Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Victor Negrescu: În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din PE privesc cu tristețe cum România a ajuns din nou codașa Europei

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

În contextul în care pandemia de coronavirus a afectat funcționarea normală a sistemului educativ la nivel național, dar și european, începerea școlii a reprezentat un adevărat test la care autoritățile din România s-au pregătit mai mult să îl pice.

În acest sens, europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) îi reamintește ministrului educației Monica Anisie că mai sunt și oameni politici care vin cu soluții și nu doar critică.

„În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European privesc cu tristețe cum România a ajuns din nou codașa Europei. Noroc cu miile de profesori, părinți, elevi, aleși locali, reprezentanți ai societății civile și mediului privat care au acționat. Educația trebuie să devină o adevărat prioritate”, a scris Victor Negrescu pe Facebook.

„Doamna Ministru a Educației afirmă că este supărată pentru că toată lumea o critică și nu se vine cu soluții constructive. Am trecut astăzi pe la minister și, chiar dacă cineva a avut grijă să trimită portarul de la o firmă privată să ne spună să nu filmăm pe trotuarul din fața instituției, am profitat de ocazie pentru a reaminti soluțiile oferite:

  1. am creat prima tabletă educațională românească oferind sute în toată țara;
    am publicat încă la începutul pandemiei soluțiile oferite de alte state europene, inclusiv soluțiile de finanțare din fonduri europene;
  2. am creat un canal video dedicat educației reamintind faptul că Estonia ne oferă gratuit platforma lor, mai ales că noi nu avem;
  3. am generat un proiect pilot în valoare de 1,2 milioane de euro din bani europeni pentru accesibilizarea zonelor fără acces la Internet;
  4. am dus Internetul în zonele izolate din Munții Apuseni arătând că se poate;
  5. am donat echipamente de protecție pentru multe școli din România;colegii mei, aleși locali, au modernizat școli, au introdus testarea pentru profesori și elevi, au asigurat măști și au oferit tablete copiilor;
  6. colegii din Parlament vor să dea înapoi măririle salariale promise profesorilor oferind un sprijin suplimentar din bani europeni și au creat o lege privind oferirea de tablete tuturor copiilor și profesorilor din zone defavorizate;
  7. am pus România pe harta digitalizării educației prin raportul meu din Parlamentul European;
  8. am solicitat 10% pentru educație din Planul European pentru Relansare Economică în rezoluția privind educația pe care am inițiat-o;”

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dan Motreanu

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Viitoarea Politică Agricolă Comună, adoptată de Parlamentul European, continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit Guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic și să completeze sprijinul pentru sectorul vegetal, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European.

Acesta a explicat că, deși aceste ajutoare trebuiau să se încheie în anul 2020, acestea vor continuă și după perioada de tranziție (2021-2022).

”După o săptămână intensă la Bruxelles, astăzi au fost adoptate în Parlamentul European cele 3 dosare importante care includ viitoarele planuri strategice, regulile organizării piețelor agricole precum și pe cele privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC. Au fost negocieri intense având în vedere interesele și viziunile diferite din Parlamentul European, iar compromisul obținut a fost extrem de dificil”, a transmis Motreanu într-un mesaj publicat pe Facebook, la finalul sesiunii plenare a Legislativului european care s-a desfășurat în regim de videoconferință ca urmare a creșterii numărului de personae confirmate pozitiv cu SARS-CoV-2.

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Astfel, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Politica Agricolă Comună este un parteneriat pentru o agricultură durabilă și o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European, la finalul unei sesiuni plenare în care a fost adoptată reforma PAC.

”Noua Politică Agricolă Comună este una orientată mai mult spre rezultate, stimulează modernizarea și durabilitatea zonelor agricole, reducând povara administrativă a fermierilor. Noul model de livrare implică o subsidiaritate sporită în favoarea statelor membre, ținând cont de condițiile și nevoile locale. PAC va contribui în mod cert la consolidarea biodiversității, iar agricultorii sunt în prima linie pentru conservarea acesteia. În calitate de gardieni principali ai păstrării calității terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în protejarea biodiversității în UE. Resursele financiare alocate în cadrul Politicii Agricole Comune contribuie nu doar la conservarea biodiversității, ci și la furnizarea unor alimente de înaltă calitate și la prețuri rezonabile pentru consumatori. Dar desigur, în primul rând, se constituie într-un instrument puternic pentru consolidarea unui viitor mai bun pentru fermieri”, a precizat Buda într-un mesaj transmis pe Facebook.

Vicepreședintele Comisiei AGRI din Parlamentul European a explicat, în același timp, care sunt principalele elemente ale noii Politici Agricole Comune:

✅ Tinerii agricultori: Tinerii fermieri (până la 40 de ani) care au fost instalați pentru prima dată ca șefi ai exploatației vor primi un sprijin complementar pentru o perioadă de 7 ani (în loc de 5 ani). Sprijinul acordat instalării tinerilor fermieri din capitolul Dezvoltare rurală crește de la 70.000 euro la 100.000 euro

✅ „Fermierii activi” trebuie definiți de către statele membre astfel încât să se garanteze că nu se acordă sprijin celor ale căror activitate agricolă constituie doar o parte nesemnificativă din totalul activităților lor economice, însă fără a se exclude sprijinirea fermierilor care desfășoară mai multe activități. În orice caz, definiția păstrează modelul de exploatație agricolă familială regăsit în Uniune, cu caracter individual sau asociativ, indiferent de dimensiunea exploatației. Dar banii trebuie să ajungă la Adevărații fermieri și nicidecum “la fermierii de canapea”!

