali care performează, dar la centru mai e mult de îmbunătățit, în așa fel încât să ajungem la nivelul aleșilor noștri”, a afirmat Bolojan.
El a spus că liberalii au acumulat și “multe erori” și nu trebuie să se ferească să vorbească despre ele.
“Am uitat de valorile și principiile noastre, de identitatea noastră. Am neglijat electoratul tânăr și dinamic, marile orașe, alegătorii cu profesii liberale. PNL a pierdut legăturile organice pe care le avea cu societatea civilă, cu zonele de expertiză profesională, dar și cu românii din străinătate. Aduceți-vă aminte cum votau în urmă cu câțiva ani de zile. Am renunțat să mai fim un partid de viziune și ne-am mulțumit să fim un partid de structuri. Sigur, întotdeauna ai nevoie de structuri puternice, dar ele dau rezultate atunci când operează în numele unor valori și au o direcție care să motiveze. Știți cum ne-am bazat pe primarii noștri, că vor face și vor drege, dar trebuie să aibă combustibil pentru a putea convinge electorii noștri. Pe acest fond nu am mai fost atractivi ca în trecut și ne-am pierdut atractivitatea în rândul oamenilor cu expertiză, în rândul noilor generații de lideri”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a susținut că liberalii trebuie să își asume aceste neajunsuri și “să dea răspunsuri la aceste neajunsuri”.
“Suntem la început de drum și din punctul meu de vedere avem două obiective politice majore. O bună guvernare, pentru că asta este prima noastră responsabilitate astăzi, destinul țării noastre, cu respect pentru cetățeni, care să urmărească două lucruri – pe termen scurt să reechilibreze țara din punct de vedere bugetar-economic, iar pe termen mediu să creeze condiții pentru dezvoltare și pentru prosperitate. În plan intern și politic, obiectivul principal este reconstruirea dreptei democratice românești în jurul PNL”, a conchis acesta.
Ilie Bolojan este membru al Partidului Național Liberal (PNL). Între 2005 și 2007 a fost prefect al județului Bihor, iar în perioada 2007-2008 a fost secretar general al Guvernului.
A fost primar al municipiului Oradea (2008-2020) și președinte al Consiliului Județean Bihor (19 oct. 2020 – 1 ian. 2025). Din 25 noiembrie 2024, este președinte interimar al PNL.
În urma alegerilor parlamentare din 2024, a obținut un mandat de senator, iar la 23 decembrie 2024, a fost ales în funcția de președinte al Senatului.
Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar la 12 februarie 2025, ca urmare a demisiei lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României. Și-a reluat mandatul de președinte al Senatului la 26 mai 2025, după ce a predat mandatul de șef al statului lui Nicușor Dan, iar ulterior a vacantat funcția după ce a fost desemnat și ales prim-ministru, la 23 iunie 2025.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Friedrich Merz își exprimă o „anumită îngrijorare” cu privire la rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța, din 2027, și consideră că UE trebuie să își facă „autocritica” pentru a se îmbunătăți

Cehia incriminează promovarea propagandei comuniste. Legislația prevedere închisoare de până la 5 ani

AFIR depune eforturi pentru a absorbi până la finalul anului cele 800 de milioane de euro din fonduri europene destinate fermierilor, anunță directorul general al instituției

Cancelarul german Friedrich Merz este sceptic cu privire la posibilitatea ca Ucraina să adere la UE până în 2034: Pentru noi, prioritatea absolută este să punem capăt războiului

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, trasează obiectivele misiunii parlamentare în SUA: Vom discuta despre crearea unui program „Erasmus transatlantic”, consolidarea bazei industriale, impactul tarifelor

Bugetul multianual al UE pentru 2028-2034: Spania critică majorarea cheltuielilor pentru apărare în detrimentul Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune

Germania sprijină “cursul ambițios de reformă al guvernului român”, i-a transmis președintele Steinmeier omologului său român Nicușor Dan

Germania și România au semnat, la Berlin, un plan comun de acțiune axat pe UE, NATO, industria apărării, sprijin pentru Ucraina și R. Moldova și aderarea României la OCDE

Un “atac concret” prin care Rusia încearcă divizarea UE și NATO “s-a văzut în România”, afirmă Merz alături de Nicușor Dan. Șeful statului promite un raport “într-un termen rezonabil”

România, menționată ca țintă a “atacurilor hibride sofisticate” ale Rusiei în declarații NATO și UE care condamnă acțiunile sponsorizate de GRU

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Giorgia Meloni subliniază că nu își poate permite să facă greșeli „într-o lume în care lucrurile se schimbă rapid”, comparând guvernarea țării cu „săritul cu parașuta”: Dacă parașuta nu se deschide, „alți italieni vor suporta consecințele”

Macron: Forța Expediționară Comună Franco-Britanică va fi extinsă la 50.000 de soldați și ar putea fi nucleul acțiunii de stabilizare în Ucraina post-conflict

UE nu dorește să se decupleze de China, dar își va apăra întotdeauna interesele, subliniază Ursula von der Leyen, prezentându-le eurodeputaților trei priorități pentru o relație bazată pe predictibilitate și fiabilitate

Prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de CE și nu este fezabilă din perspectiva timpului, afirmă noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

Bogdan Ivan anunță că a transmis oficial Comisiei Europene proiectul pentru construirea unei giga-fabrici de inteligență artificială în România: Devenim un hub regional al tehnologiilor emergente

Luca Niculescu anunță lansarea unei campanii prin care le explică românilor „într-un limbaj clar, prietenos și interesant” aderarea României la OCDE: „Va însemna că vom juca în prima ligă a economiilor mondiale”

Predoiu: Legăturile economice și comerciale româno-germane au ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani

UE nu susține o schimbare de regim în Iran și insistă asupra unei soluții diplomatice: Securitatea durabilă nu se construiește prin acțiune militară

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Deputatul Silviu Vexler va returna distincția primită din partea statului român după ce Nicușor Dan a sesizat CCR pentru legea de combatere și sancționare a extremismului: Mesajul este unul de relativizare a pericolului
- REPUBLICA MOLDOVA5 days ago
Guvernul R. Moldova a dat undă verde României pentru achiziția Portului Giurgiulești, „un nod logistic de importanță strategică”
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Nicușor Dan, la congresul PNL: “România are șansa să intre în OCDE” și să depășească “perioada necesară de corecție”. România are viitor într-un timp tangibil
- COMISIA EUROPEANA2 days ago
Comisia Europeană cere României să transpună integral Directiva privind cotele de TVA și să alinieze legislația națională la noile norme europene privind regimul special de TVA pentru întreprinderile mici
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Parlamentul European respinge moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene și a Ursulei von der Leyen