EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Victor Negrescu: Principala victorie a României constă în faptul că din luna martie devine parte în procesul decizional al spațiului Schengen, marcând un proces ireversibil de aderare
Published
4 months agoon
Corespondență din Strasbourg
Chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu, a subliniat luni, într-o intervenție în plenul legislativului european, faptul că principala victorie a României începând cu luna martie este intrarea în procesul decizional al spațiului Schengen.
“Fiind parte din procesul decizional al zonei de liberă circulație, România intră astfel într-un proces ireversibil de aderare la spațiul Schengen. Solicit partenerilor europeni continuarea eforturilor comune pentru ca aderarea totală a României la spațiul Schengen să fie realizată, conform celor agreate, în cel mai scurt timp” a declarat europarlamentarul Victor Negrescu.
Reprezentantul României în Parlamentul European a evidențiat în plenul legislativului european avantajele avute în acest stadiu al aderării la zona de liberă circulație, arătând că țara noastră nu este singurul stat care parcurge un astfel de proces în două etape.
“După 13 ani de așteptare, aderarea efectivă la spațiul Schengen a României va începe în luna martie a acestui an. Procesul va demara mai întâi cu căile aeriene și maritime, precum și cu mecanismele consulare. Practic, începând cu luna martie, vom putea călători cu avionul fără ca documentele de identitate să fie controlate, mărfurile vor putea circula pe căile maritime fără filtre suplimentare, și România urmează să emită vize Schengen. Italia, Austria și Grecia au intrat și ele tot în două etape”, a explicat chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu.
Ulterior, într-o întrevedere cu jurnaliștii români prezenți la sesiunea PE de la Strasbourg, europarlamentarul social-democrat a explicat cât de importantă a fost adoptarea unei decizii la finele anului trecut, sub președinția spaniolă a Consiliului UE, având în vedere faptul că președinția belgiană nu consideră acest subiect drept o prioritate.
România va continua dialogul cu Austria privind integrarea completă în Schengen, urmând să aibă loc și controale ad-hoc în contextul eforturilor de ridicare a controalelor la frontiera terestră, a declarat, luni, ministrul de externe Luminița Odobescu, la conferinţa de lansare a preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene, alături de ambasadorul Belgiei la Bucureşti, John Cornet d’Elzius şi de şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ramona Chiriac.
Într-un interviu acordat cotidianului austriac Die Presse, publicat sâmbătă, ministrul de interne Gerhard Karner a vorbit despre problemele politice interne și externe de actualitate, afirmând că în ceea ce privește subiectul Schengen, el este în favoare ca veto-ul privind extinderea spațiului de liberă circulație cu Bulgaria și România să fie menținut, dar fără a pune condiții specifice. Oficialul austriac este de părere că intrarea deplină a celor două țări în spațiul fără frontiere ar fi o greșeală „în faza actuală” și că este necesar controlul frontierelor.
În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omoloage din Austria şi Bulgaria privind extinderea spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin.
Ulterior, Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 30 decembrie 2023, la ora 22.38, în unanimitate, decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului
România are șansa să construiască primul centru de tratament inovator pentru pacienții cu afecțiuni oncologice din regiune, subliniază Alexandru Rafila, care speră că va demara licitația cel târziu în august
Marcel Ciolacu: Vom menține ritmul alert al investițiilor atât pentru a finaliza cât mai repede proiectele pe care cetățenii le așteaptă, dar și pentru a utiliza cât mai eficient resursele
Premierul Marcel Ciolacu, mesaj cu ocazia Zilei veteranilor de război: ”Avem un loc pe care să-l numim acasă grație celor care, prin sacrificiu, au apărat tot ce ne aparține”
Adrian Câciu anunță investiții de 4,5 miliarde de euro în primul trimestru din 2024, o creștere de 70% față de perioada similară a anului trecut
Marcel Ciolacu, în cadrul Comitetului mixt de cooperare între Guvernele României și Emiratelor Arabe Unite: Prin dezvoltarea proiectelor strategice comune, contribuim la dezvoltarea economică a țărilor noastre
Dan Motreanu
Dan Motreanu prezintă un bilanț al mandatului de europarlamentar: Am promovat proiecte în interesul României și voi continua să fac acest lucru
Published
1 week agoon
April 25, 2024By
Teodora IonDan Motreanu realizează un bilanț al mandatului său de eurodeputat, la finalul ultimei sesiuni plenare a actualului legislativ european, înainte de alegerile din 6-9 iunie care vor reorganiza distribuția puterii a forțelor politice din Parlamentul European.
