Connect with us

SUA

Vicepreședintele SUA Mike Pence, în Irlanda: Îndemnăm UE să negocieze cu bună-credinţă cu premierul britanic Boris Johnson pentru a ajunge la un acord care să respecte suveranitatea Regatului Unit

Published

on

© MerrionStreet.ie/ Twitter

Vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence, a cerut Uniunii Europene să negocieze ” cu bună-credință” cu premierul britanic Boris johnson pentru un acord de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană care să respecte suveranitatea acestuia, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Statele Unite sprijină decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, dar recunoaştem în acelaşi timp provocările aparte de la frontiera dumneavoastră şi vă pot garanta că vom continua să încurajăm Marea Britanie şi Irlanda să asigure că orice acord de Brexit respectă Acordul din Vinerea Mare” cu privire la Irlanda de Nord, a declarat Pence, într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul irlandez Leo Varadkar.

”Dar, cum termenul limită pentru Brexit se apropie, îndemnăm Irlanda şi Uniunea Europeană să negocieze cu bună-credinţă cu prim-ministrul (britanic) Boris Johnson şi să lucreze pentru a ajunge la un acord care să respecte suveranitatea Regatului Unit şi să minimizeze perturbarea comerţului”, a adăugat Pence.

La rândul său, premierul irlandez Leo Varadkar, care urmează să aibă prima întrevedere cu prim-ministrul britanic Boris Johnson, a declarat că guvernul său susține, de dragul păcii, aluzie la Acordul din Vinerea Marea, încheiat la 10 aprilie 1998, acordul de retragere stabilit de Uniunea Europeană cu guvernul fostului premier britanic Theresa May, rugându-l pe vicepreședintele american să transmită acest mesaj la Washington.

”Ştiu că înţelegeţi impactul pe care o frontieră dură îl va avea asupra noastră pe această insulă (…) riscul ca Acordul din Vinerea Mare şi pacea să fie subminate. De aceea trebuie să ne ţinem de Acordul de Retragere”, a declarat Varadkar.

”Domnule vicepreşedinte, tot ceea ce vă cer este să duceţi acest mesaj cu dumneavoastră la Washington”, a completat premierul irlandez.

Oficialul american s-a aflat într-o vizită de două zile în Republica Irlanda.

Pence le-a declarat reporterilor la sosirea pe aeroportul Shannon că ”vom continua să lucrăm îndeaproape cu partenerii noştri din Irlanda şi Marea Britanie pentru a sprijini un plan de Brexit care încurajează stabilitatea şi, de asemenea, unul care menţine fundamentul solid construit de Acordul din Vinerea Mare”.

Boris Johnson doreşte renegocierea acordului încheiat de Theresa May şi în special eliminarea mecanismului de backstop, în virtutea căruia Regatul Unit ar rămâne în uniunea vamală europeană până când se va găsi o soluţie care să împiedice revenirea la o frontieră fizică între Republica Irlanda şi provincia Irlanda de Nord, astfel că această clauză restrânge marja de manevră a Londrei la negocierile privind viitoarea relaţie cu UE.

În vreme ce prim-ministrul britanic a insistat asupra modificării acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană prin eliminarea ”plasei de siguranță” și înlocuirea acesteia cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea periaodei de tranziție post-BrexitUniunea Europeană a precizat în repetate rânduri că această prevedere a acordului reprezintă nivelul maxim de flexibilitate pe care UE îl poate oferi unui stat ne-membru”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

Published

on

© US Embassy Bucharest/ Facebook

Comandamentul Statelor Unite din Europa a donat aproape 18.000 de teste rapide Serviciului de Ambulanță București-Ilfov pentru a ajuta România să lupte împotriva pandemiei COVID-19, informează Ambasada SUA la București subliniind că “Statele Unite și România au luptat cot la cot în unele dintre cele mai ostile teatre de operațiuni din vremurile noastre, iar acum ne luptăm cu încă un dușman comun – COVID-19”.

“Suntem împreună în această luptă!”, a transmis misiunea diplomatică americană.

Sub auspiciile Programului de asistență umanitară al Biroului pentru cooperare în domeniul apărării, coordonatorul Programului de parteneriat cu statul Alabama și consilierul pe probleme bilaterale, locotenent-colonelul Baltz și partenerii săi români – maistrul militar clasa a III-a Ionescu, caporalul Schuster și doamna Negoiță au livrat testele, arată sursa citată.

Programul de parteneriat cu statul a ajutat la crearea unei cooperări bilaterale de neclintit în materie de securitate și a nenumărate relații interpersonale care fac posibile toate reușitele diplomatice.

Faptul că programul se axează pe asistență umanitară, schimburi regulate, sprijin reciproc și împărtășirea celor mai bune practici a adus beneficii ambelor națiuni și a îmbunătățit foarte mult interoperabilitatea în cei aproape treizeci de ani în care Garda Națională a Statului Alabama și România au fost parteneri sub incidența sa.

