Vicepreședintele PMP, Gheorghe Ialomițianu, solicită Guvernului să ”majoreze salariul minim” ținând cont de ”recomandările mediului de afaceri”

Vicepreședintele PMP, Gheorghe Ialomițianu, cere Guvernului României să ”majoreze salariul minim potrivit recomandărilor mediului de afaceri.”

”Dacă actualul guvern va ține cont de recomandările mediului de afaceri, dovedește că este un guvern de dreapta și nu unul de stânga”, a transmis oficialul PMP.

Acesta a detaliat că aceste recomandări implică faptul că ” suma destinată creșterii salariului ar trebui să nu fie impozitată.”

”Această facilitate fiscală ar reprezenta un balon de oxigen pentru mediul de afaceri așa cum a beneficiat și sectorul de construcții. Astfel se evită ca această majorare a salariului minim să se împartă între 60% pentru salariat și 40% către stat sub formă de impozite și contribuții”, mai susține Ialomițianu.

Liderul PMP a precizat că ”prin majorarea salariului minim trebuie să se urmărească stabilitatea pieței muncii și acoperirea unei părți din creșterea prețurilor și nu încasarea unor sume suplimentare la bugetul statului.”

Totodată, PMP consideră că anularea facilităților fiscale acordate salariaților din construcții ar fi o greșeală. 

”Acest sector a fost principalul motor de creștere economică în 2020 și în primul semestru din 2021. Mai mult, salariile din construcții au crescut, având ca efect stimularea consumului și a încasărilor bugetare. La ultima rectificare bugetară, estimările privind încasările din contribuția asigurărilor sociale au fost majorate cu un miliard de lei din activitatea din construcții”, a mai spus Gheorghe Ialomițianu.

Citiți și:
Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

Potrivit datelor Eurostat, 21 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene aveau la 1 ianuarie 2021 un salariu minim pe economie care în general avea o valoare mai mică de 700 de euro pe lună în est şi de peste 1.500 de euro pe lună în nord-vestul blocului comunitar.

La începutul acestui an, zece state membre din estul Uniunii Europeen aveau salarii minime sub 700 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Ungaria (442 euro), România (458 euro), Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579 euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania (642 euro).

În alte cinci ţări membre UE, în special din sudul blocului comunitar, erau salarii minime cuprinse între 700 şi uşor peste 1.100 de euro pe lună: Grecia (758 euro), Portugalia (776 euro), Malta (785 euro), Slovenia (1.024 euro) şi Spania (1.108 euro).

Restul de șase state membre, toate localizate în nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.555), Germania (1.614), Belgia (1.626), Țările de Jos (1.685), Irlanda (1.724) şi Luxemburg (2.202).

Salariul minim în Uniunea Europeană variază între 623 PPS (paritatea standard la puterea de cumpărare, n.r.) pe lună în Bulgaria până a 1.668 PPS în Luxemburg, ceea ce înseamnă ca salariul minim cel mai mare din UE este de 2,7 ori mai mare decât cel mai mic.

La 28 octombrie 2020, Comisia Europeană a propus o directivă a UE pentru a se asigura că lucrătorii din Uniune sunt protejați prin salarii minime adecvate care să permită un trai decent oriunde lucrează.

Atunci când sunt stabilite la niveluri adecvate, salariile minime nu numai că au un impact social pozitiv, ci aduc și beneficii economice mai extinse, deoarece reduc inegalitățile salariale, contribuie la susținerea cererii interne și la întărirea stimulentelor pentru muncă.

Salariile minime adecvate pot contribui, de asemenea, la reducerea decalajului de remunerare între femei și bărbați, deoarece mai multe femei decât bărbați câștigă un salariu minim. Propunerea contribuie, de asemenea, la protejarea angajatorilor care plătesc salarii decente lucrătorilor, asigurând o concurență loială.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Teodora Ion
Teodora Ionhttp://www.caleaeuropeana.ro
Teodora Mirel este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Ariile sale de interes includ reconfigurarea relației dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în epoca post-Brexit, promovarea multilateralismului în contextul reașezării raporturilor de putere la nivel global și combaterea dezinformării ca acțiune de protejare a democrațiilor.

Articole Populare