”În calitate de europarlamentar, am promovat proiecte în interesul României, adoptarea acestora fiind posibilă datorită apartenenței PNL la grupul PPE, cel mai numeros din Parlamentul European”, a subliniat Motreanu, prezentând o serie de realizări obținute în cei cinci ani de mandat:
- Împreună cu colegii din Grupul PPE, acesta o obținut fonduri în valoare de 40 de milioane de euro pentru fermierii români afectați de afluxul de cereale ieftine din Ucraina.
- Dan Motreanu a obținut votul Parlamentului European pentru subvenții mai mari pentru agricultorii români, pe baza unui amendament depus împreună cu mai mulți europarlamentari români. De altfel, acesta a solicitat Consiliului UE să accelereze procesul de convergență al plăților directe din cadrul Politicii Agricole Comune
- În calitate de responsabil din partea Comisiei pentru agricultură, eurodeputatul s-a asigurat că Parlamentul European sprijină utilizarea pe scară mai largă a etichetării digitale, dar fermierii obțin în format fizic toate informațiile de care au nevoie.
- În calitate de responsabil al Grupului PPE pentru Platforma Tehnologii Strategice pentru Europa (STEP), acesta introdus amendamente favorabile țării noastre în raportul referitor la acest dosar
- Eurodeputatul a obținut votul Parlamentului European pentru sprijinirea regiunilor care se confruntă cu scăderea forței de muncă, plecarea tinerilor și cu o pondere scăzută a persoanelor cu studii superioare. A fost aprobat „Mecanismul de stimulare a talentelor”, pentru care a fost responsabil din partea Grupului PPE.
- ”De-a lungul procedurii legislative din cadrul Comisiei ENVI din Parlamentul European, principala prioritate a fost sa mă asigur de dublarea finanțării alocate României din Fondul de Modernizare. Astfel, bugetul total alocat tarii noastre se va ridica aproximativ la 15 miliarde de euro”, a amintit Dan Motreanu
- Acesta fost printre inițiatorii rezoluției prin care Parlamentul European solicită Federației Ruse să returneze complet tezaurul României.
- A fost raportor PPE pe Raportul privind zonele urbane, solicitând Comisiei Europene să elaboreze recomandări pentru organizarea și reforma administrativ-teritorială în UE, considerându-le esențiale pentru dezvoltarea și reziliența urbană.
- Raportul privind Noua strategie industrială a UE a fost votat în plenul Parlamentului European, pentru care eurodeputatul a fost responsabil din partea Grupului PPE. Pentru fiecare nouă sarcină administrativă impusă IMM-urilor, va fi eliminată una existentă.
Dan Motreanu candidează pentru un nou mandat în Parlamentul European și a dat asigurări că va ”continua să promoveze interesele României în Parlamentul European”.
La 21 martie, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a prezenta lista liberalilor la alegerile europene, primii zece candidați fiind: Rareș Bogdan, actualul lider al delegației eurodeputaților români din PPE, Dan Motreanu, membru al Parlamentului European, Adina Vălean, comisar european pentru transporturi, Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din PE, Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din PE, negociator-șef al bugetului UE 2024 și co-negociator al Parlamentului European pentru Mecanismul de redresare și reziliență, Mircea Hava, europarlamentar, Gheorghe Falcă, europarlamentar, Virgil Popescu, fost ministru al energiei, Alexandru Muraru, deputat și președinte PNL Iași, și Mara Mareș, președinte al Tineretului Național Liberal.
PPE
Parlamentul European a votat rapoartele lui Siegfried Mureșan privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European
Published
1 week agoon
April 25, 2024Plenul Parlamentului European a votat joi, cu largă majoritate, două rapoarte ale deputatului european Siegfried Mureșan (PNL, PPE), coordonate din poziția de negociator-șef al Parlamentului pentru Bugetul Uniunii Europene din anul 2024 prin care au fost decise alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Primul raport, adoptat cu 465 voturi pentru, 53 împotrivă și 16 abțineri, prevede rectificarea bugetului Uniunii Europene pentru a include măsurile survenite ca urmare a revizuirii Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 – 2027, în special instrumentul de sprijin pentru Ucraina.
Al doilea raport, votat cu 434 voturi pentru, 45 împotrivă și 55 abțineri, crește cu 3,6 milioane de euro bugetul pentru Parchetul European (EPPO), ca urmare a aderării Poloniei la EPPO, ce va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei.