Lt. Col. Baltz a declarat la momentul livrării testelor că “suntem alături și vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”.

Prin această donație, Statele Unite se alătură unui număr însemnat de țări care sprijină România, țară ce se confruntă cu o recrudescență a cazurilor și deceselor cauzate de COVID-19. Pe fondul creșterii semnificative a numărului de cazuri de infectări cu COVID-19, România a activat Mecanismul European de protecție civilă și a primit deja sprijin din partea Uniunii Europene și a unor țări membre precum Ungaria, Polonia, Olanda, Italia, Franța și Austria, care fie au preluat pacienți, fie vor trimite echipe medicale în România, fie au donat concentratoare de oxigen și medicamente. Forme de sprijin au venit și din partea Republicii Moldova și Serbiei

Aceasta nu este prima formă de sprijin furnizată de Statele Unite României în lupta împotriva COVID-19. În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA vor înființa un departament și un post de emisar însărcinați cu securitatea cibernetică: Consolidăm politica externă în fața ”provocărilor secolului XXI”

Published

on

© ENISA/ Twitter

Secretarul de stat american, Antony Blinken, a anunțat crearea unui departament și a unui emisar însărcinați cu securitatea cibernetică, obiectivul fiind acela de a consolida diplomația Statelor Unite în fața acestor ”provocări ale secolului XXI”, în contextul în care atacurile hackerilor apropiați de țări rivale sunt pe trend ascendent, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Vom colabora cu Congresul pentru a înființa un nou Birou al spațiului cibernetic” în cadrul Departamentului de Stat, a menționat acesta într-un mesaj către personal, obținut de AFP.

Această direcţie va fi condusă în cele din urmă de un ambasador a cărui confirmare va trebui validată printr-un vot al Senatului american şi ”se va concentra pe trei sectoare-cheie: securitatea ciberspaţiului internaţional, politica digitală internaţională şi libertatea digitală”, a precizat presei purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Ned Price.

Antony Blinken, care urnează să susțină miercuri un discurs despre această axă de ”modernizare” a politicii externe, a promis, în egală măsură, unimirea unui ”nou emisar special pentru tehnologiile cruciale și emergente.”

Lumea a intrat ”într-o eră fundamental nouă a afacerilor internaţionale, în care criza climatică, sănătatea şi tehnologiile emergente vor fi din ce în ce mai mult în centrul iniţiativelor comune cu aliaţii şi partenerii noştri, dar şi al competiţiei cu rivalii şi adversarii noştri”, a subliniat Ned Price.

Decizia vine după reluarea apelurilor Statelor Unite de unire a eforturilor la nivel global pentru combaterea atacurilor cibernetice și după publicarea unui raport de către Trezoreria americană în care sunt analizate sancțiunile adoptate de Washington. Acesta relevă că este nevoie modernizarea acestui sistem, a cărui eficiență este afectată ca urmare a dezvoltării criptomonedelor.

Recent, miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Continue Reading

NATO

Joe Biden și Emmanuel Macron au discutat despre “consolidarea Europei apărării în complementaritate cu NATO”

Published

on

© Photo Collage (Emmanuel Macron/ Twitter & White House/ Flickr)

Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au avut vineri o convorbire telefonică în care ‘au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, a informat Casa Albă într-un comunicat în care administrația de la Washington a confirmat și vizita vicepreşedintei Kamala Harris la Paris în perioada 11-12 noiembrie pentru discuții cu Emmanuel Macron “despre importanţa relaţiei transatlantice pentru pace şi securitate în lume”.

Convorbirea dintre cei doi lideri urmează discuției pe care au avut-o luna trecută și culminată cu un comunicat comun care a aplanat diferendele cauzate de criza submarinelor australiene. De asemenea, ei au pregătit terenul pentru o întâlnire bilaterală, la Roma, în perioada 30-31 octombrie, când ambii președinți vor participa la summitul G20. Conversația telefonică a fost anunțată anterior de președintele francez, care a specificat că își scurtează conferința de presă de la finalul Consiliului European de la Bruxelles pentru a participa la o discuție cu omologul american.

Cei doi lideri au trecut în revistă eforturile depuse în prezent de echipele lor pentru a sprijini stabilitatea și securitatea în Sahel și pentru a consolida cooperarea în Indo-Pacific“, arată Casa Albă. SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor pe 22 septembrie, când Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar SUA au reafirmat că “angajamentul Franţei şi al Uniunii Europene în regiunea indo-pacifică are o importanţă strategică”

Statele Unite, Australia şi Marea Britanie au anunţat pe 15 septembrie un parteneriat strategic pentru a contracara China, AUKUS, incluzând furnizarea de submarine nucleare americane către Canberra. Astfel, Australia a decis să anuleze contractul de achiziţionare a unor submarine franceze cu propulsie convenţională în favoarea navelor americane cu propulsie nucleară, fapt ce a stârnit indignare și furie la Paris. În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 56 miliarde de euro pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent “contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice. Reacția furioasă a Franței pentru această “lovitură în spate” a culminat cu rechemarea la Paris a ambasadorilor săi de la Washington și Canberra și anularea unei reuniuni a miniștrilor apărării francez și britanic, prevăzută a avea loc la Londra. Această dispută a fost stinsă și prin vizita recentă la Washington a șefului diplomației UE, Josep Borrell, care a decis împreună cu omologul american, Antony Blinken, au decis să lanseze dialoguri strategice UE-SUA privind securitatea și apărarea și regiunea Indo-Pacifică.

