Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD/S&D), în calitate de vicepreședinte al Parlamentului European responsabil de politicile de transparență și combaterea corupției, a avut recent întâlniri de lucru cu reprezentanți de top ai instituțiilor europene din acest domeniu, pentru a discuta despre buna funcționare a acestora și consolidarea încrederii cetățenilor în UE și mecanismele sale.

Printre cei cu care s-a întâlnit se numără Catherine De Bolle, Directorul Executiv al Europol, Laura Codruţa Kövesi, Procurorul-şef al Parchetului European, Directorul Agenției pentru Drepturile Fundamentale a UE, Sirpa Rautio, Directorul Administrativ Eurojust, Vincent Jamin și Hans Leijtens, Directorul Executiv al Frontex.

Negrescu a subliniat importanța acestor discuții, anunțând că a obținut finanțări suplimentare pentru aceste instituții. „Trebuie să ne asigurăm că acestea funcționează fără greșeală și în deplin acord cu valorile europene, dacă vrem să crească încrederea în Uniunea Europeană și mecanismele ei”, a declarat eurodeputatul.

Finanțările suplimentare au fost destinate consolidării capacității acestor structuri de a preveni și combate corupția, de a proteja drepturile fundamentale și de a asigura securitatea la nivel european.

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD/S&D), vicepreședinte al Parlamentului European, a anunțat într-o postare pe Facebook că a primit reconfirmarea sprijinului Comisiei Europene pentru aderarea României la spațiul Schengen, ideal până la sfârșitul acestui an, în cadrul unei întrevederi avute luni cu comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson.

Ulterior întâlnirii, Negrescu a prezentat trei scenarii privind posibilitățile de aderare:

1. Scenariul optimist: Un vot tehnic favorabil României în perioada următoare, profitând de contextul post-electoral, similar cu situația Olandei.
2. Scenariul precaut: Un vot în decembrie sau anul viitor, în speranța că un guvern pro-european, incluzând social-democrații, va susține aderarea.
3. Scenariul negativ: Riscul unei coaliții anti-europene și pro-ruse care s-ar opune complet aderării României la Schengen.

De asemenea, vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că România are în continuare șanse reale de a adera complet la Schengen și a promis să continue demersurile în acest sens, la fel ca anul trecut, când instituția a avut un rol important. El a mai precizat că, la următorul Consiliu Justiție și Afaceri Interne din 10 octombrie, Comisia Europeană va saluta rezultatele României în ceea ce privește securizarea frontierelor și participarea la air-Schengen.

Totuși, Negrescu a avertizat că este este necesar „sprijinul total al partenerilor europeni” pentru atingerea acestui obiectiv, fiind necesar să se țină cont de influența forțelor politice anti-europene din unele state membre.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat că în acest mandat de europarlamentar va activa și în subcomisia de sănătate publică din PE pentru că își dorește ca „Europa să facă mai multe” în domeniul sănătății.

„În domeniul sănătății, Uniunea Europeană nu mai trebuie să aștepte pandemii sau miracole, trebuie acționat, iar în acest sens pot exista două soluții la nivel european: integrarea sănătății ca și competență europeană pentru crearea unor linii de finanțare dedicate și garantarea accesului la servicii de sănătate de calitate prin sprijinirea financiară a oricărui demers care poate salva o viață inclusiv prin mobilitatea pacientului”, a transmis eurodeputatul social-democrat într-o postare publicată pe pagina de Facebook.

Acesta a prezentat și câteva direcții de acțiune în activitatea pe care o va desfășura în această comisie: „Prevenție medicală, medicina pediatrică, combaterea bolilor cardiovasculare, problemele de sănătate mintală, prețuri accesibile la medicamente și tratamente de calitate în toate statele membre, reprezintă câteva din viitoarele mele direcții de acțiune.”

Reamintim că în această lună Curtea de Conturi Europeanăa a publicat un nou raport privind activitatea principalelor agenții ale Uniunii Europene care au gestionat pandemia de COVID-19 și a fost constatat faptul că Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) „nu au fost pe deplin pregătite pentru o pandemie de durată”, dar „au reușit totuși să se adapteze și să răspundă eficient la criza provocată de pandemia de COVID-19”.

   Citiți și: Principalele agenții ale UE din sectorul sănătății ”nu au fost pe deplin pregătite pentru o pandemie de durată”. Ce recomandă Curtea de Conturi Europeană pentru ECDC și EMA

Pregătită pentru începerea unui nou mandat de președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și-a prezentat la sfârșitul lunii iulie orientările politice pentru următorul Executiv European, care să răspundă „celor mai mari provocări ale epocii noastre.” Sănătatea rămâne un punct central pentru următorii cinci ani la nivelul Comisiei Europene, după un mandat care a pus bazele unei Uniuni Europene a Sănătății, dedicată nevoilor cetățenilor, cu accent pe prevenirea bolilor cronice, oncologice, dar și a crizelor sanitare, precum pandemia de COVID-19. 

„Personal, consider că cele mai mari provocări ale epocii noastre – de la securitate și până la schimbările climatice și competitivitate – pot fi soluționate numai prin acțiuni comune. Amenințările cu care ne confruntăm sunt prea ample pentru a le face față pe cont propriu. Oportunitățile pe care le avem sunt prea mari pentru a le valorifica de unii singuri. În acest context, cred cu tărie că Europa trebuie să aleagă cea mai bună opțiune: Uniunea” – Ursula von der Leyen. 

   Citiți și: Finalizarea Uniunii Europene a Sănătății, printre obiectivele noii Comisii Europene. Von der Leyen va propune o Lege privind medicamentele critice

Politica de sănătate a UE și rolul Comisiei Europene

Uniunea ca entitate nu are competențe în materie de sănătate. Conform tratatelor UE, acest domeniu ține de prerogativele și responsabilitatea statelor membre, de unde caracterul preponderent național al reacțiilor inițiale la declanșarea pandemiei de COVID-19.

Cu toate acestea s-a putut remarca faptul că, pe măsură ce în rândul statelor membre s-a conștientizat mai bine nevoia unei coordonări la nivel european a eforturilor de gestionare a crizei sanitare, rolul și implicarea instituțiilor europene, în special cel al Comisiei Europene, au căpătat o valoare considerabilă.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre. 

    Citiți și: Uniunea Europeană a Sănătății, posibilă prin modificarea Tratatului UE. Care este părerea Comisiei Europene și ce răspuns așteaptă de la cetățeni