✅ “Noul fermier”

A fost introdus conceptul privind noul fermier care va avea acces mult mai ușor la fonduri europene, la fel ca tânărul fermier. “Noul fermier” este definit astfel încât să includă: condițiile pentru a fi „șeful exploatației”; formarea profesională și/sau competențele corespunzătoare; o limită de vârstă de peste 40 de ani.

Potrivit acestei definiții, un „nou fermier” nu poate fi recunoscut ca „tânăr fermier”.

✅ Ajutorul national tranzitoriu (ANT): statele membre beneficiare vor putea utiliza în exercitiul financiar 2021 – 2027 ANT, care se menține constant în următorii șapte ani la cel mult 50% din fiecare pachet financiar sectorial autorizat de Comisie.

✅ Distribuirea plăților directe va fi următoarea:

Cel puțin 60% din pachet va trebui alocat plăților directe de statele membre,dar și sprijinul cuplat pentru diverse sectoare în proporție de 12%, din care obligatoriu 2 % pentru plantele proteice.

▶️ 5% plății redistributive

▶️ 3% pentru programe sectoriale organizațiilor de producători, în sectoarele care nu sunt în prezent acoperite de programe sectoriale specifice.

▶️ Cel puțin 30% din primul pilon ar trebui alocate noilor scheme de climă, mediu și bunăstarea animalelor (scheme ecologice).

Statele membre pot dedica sume pentru crearea unei rezerve naționale.

✅ Distribuirea fondurilor pentru dezvoltare rurală:

▶️ Un minim de 30% ar fi rezervat pentru protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea.

✅Transferul între piloni:

▶️ Se va permite transferarea a până la 15% din fondurile din primul pilon către cel de-al doilea pilon, inclusiv sumele rezultate din aplicarea plafonării, cu condiția ca aceste fonduri să fie alocate măsurilor de agromediu și beneficiarii să fie agricultori.

▶️ Până la 12% din cel de-al doilea pilon la primul pilon, cu condiția ca fondurile să fie destinate schemelor ecologice.

✅ Apicultura: lista tipurilor de intervenții care pot fi finanțate a fost substanțial extinsă ținând cont de creșterea alocării pentru acest sector în propunerea Comisiei Europene. Rata de cofinanțare este crescută de la 50% la 75% și la 85% în cazul regiunilor ultraperiferice.

✅ Dezvoltarea rurală: tipul de intervenții a fost extins prin includerea de noi articole privind instalarea femeilor în zonele rurale și utilizarea tehnologiilor digitale. În ceea ce privește ratele de cofinanțare pentru dezvoltare rurală, acestea sunt menținute în comparație cu reducerile propuse de Comisie (peste 10 puncte) și se propune o creștere substanțială a cofinanțării (până la 90%) pentru zonele depopulate, investițiile în măsurile de agro-mediu sau instalarea tinerilor, și a noilor fermieri și înființarea și dezvoltarea de noi întreprinderi.

▶️Minim 30% din sumele pentru Dezvoltare Rurală ar trebui să fie dedicate măsurilor care îmbunătățesc competitivitatea agriculturii.

▶️ Servicii de consiliere agricolă: statele membre alocă cel puțin 30 % din fondurile dedicate serviciilor de consiliere și asistenței tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de energie sustenabilă, precum și pentru atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, promovarea dezvoltării sustenabile și a gospodăririi eficiente a unor resurse naturale precum apa, solul și aerul, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Noua Politică Agricolă Comună este adaptată la nevoile care țin de protecția mediului, încurajarea unei agriculturi ecologice prin sprijinirea fermelor de mărime mică și medie și oferă protecție lucrătorilor sezonieri în agricultură prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor, a explicat eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) la finalul unei săptămâni plenare a Parlamentului European în care au fost adoptate mai multe regulamente privind PAC.

”În forma adoptată de Parlamentul European, Politica Agricolă Comună trece prin cea mai importantă reformă din ultimii 7 ani pentru a fi adaptată mai bine la provocările climatice și pentru situațiile de criză sanitară și economică. În acest sens, deputații USR PLUS au susținut și votat crearea unui fond de urgență pentru situații de criză de 1,5 miliarde de euro prin care producătorii să poată fi ajutați în situații limită”, a transmis Dragoș Pîslaru, care a susținut și votat ”noi reguli care ajută fermierii, consumatorii și muncitorii sezonieri în pachetul de reformă a Politicii Agricole Comune propus de Comisie, care urmează să fie negociat în Consiliul Uniunii Europene”.

Eurodeputatul român a evocat și alte elemente importante votate de Parlamentul European, precum beneficiile mai mari ”pentru tinerii fermieri, subvenții pentru investiții care au o componentă de protecție a mediului, o debirocratizare a proiectelor de investiții și finanțare pentru tranziția digitală. Am votat și menținerea finanțării pentru programe agricole sectoriale precum cele pentru fructe, legume sau vin care ajută sectoare importante ale agriculturii românești”, a mai spus eurodeputatul.

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Astfel, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde de euro). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA20 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu21 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending