Față de propunerea inițială a Comisiei Europene și a Parlamentului European, cetățenii europeni și România pierd prin decizia luată astăzi de Consiliul European privind bugetul european, atenționează, într-o postare pe Facebook eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D). Acesta subliniază că România o pierdut granturi importante din sumele propuse inițial de Comisia Europeană pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare, ajungând la mai multe împrumuturi.

„Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanțial sumele propuse inițial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea conduce la mai puțini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România față de formula inițială. Planul de relansare, ambițios în concepție, are astăzi mai puține granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European”, scrie acesta.

Victor Negrescu acuză și faptul că România nu a făcut uz de toată puterea de negociere de care dispune grație specialiștilor în afaceri europene prezenți la Bruxelles, în final obținând mai puțin decât alocările inițiale prin formulele aplicate de instituțiile europene:

„Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară și a obținut mai puțin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesitățile reale ale țării noastre, decalajele de dezvoltare și impactul crizei COVID-19. Pentru a da informația completă, cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse, și din împrumuturi, nu doar din granturi. Atât în termeni de sume, cât și prin condițiile impuse țărilor beneficiare, România pierde față de ce se obținuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituțiile europene”, explică acesta, continuând să puncteze faptul că aprecierile sale nu constituie o poziționare partinică, ci o relatare obiectivă a faptelor: „Țara noastră are oameni de valoare care ar fi putut negocia pentru România dar nu au făcut parte din echipa de negociere, ținută la secret. Nici măcar oamenii din Reprezentanța Permanentă sau experții din țară pregătiți pentru Președinția Consiliului UE, care știu bugetul european, nu au fost implicați. Sunt trist pentru România și dezamăgit că în ciuda apelurilor mele publice pentru un efort național, pur și simplu, s-a preferat adoptarea unei poziționări politice greșite. Credeți-mă că nu am nimic de împărțit cu nimeni, preferam doar ca România să obțină ce trebuie. Știu că puteam mai mult”, precizează eurodeputatul.

Mai departe, Victor Negrescu enumeră „„e trebuia să primească România și nu a obținut echipa de negociere”:

• minim 50 de miliarde granturi în viitorul buget european (fără planul de relansare)
• din cele 33 de miliarde din planul de relansare, minim 25 de miliarde în granturi în planul de relansare (acum avem multe împrumuturi)
• creșterea sumei alocate raportându-ne la noul val de îmbolnăviri de COVID din România
• regula N+3 aplicată planului de relansare
• mai puține condiționalități pentru a folosi banii mai ușor și în zonele de interes
• să nu existe un rol al altor state membre sau un mecanism neclar în alocarea/blocarea banilor europeni pentru a nu ne afla în situația Schengen
• alocarea pe anvelope naționale a programelor administrate de Comisia Europeană
• un buget european consistent pentru sănătate care să ajute România
• un buget mai mare pentru dezvoltarea rurală dat fiind faptul că a fost un program de succes în România iar necesarul este încă foarte mare
• fără resurse proprii care să coste prea mult România

„Și lista continuă. Evident că auzim deja altceva de la reprezentanții României”, mai spune Victor Negrescu.

„Mai exact, așa cum am estimat în articolul postat în urmă cu câteva zile, am plecat cu traista plină de promisiuni și am venit cu ea goală. România nu a existat. Rarele apariții ale reprezentantului României au fost alături de premierul controversat și contestat al Bulgariei, Boiko Borisov. Imaginile spun multe privind influența României sub conducerea dreptei care tot se lăuda în ultimii ani cu prieteniile sale în Europa. De fapt, aceste prietenii nu există. Au fost doar poze de campanie. Nu trebuie să mă credeți pe mine, puteți să citiți postările LIVE de la Consiliul European ale Politico”.

De asemenea, eurodeputatul social-democrat menționează și ce au obținut alte state:

• Olanda, Austria, Suedia și Danemarca au obținut scăderea granturilor
• Alocări preferențiale suplimentare pentru anumite țări din fondurile de coeziune: 1 miliard pentru Cehia, 500 milioane pentru Germania, 300 milioane pentru Slovenia, 200 milioane pentru Belgia, 100 milioane pentru Cipru și 100 milioane pentru Finlanda
• 5 țări au obținut reduceri de la plata contribuției la bugetul european (Danemarca 377 milioane, Germania 3,6 miliarde, Olanda 1,9 miliarde, Austria 565 milioane, Suedia 1 miliard)
• Ungaria a obținut un mecanism greu de implementat pentru statul de drept
• Spania și Italia au obținut o punctare mai mare a criteriului medical la alocarea banilor europeni
• Germania a obținut consensul la primul Consiliu din președinția sa (asta înseamnă o Președinție la Consiliul UE de succes)
• Macron a arătat că este un lider care livrează și negociază dur
• Polonia și Cehia au obținut un posibil acces la Fondul de Tranziție Ecologic fără să își asume angajamentul privind zero emisii în 2050
• Olanda a obținut creșterea procentajului primit din taxele vamale comunitare la 25%. Putem profita și noi dacă vom învăța să le colectăm.

Nu în ultimul rând, Victor Negrescu subliniază că planul de relansare al UE „este istoric prin faptul că ne împrumutăm împreună, dar este mai puțin ambițios decât forma sa inițială”.

„Uniunea Europeană reprezintă cel mai de succes proiect la nivel mondial. Planul de relansare economică este istoric prin faptul că ne împrumutăm împreună, dar este mai puțin ambițios decât forma sa inițială. Parlamentul European a solicitat mai multe fonduri și a explicat de unde pot să vină resursele. Europa putea mai mult. Este nevoie să înceapă rapid dezbaterile privind viitorul Europei și să reformăm acest proiect pentru a-l aduce mai aproape de valorile europene comune, mai exact de cetățeanul european”.