Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European și-a prezentat bilanțul activității în plan european la mai bine de un an de la preluarea mandatului, în care s-a concentrat „pe influențarea agendei politice europene pentru ca vocea României și a celor mai afectați de criza COVID-19 să fie auzită”, potrivit intervenției video de mai jos. 

Revenirea în Parlamentul European a lui Victor Negrescu a fost posibilă în contextul retragerii Marii Britanii din UE, când numărul mandatelor care reveneau României în legislativul european a crescut de la 32 la 33, începând cu legislatura 2019-2024, conform unei decizii a Parlamentului European din 2018.

În acest interval, vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație, și-a axat eforturile pe atragerea fondurilor europene, creșterea standardelor de calitate și a finanțării pentru educație, dezvoltarea de mecanisme pentru sprijinirea celor afectați de pandemie și democratizarea accesului la informația cu caracter european.

Europarlamentarul Victor Negrescu a inițiat încă de la începutul mandatului mai multe proiecte, în valoare de 7,8 milioane de euro pentru sănătate, educație, mediul economic și sectoarele afectate de pandemie, care se adaugă celor aproape 60 de milioane de euro aduse anterior în cei trei ani de europarlamentar. Eurodeputatul român este europarlamentarul cu cele mai multe proiecte pilot din Parlamentul European.

Proiectele pilot inițiate în primul an de activitate din actualul mandat de eurodeputat sunt următoarele: 

• Proiect privind creșterea accesibilității la instrumentele educaționale în zone și comunități cu conectivitate redusă sau acces redus la tehnologii: în valoare de 2.400.000 euro
• Proiect privind digitalizarea industriei și adaptarea sa la noul context pandemic: în valoare de 550.000 euro
• Proiect privind crearea unei platforme europene de învățare electronică antreprenorială care ajută IMM-urile să se adapteze la contextul actual: în valoare de 400.000 euro
• Proiect privind monitorul de sprijin pentru independența presei: în valoare de 500.000 euro
• Proiect privind transportul ecologic: în valoare de 3.500.000 euro
• Proiect privind sectorul digital: în valoare de 450.000 euro

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură, inițiativele la nivel european și național i-au permis lui Victor Negrescu să creeze o platformă europeană pentru sprijinirea educației. Astfel, el a obținut sprijinul a 93% dintre parlamentarii europeni pentru raportul său privind educația digitală; a convins PE, dar și autoritățile din România să susțină recomandarea sa pentru ca 10% din fondurile pentru redresare și reziliență să meargă pentru educație, și, printre altele, a creat prima tabletă educațională românească cu conținut educațional digital gratuit, distribuind câteva mii de dispozitive în toată țara, în cadrul unui proiect social.

Eurodeputatul Victor Negrescu susține, de asemenea, nevoia modernizării economiei românești, promovând activ măsuri de sprijin pentru antreprenoriat, cercetare și inovație, precum: dezvoltarea unui proiect pilot prin care se va crea un birou unic european de consiliere pentru IMM-uri; alocarea a 2% către sectorul creativ si cultural, precum și alocarea unui minim de 20% pentru digitalizare și creșterea competențelor digitale din Planul european de relansare; sau lansarea inițiativei europene, sprijinită de asociațiile de tineret și mediul antreprenorial național european, privind crearea a 1 milion de noi start-up-uri la nivel european până la finalul anului 2027.

Mai mult de atât, Victor Negrescu a pus în prim planul acțiunii sale politice și promovarea drepturilor egale la nivel european, cu accent pe zona de drepturi sociale. În acest sens, sunt de menționat următoarele acțiuni: inițierea petiției “Pentru oportunități egale în Uniunea Europeană: un salariu minim european!” și susținerea eforturilor Comisiei Europene pentru lansarea unui mecanism legal în acest sens; lansarea petiției ”Drepturi egale pentru lucrătorii români în Uniunea Europeană”, obținând în premieră, sprijinul Parlamentului European pentru realizarea unei investigații privind situațiile reflectate în spațiul public; sau interpelarea instituțiilor europene și autorităților britanice privind regimul de taxare discriminatoriu aplicat cetățenilor români privind vizele.

