De Ziua Europei, fostul comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, Corina Crețu, le transmite românilor că Uniunea Europeană reprezintă suma speranțelor și aspirațiilor tuturor, iar împreună putem îmbunătăți acest proiect contestat în vremuri de criză. 

„Acest an a fost, probabil, cel mai dificil test prin care a trecut construcția europeană. Au fost și voci care au spus că Uniunea Europeană nu va rezista. Iată că suntem într-un moment în care criza sanitară a fost stabilizată, restricțiile sunt ridicate – cu moderație, dar se întâmplă acest lucru – iar speranța a revenit în viața sutelor de milioane de europeni. (…) Pe scurt, mesajul meu pentru români cu ocazia zilei de 9 mai este următorul: Uniunea Europeană suntem fiecare dintre noi! Ea este suma tuturor dorințelor, speranțelor, aspirațiilor tuturor. Ca orice construcție umană, nu e perfectă – dar cu toții, împreună, putem să îmbunătățim acest proiect zi de zi”, a transmis Corina Crețu, într-o postare pe Facebook.

Totodată, fostul comisar european subliniază că pentru România, data de 9 mai trebuie să fie și o zi în care să conștientizăm mai bine beneficiile pe care le avem ca urmare a apartenenței noastre la Uniunea Europeană.

„Sunt câștiguri enorme cele care privesc libera circulație, faptul că românii pot lucra sau studia în orice alt stat membru fără să le fie impuse condiții suplimentare față de cele pe care trebuie să le respecte naționalii statelor respective. Dar trebuie să înțelegem că a fi Stat Membru nu se limitează la aceste lucruri și că trebuie să folosim din plin oportunitățile pe care ni le oferă, de exemplu, fondurile europene. Sumele sunt importante, dar cel puțin la fel de important este și ce facem cu acești bani, cum anume îi folosim. Mai mult decât atât, trebuie să beneficiem din plin schimburile de experiență între specialiști în diverse domenii, simpli lucrători, studenți sau elevi. Să ne aducem aminte că acestea erau o utopie acum nici 15 ani. Mă tem că nu le folosim suficient pentru a ne face mai bine cunoscuți și mai auziți în Europa. Să nu uităm că a fost nevoie de foarte mult timp pentru a ajunge aici, iar ceea ce s-a câştigat prin multe suferinţe şi sacrificii nu trebuie vreodată uitat sau pierdut”, a mai spus Corina Crețu. 

Citiți și Ziua Europei: 71 de ani de la Declarația Schuman. Ce propunea documentul de la 9 mai 1950, piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi

Astăzi se împlinesc 71 de ani de când ministrul de externe al Franței de la acea vreme, Robert Schuman, rostea textul declarației ce îi poartă numele și prin a cărui însemnătate ziua de 9 mai a devenit Ziua Europei pentru a celebra momentul de debut al construcției unificatoare europene.

La un an distanță de când celebra exclusiv virtual și de la distanță Ziua Europei, din cauza pandemiei cu noul coronavirus, Uniunea Europeană marchează acest moment fundamental în istoria sa sub semnul unor noi începuturi. Pe parcursul ultimului an, Uniunea Europeană a convenit asupra celui mai mare buget și pachet de redresare economică din istorie (1.824 de miliarde de euro), care presupune asumarea unor datorii comune, și a devenit „farmacia lumii“, fiind cel mai mare exportator de vaccinuri anti-COVID-19. Astăzi, animată de cadrul festiv al Zilei Europei, liderii Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului UE și președintele Franței vor deschide lucrările Conferinței privind Viitorul Europei, un demers privit drept un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent, deschis şi incluziv care să le ofere cetăţenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce aşteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcţiei viitoare a UE şi a politicilor sale.

Citiți și Ziua Europei. Acum un an, România a primit Europa la ea acasă, liderii UE turnând cerneală peste “Spiritul de la Sibiu” și făgăduind să apere “o singură Europă”

Astăzi, la 71 de ani de la Declarația Schuman, piatra de temelie a proiectului european, se împlinește și un an de când România a primit Europa la ea acasă. La 9 mai 2019, sub auspiciile primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au adoptat cu mare entuziasm Declarația de la Sibiu, documentul solemn care a concretizat Summitul de la Sibiu, prima astfel de reuniune a liderilor care a avut loc de Ziua Europei.

„Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison”, au făgăduit 27 de lideri europeni, la 9 mai 2019, în cadrul unei sesiuni de lucru ce a urmat fotografiei de familie din Piața Mare din Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Cu trei zile înainte de inaugurarea Conferinței privind Viitorul Europei, miniștrii pentru Afaceri Europene din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni au reiterat nevoia urgentă pentru a face Uniunea Europeană mai inclizivă, mai durabilă și echitabilă.

„Ne aflăm la doar câteva zile distanță de ceremonia inaugurală a Conferinței privind viitorul Europei. Suntem bucuroși că, în sfârșit, conferința ia avânt. Acesta este un moment important pentru a-i asculta pe cetățeni și pentru a le transpune speranțele în schimbări reale. Uniunea noastră poate fi făcută mai incluzivă, mai durabilă și mai egală pentru toată lumea. Noi, progresiștii, suntem uniți în spatele acestui rezultat”, se arată în comunicatul miniștrilor PES

Potrivit acestora, „Conferința privind viitorul Europei este următorul pas către o Europă progresistă, luând în considerare cetățenii pentru a discuta toate problemele presante pentru viitorul Europei: climă, mediu, probleme sociale, migrație, digitalizare, inovare, sănătate, sănătate, statul de drept și multe altele.”

Miniștrii au privit cu optimism o cooperare eficientă între instituțiile UE pentru a oferi cât mai curând posibil un instrument funcțional care să restabilească libertatea de circulație, să protejeze datele și să garanteze nediscriminarea.