Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu consideră că „nu poți avea relansare, când în fiecare lună actualul guvern schimbă planul de redresare și reziliență la foc automat”.
„Trebuie spus clar, documentul prezentat public nu este de fapt propunerea completă. Negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene se poartă, în numele României, în baza unor documente care nu sunt publice”, a mai spus politicianul, într-o postare pe Facebook.
⚠️ Guvernul PNL-USR a venit cu o altă formă a Planului Național de Redresare și Reziliență și se laudă că a trimis, din…
Posted by Victor Negrescu on Tuesday, 13 April 2021
Potrivit acestuia, noua formă a planului aduce următoarele modificări:
– deși primim doar 29 de miliarde, au decis să trimită la Bruxelles un plan în valoare de 41,5 de miliarde.
– s-a scos sistemul de funcționare și implementare al PNRR din forma propusă în aprilie, iar guvernanții nu știu nici până astăzi cum vor implementa planul;
– au avut grijă să introducă în noua ordonanță de urgență cheltuieli de consultanță și comunicare pentru un plan care încă nu există;
– deși digitalul este o prioritate și suntem obligați să acordăm minim 20% pentru transformarea digitală din PNRR, guvernanții au scăzut, din nou, suma alocată cu circa 500 de milioane de euro. De la circa 4,02 miliarde (reprezentând 9,68% din valoarea totală propusă pentru PNRR) au scăzut la 3,542 miliarde (reprezentând 8,53% din valoarea totală propusă pentru PNRR, și chiar dacă suma s-ar păstra la un PNRR în valoare de 29 de miliarde, tot nu ar fi îndeplinită ținta);
„Actualul guvern schimbă planul de redresare și reziliență la foc automat. Nu poți avea relansare, când în fiecare lună se schimbă planul. Mai grav este că toate problemele semnalate până acum rămân valabile și în noua formă a planului”, subliniază eurodeputatul PSD.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.
În acest context, ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Acestea demarează luni cu întâlniri pe care oficialul român le va avea cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.
Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.
Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.
Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.
Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.
Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.