Nu în ultimul rând, ținând cont de faptul că rolul europarlamentarului este să transmită la Bruxelles mesajele cetățenilor și să solicite instituțiilor europene să răspundă prompt doleanțelor acestora, Victor Negrescu este unul dintre membrii din Parlamentul European cu o activitate susținută, adresând întrebări și formulând interpelări către instituțiile europene pe o serie de teme, precum: calitatea aerului în marile orașe din România; combaterea efectelor economice generate de coronavirus; rambursarea cheltuielilor și sprijinirea industriei de transport și turistice în contextul COVID-19; măsuri pentru protejarea persoanelor cu dizabilități în contextul pandemiei sau drepturile studenților europeni în Regatul Unit după ieșirea din UE și standardele comune privind restricțiile impuse la nivelul UE în context COVID-19.

În 2014, Victor Negrescu, al 17-lea pe lista PSD pentru alegerile europene, a devenit cel mai tânăr europarlamentar român după ce a ajuns membru al Parlamentului European în urma deciziei Ecaterinei Andronescu de a se retrage de pe listă.

În 2015 a câștigat titlul de ”Europarlamentarul Anului” la categoria Agenda Digitală și s-a clasat în Top 5 cei mai activi europarlamentari români ai perioadei 2014 – 2019, deși și-a exercitat doar parțial mandatul.  

În iunie 2017, a renunțat la mandatul de eurodeputat pentru poziția de ministru delegat pentru afaceri europene, creată special pentru a derula și gestiona activitățile necesare pregătirii și exercitării președinției României la Consiliul Uniunii Europene, însă a demisionat din această funcție în noiembrie 2018.

Victor Negrescu este președintele și coordonatorul PES Activists Romania.

După retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, Victor Negrescu a devenit al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D.

La inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu s-a lansat European Education Alliance, platformă prin care actorii în domeniul educației devin co-creatori ai politicilor educaționale la nivel european, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În cadrul evenimentului Mission Education s-a lansat European Education Alliance, platformă prin care cei doi co-inițiatori ai proiectului, Victor Negrescu și Eva Maydell, reprezentanți ai principalelor grupuri politice din Parlamentul European și-au propus să aducă împreună profesori, cursanți, părinți, actori în domeniul educației, societatea civilă, companii și decidenți politici în vederea conturării politicilor educaționale europene. 

 “Prin intermediul Alianței Europene pentru Educație, vom aduce împreună decidenți și experți în domeniul educației din toată Uniunea Europeană, pentru a crește profilul educației la nivel european în toate politicile publice. Este necesar să co-creăm politici educaționale, împreună cu profesorii, cursanții, părinții, comunitățile locale și partenerii sociali, care să contribuie la dezvoltarea unor sisteme de învățământ moderne, reziliente, accesibile și de calitate. Realitatea este că nu mai putem continua să facem școală în săli de clasă care arată ca acum 30 de ani sau să predăm folosind aceleași metode sau resurse neactualizate. Uniunea Europeană trebuie să ofere un răspuns real la nevoia de modernizare a educației, asigurându-se că se alocă resurse financiare adecvate și că peste tot în Europa, indiferent de țara sau de zona în care trăiesc, cursanții au acces la educație și formare de calitate pe tot parcursul vieții” a declarat co-președintele platformei, eurodeputatul Victor Negrescu (S&D) și vicepreședinte al Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European.

În cadrul evenimentului, Comisarul European pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, a afirmat că “2021 este anul pentru acțiune. Sarcina noastră este să ne asigurăm că această acțiune nu funcționează izolat, ci împreună, cu contribuția studenților, profesorilor, personalului academic, societății civile și a comunităților locale și regionale. De asemenea, este crucial să continuăm dialogul constructiv cu Parlamentul European. Provocările cu care ne confruntăm nu trebuie subestimate (…). Vom răspunde acestor provocări cu inițiative concrete în Spațiul European al Educației și cred că Alianța Europeană pentru Educație poate adăuga plusvaloare”.

Platforma European Education Alliance și-a propus să promoveze educația la nivelul tuturor politicilor europene întrucât prin educație se pot atinge obiectivele comune fixate la nivel european. Inițiatorii alianței europene și-au propus să susțină creșterea profilului educației în planurile naționale de redresare și reziliență, dar și să susțină acele politici care sprijină activ educația. Platforma europeană consideră că toți actorii din domeniu, începând cu educatorii și cursanții, trebuie să devină co-creatori ai transformării educației în interesul învățării. 