“Am adoptat astăzi, în ultima zi oficială de lucru a Parlamentului European din actualul mandat, două rapoarte ale mele privind rectificarea bugetului anual al Uniunii Europene. A fost important să adoptăm astăzi aceste rectificări tocmai pentru ca banii să ajungă cât mai repede acolo unde este nevoie de ei și să nu fie nevoie să așteptăm viitoarea legislatură pentru a face aceste rectificări”, a declarat deputatul european Siegfried Mureșan, după voturile din plenul Parlamentului.
“Primul proiect de rectificare bugetară votat astăzi cuprinde modificările anuale ca urmarea a revizuirii CFM 2021 – 2027. Mă refer, în primul rând, la alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei. Această sumă reprezintă alocarea anuală din componenta de fonduri nerambursabile a facilității pentru Ucraina în valoare totală de 50 de miliarde de euro. Rectificarea mai cuprinde, totodată, o alocare de 376 de milioane de euro către Fondul European de Apărare, ca parte a Platformei STEP care încurajează investițiile în industriile strategice ale UE”, a declarat Siegfried Mureșan, despre primul raport al său adoptat.
“Parlamentul European a adoptat astăzi, de asemenea, o nouă rectificare prin care creștem bugetul anual alocat EPPO. Ca negociator-șef al Parlamentului European privind bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024, am insistat pentru creșterea bugetului EPPO încă de la începutul negocierilor bugetare. Motivele pentru care avem nevoie de această creștere sunt cât se poate de clare. În primul rând, statele membre UE au la dispoziție, în această perioadă, o sumă totală record, de peste 2.000 de miliarde de euro, pentru investiții și reforme prin intermediul Mecanismul European de Redresare și Reziliență și al Bugetului multianual al UE. Deoarece investițiile din fonduri europene sunt mai multe decât oricând în istoria UE, și eforturile de combatere a fraudei cu fonduri europene trebuie să fie mai mari decât oricând. De aceea, trebuie să ne asigurăm că procurorul-șef european, Laura-Codruța Kövesi, și echipa sa au suficiente resurse pentru a-și duce la bun sfârșit investigațiile și pentru a proteja fondurile europene, adică banii oamenilor, de riscurile de fraudă. Astfel, în negocierile privind Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2024 de anul trecut, am reușit o creștere de 4 milioane de euro a alocărilor pentru EPPO. În al doilea rând, nevoia de a crește bugetul EPPO este cu atât mai mare acum, o dată cu aderarea Poloniei la Parchetul European care va fi urmată, în curând, și de aderarea Suediei. Prin aceste două aderări, EPPO va acționa în 24 din cele 27 de state membre UE. Tocmai de aceea, vom adopta cu prioritate astăzi această rectificare bugetară care crește alocările pentru EPPO în acest an cu încă 3,6 milioane de euro”, a declarat Mureșan, referitor la al doilea raport al său adoptat de plenul Parlamentului European.
Dan Motreanu
Dan Motreanu cere UE să-și diversifice sursele de finanțare în contextul procesului de extindere și pentru ca Politica de Coeziune ”să rămână principalul instrument de reducere a decalajelor de dezvoltare”
Published
1 week agoon
April 25, 2024By
Teodora IonEurodeputatul Dan Motreanu cere UE să-și diversifice sursele de finanțare a bugetului, în contextul viitoarei extinderi și pentru a conserva principalul rol al Politicii de Coeziune, acela de a reduce decalajele de dezvoltare.
În ultima sesiune plenară a Parlamentului European înainte de alegerile din iunie, Motreanu a luat cuvântul în cadrul dezbaterii dedicate provocărilor economice, sociale și teritoriale pentru o Europă competitivă, coerentă și favorabilă incluziunii.
”Contextul geopolitic tensionat ne-a determinat să accelerăm procesul de extindere a UE, nouă state candidate fiind în așteptare. Susțin ferm extinderea UE ca instrument de stabilitate și prosperitate a continentului, dar trebuie să ținem cont că Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună vor trebui să răspundă nevoilor unui număr tot mai mare de state beneficiare”, a semnalat acesta.
El estimează că ”media PIB-ului UE va scădea odată cu aderarea statelor candidate, ceea ce va încadra în mod artificial o serie de regiuni din categoria <<Regiuni mai puțin dezvoltate>> în categoria <<Regiunilor în tranziție>> și o serie de <<Regiuni în tranziție>> în categoria <<Regiunilor mai dezvoltate>>”.
”Această situație va putea crea serioase probleme în acoperirea părții de cofinanțare și atragerea fondurilor europene”, a atras atenția europarlamentarul.