În convorbirea telefonică de vineri, Biden și Macron “au discutat cu privire la eforturile necesare pentru a întări Europa apărării, asigurând în acelaşi timp o complementaritate cu NATO”, după ce în comunicatul precedent, SUA au recunoscut “importanța unei apărări europene complementare cu NATO”.

Această discuție a fost precedată de o întâlnire, la Bruxelles, în marja reuniunii miniștrilor apărării din NATO, între secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și ministrul francez al armelor, Florence Parly, după cum a informat Pentagonul.

La NATO, Parly şi-a îndemnat omologii din Alianța Nord-Atlantică să nu se teamă de planurile Uniunii Europene în sfera apărării, afirmând că Statele Unite ale Americii vor beneficia de pe urma lor şi că orice capacităţi militare europene vor întări Alianţa. Semnalul demnitarului de la Paris a venit după ce presa germană a relatat că Germania și alte patru state UE vor lansa o iniţiativă vizând crearea unei forţe de reacţie rapidă a Uniunii Europene ce preconizează extinderea actualelor grupuri de luptă în forţe capabile de reacţie rapidă la crize.

Solicitat să comenteze acest aspect, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că nu a văzut această propunere, însă a amintit că Alianța “a triplat dimensiunea Forței de reacție a NATO, peste 40.000 de soldați” și a subliniat că atâta timp cât mai multe capacități sunt disponibile și pentru misiunile și operațiunile NATO, atunci “este un lucru pe care îl salutăm”.

La summitul UE-SUA din luna iunie, liderii celor doi aliați strategici și-au asumat angajamentul de a demara negocierile pentru încheierea unui acord între Statele Unite și Agenția Europeană de Apărare pentru ca SUA să se alăture proiectelor de apărare ale Uniunii Europene.

2022 a fost decretat de liderii instituțiilor UE drept anul apărării europene. În spiritul acestei tematici, președinția franceză a Consiliului UE va găzdui un summit european consacrat apărării, unde liderii vor adopta Busola strategică a UE, care va contribui la consolidarea unei culturi europene comune în materie de securitate și apărare și la definirea obiectivelor corecte și a scopurilor concrete pentru politicile UE. Ea va aborda patru domenii diferite, interconectate: – misiuni de gestionare a crizelor; reziliență; instrumente și capabilități; cooperarea cu partenerii.

Din această perspectivă, ea se aseamănă cu documentul programatic al NATO – Conceptul Strategic – care statuează trei piloni: apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitate prin cooperare. De altfel, adoptarea Busolei strategice a UE va fi urmată de adoptarea următorului Concept Strategic al NATO, la summitul de la Madrid din 29-30 iunie 2022. În egală măsură, Uniunea Europeană și NATO au demarat lucrările pentru adoptarea unei noi declarații comune de cooperare după cele convenite la Varșovia, în 2016, și la Bruxelles, în 2018.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Marian-Jean Marinescu9 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că programul Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul ”transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisarul european pentru energie: UE evaluează posibilitatea achiziției comune de gaze între statele membre

Cristian Bușoi10 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, a semnat Carta Albă pentru lupta împotriva cancerului de ficat: Niciun pacient nu trebuie lăsat în urmă

ROMÂNIA10 hours ago

Infografic Monitorul Social: Românii cu cele mai mici venituri câștigă sub 1600 de euro pe an, adică sub 5 euro pe zi

ROMÂNIA10 hours ago

Comandamentul SUA pentru Europa a donat României 18.000 de teste COVID-19: “Vom fi în continuare alături de prietenul și aliatul nostru, România”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI10 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE dorește ca UE să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani

U.E.11 hours ago

Reprezentantul UE în Turcia salută evitarea unei crize după ce Recep Tayyip Erdogan a revenit asupra deciziei de a expulza 10 ambasadori

REPUBLICA MOLDOVA11 hours ago

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

GENERAL12 hours ago

Institutul European de Inovare & Tehnologie impulsionează redresarea și creșterea sustenabilă a sectoarelor culturale și creative din Europa

Daniel Buda12 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia Europeană trebuie să susțină investițiile în tehnologii pentru îmbunătățirea condițiilor de transport al animalelor

GENERAL14 hours ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA1 day ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA1 day ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO5 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ6 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi6 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi6 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi7 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

Team2Share

Trending