“Astăzi construim un parteneriat pentru viitorul educației în UE. Această Alianță va fi o punte între părțile interesate și factorii de decizie politică. Niciun membru al societății nu este exclus să ni se alăture deoarece vrem să fim mai puțin ideologici și mai practici. Pentru noi, astăzi nu a fost doar un eveniment, ci începutul unei misiuni. O misiune de a continua să transformăm ideile privind dezvoltarea educației în politici reale și instrumente concrete. O numesc Misiunea Educației deoarece apreciez că, împreună cu Victor Negrescu, suntem în această misiune de ceva timp” a declarat co-președintele platformei, eurodeputata Eva Maydell (PPE), președinte al European Movement International.

În cadrul evenimentului au avut intervenții Arja Krauchenberg, președintele Lifelong Learning Platform, Larry Flanagan, președintele European Trade Union Committee for Education, precum și membri ai Parlamentului European. 

Conferința a fost difuzată live pe Facebook, înregistrarea fiind disponibilă aici: https://fb.watch/4TXbQ5rnl7/ 

Platforma European Education Alliance va dezvolta în perioada următoare o serie de activități și acțiuni menite să sprijine educația și creșterea alocărilor europene pentru acest domeniu, cu implicarea tuturor actorilor relevanți la nivel european.

Eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu consideră că „nu poți avea relansare, când în fiecare lună actualul guvern schimbă planul de redresare și reziliență la foc automat”.

„Trebuie spus clar, documentul prezentat public nu este de fapt propunerea completă.  Negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene se poartă, în numele României, în baza unor documente care nu sunt publice”, a mai spus politicianul, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, noua formă a planului aduce următoarele modificări:
– deși primim doar 29 de miliarde, au decis să trimită la Bruxelles un plan în valoare de 41,5 de miliarde.

–  s-a scos sistemul de funcționare și implementare al PNRR din forma propusă în aprilie, iar guvernanții nu știu nici până astăzi cum vor implementa planul;
– au avut grijă să introducă în noua ordonanță de urgență cheltuieli de consultanță și comunicare pentru un plan care încă nu există;

– deși  digitalul este o prioritate și suntem obligați să acordăm minim 20% pentru transformarea digitală din PNRR, guvernanții au scăzut, din nou, suma alocată cu circa 500 de milioane de euro. De la circa 4,02 miliarde (reprezentând 9,68% din valoarea totală propusă pentru PNRR) au scăzut la 3,542 miliarde (reprezentând 8,53% din valoarea totală propusă pentru PNRR, și chiar dacă suma s-ar păstra la un PNRR în valoare de 29 de miliarde, tot nu ar fi îndeplinită ținta);

„Actualul guvern schimbă planul de redresare și reziliență la foc automat. Nu poți avea relansare, când în fiecare lună se schimbă planul. Mai grav este că toate problemele semnalate până acum rămân valabile și în noua formă a planului”, subliniază eurodeputatul PSD.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a terminat de transmis Comisiei Europene, în acest weekend, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, iar unele dintre acestea se află la a doua sau a treia iterație, care includ feedback-ul Comisiei Europene trimise anterior.

În acest context, ministrul Cristian Ghinea va avea în perioada 12-16 aprilie discuții aplicate cu Bruxelles-ul pe marginea Planului Național de Redresare și Reziliență.

Acestea demarează luni cu întâlniri pe care oficialul român le va avea cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală, cu comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, și cu comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Ministrul Cristian Ghinea demarează aceste discuții cu Comisia Europeană pe marginea PNRR în urma mandatului primit de la Guvernul României, adoptat săptămâna trecută printr-un memorandum.

Potrivit mențiunilor comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, România ar putea primi un avans de 13% din totalul fondurilor înainte de luna iunie, dacă analiza de cost asupra fiecărui proiect cuprins în PNRR, efectuată de experții Comisiei, este una pozitivă.

Toate țările care au prezentat public planuri până în acest moment, au prezentat direcțiile generale sau rezumate ale componentelor.

Rezumatele de componente din PNRR adoptat de Guvern sunt baza de lucru pentru componentele extinse – documente tehnice, pe formatul Comisiei Europene, care cuprind, fiecare, zeci de pagini de documentație, detaliere a investițiilor, etape de progres, estimări ale impactului pe mediu, costuri detaliate și clasificarea investițiilor în funcție de gradul de contribuție la tranziția verde și tranziția digitală.

Citiți și: DOCUMENT Guvernul lansează PNRR în dezbatere publică: Propuneri de proiecte de 41 de miliarde de euro pentru planul de redresare prin care României îi revin 30 de miliarde

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.