Dan Motreanu, membru al Comisiei pentru dezvoltare regională din Parlamentul European, amintește că aceasta și-a exprimat în repetate rânduri hotărârea ca ”Politica de Coeziune să rămână principalul instrument de reducere a decalajelor de dezvoltare, iar noile crize cu care ne putem confrunta să fie gestionate din surse suplimentare și nu prin realocarea fondurilor politicii de coeziune”.
”Trebuie respectat angajamentul de a nu lăsa nicio regiune în urmă și să revitalizăm zonele care se confruntă cu probleme demografice și deficitul de forță de muncă. Este esențial să identificăm resursele bugetare necesare pentru a asigura o integrare eficientă a noilor membri, fără a compromite dezvoltarea economică și socială a membrilor actuali. Pentru aceasta trebuie să diversificăm sursele de finanțare ale bugetului UE prin noi resurse proprii, cum ar fi taxarea profiturilor giganților digitali care operează în Europa, sau prin utilizarea capitalului privat, finalizând Uniunea Piețelor de Capital, ceea ce ar putea debloca până la 470 de miliarde de euro anual”, a fost apelul lansat de eurodeputat.
În viziunea sa, ”sporirea competitivității și menținerea companiilor inovatoare pe teritoriul Uniunii trebuie să rămână obiective prioritare, însoțite de investiții în educație și formare profesională pentru a valorifica potențialul tinerilor noștri în noua eră industrială”.
Mai mult, ”reducerea birocrației pentru IMM-uri, prin eliminarea a două reglementări de fiecare dată când introducem o reglementare nouă, trebuie să devină realitate”, a conchis Dan Motreanu.
Concrete & Design Solutions
De Ziua Mondială a Libertății Presei, Comisia Europeană solicită statelor membre să pună în aplicare „cât mai curând” normele fără precedent adoptate pentru protejarea jurnaliștilor
Germania nu va tolera atacul cibernetic sponsorizat de Rusia asupra SPD și amenință cu represalii
Marcel Ciolacu: La nivelul societății din România, avem în mass-media un partener ferm de partea adevărului
Op-Ed | A call from Moldova for a European budget for peace: A Marshall Plan could be Europe’s promise of peace
Op-Ed | Un apel din Republica Moldova pentru un buget european pentru pace: Un Plan Marshall ar putea fi promisiunea de pace a Europei
Prima vizită de stat a unui președinte francez în Germania după 24 de ani: Macron va fi elogiat cu Premiul Pacea Westfalică într-o vizită ce va sta sub semnul cooperării europene
Op-Ed | Ambasadorul SUA, Kathleen Kavalec: Susținerea libertății presei, un pilon al societăților democratice
NATO își exprimă „profunda îngrijorare” privind acțiunile hibride ale Rusiei, care constituie o amenințare la adresa securității Aliaților
Op-Ed | Marian Preda, University of Bucharest Rector’: On Managers, Leaders and the role of Universities in the formation of Elites
Macron reia ideea trimiterii de forțe în Ucraina dacă Rusia “străpunge linia frontului”: Ce securitate vor mai avea R. Moldova, România sau Polonia dacă Rusia câștigă?
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
La Maastricht, Ursula von der Leyen și-a apărat mandatul în fața contracandidaților la șefia Comisiei Europene, criticându-i pe “reprezentanții lui Putin care încearcă să distrugă UE”
Stoltenberg a discutat cu Zelenski la Kiev: Ucraina se află pe o „cale ireversibilă” către NATO, iar sprijinul va continua
VIDEO Parlamentul European a lansat clipul pentru alegerile europene, cu un mesaj de la o generație la alta: “Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine”
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Trending
- NATO1 week ago
Șeful Pentagonului, discuție telefonică cu ministrul român al apărării după ce Biden a aprobat ajutorul pentru Ucraina. Susținerea Kievului împotriva agresiunii Rusiei, principala temă a convorbirii
- POLITICĂ1 week ago
Sondaj INSCOP alegeri locale: PSD – 28,4%, PNL – 26,7%, AUR – 14,4%. Echilibru de forțe în interiorul coaliției de guvernare, cu social-democrații în scădere (2%) și liberalii în creștere (1%)
- EDITORIALE4 days ago
Op-ed | Annalena Baerbock, șefa diplomației germane, la 20 de ani de la marea extindere a UE: Fiecărei generaţii îi revine o misiune. Avem misiunea de a apăra și consolida proiectul european
- U.E.1 week ago
“Sorbona 2.0”: Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, Macron face apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Bogdan Ivan, negocieri cu Comitetul OCDE de Politici în Știință și Tehnologie de la Paris: Cel mai mare avantaj competitiv îl reprezintă mințile geniale ale românilor