Vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu (PSD, S&D), a atras atenția în prezentarea raportului său privind starea sistemului de învățământ românesc și perspective europene privind creșterea accesibilității și calității în educație asupra faptului că învățământul din România a rămas în urmă ca urmare a modului în care a fost gestionată pandemia de către autorități, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Educația nu a fost o prioritate pentru cei care guvernează. Astăzi plătim slabul management al educației în contextul pandemiei, incapacitatea de a digitaliza adecvat procesul educațional, blocajele în implementarea proiectelor europene, cel mai mic buget pentru educație din ultimii ani, lipsa de măsuri sanitare și de echipamente medicale pentru școli și absența dialogului cu actorii relevanți din domeniu. Educația din România a rămas în urmă ca urmare a modului în care a fost gestionat învățământul în timpul pandemiei. Scăderea nivelului de pregătire va cântări adânc asupra perspectivelor de dezvoltare ale României. Trag un puternic semnal de alarmă că, fără o gândire strategică și o alocare bugetară adecvată, nu putem să ne revenim, iar situația riscă să fie tot mai rea”, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu.

În cadrul documentului se face o analiză preliminară asupra situației la zi a zonei educaționale și se prezintă o serie de idei extrase din consultările publice realizate de europarlamentarul român. Raportul prezintă, de asemenea, o listă amănunțită cu proiectele și inițiativele europene ce pot constitui repere pentru decidenții din România, dar și programe și apeluri de proiecte ratate de România.

„Este prioritar să avem un diagnostic real a ceea ce se întâmplă în sistemul educațional din România și să admitem situația dramatică pe care o traversăm. Abandonul școlar, scăderea calității procesului educațional, o digitalizare deficitară reprezintă doar simptomele unui grav deficit organizatoric la nivelul sistemului educațional și incapacitatea celor care ne-au guvernat în ultimul an în a reacționa rapid la probleme întâmpinate. Exemplul cel mai clar este strategia pentru digitalizare lansată public, fără să existe o evaluare reală a resurselor necesare și un posibil calendar de implementare. Copiii noștri nu trebuie să mai fie o nouă generație de sacrificiu” a adăugat europarlamentarul român.

În cadrul raportului dat publicității, reprezentantul României în Parlamentul European prezintă un program detaliat privind modul în care pot fi redeschise școlile în condiții de siguranță. Din punct de vedere medical, susține crearea unui program național de testare pentru educație, o campanie de informare dedicată privind importanța vaccinării, dar și alocarea de resurse suplimentare pentru echipamentele medicale necesare. În logica programului educațional, eurodeputatul prezintă modul în care se pot recupera cursurile și solicită adaptarea programei școlare și a examenelor naționale la noile condiții.

„Raportul a fost rezultatul unui proces amplu de consultări publice. Profesorii, elevii, studenții, experții, părinții și comunitățile locale trebuie să devină co-creatori ai procesului educațional. Trebuie să setăm standarde de performanță și de competență ridicate, să dezvoltăm un sistem de stimulare a actului educațional și să descentralizăm decizia pentru a reda școala celor care sunt principalii preocupați de bunul mers al învățământului. Primul pas este depolitizarea educației. Nu în ultimul rând, trebuie să ne racordăm la dezbaterile europene în materie și să înțelegem că trebuie să modernizăm educația, prin consens, pentru ca viitorul României să fie unul mai bun” a conchis vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

Pentru a consulta raportul făcut public:  https://cutt.ly/7jAZ5mm

Eurodeputatul român a invitat pe toți cei interesați să vină în continuare cu sugestii și propuneri pentru a îmbunătăți documentul și a susține măsurile cele mai bune pentru educație.

Având în vedere multiplele probleme cu care se confruntă sistemul educațional din România, vicepreședintele Comisiei pentru Educație din Parlamentul European, eurodeputatul Victor Negrescu, vine cu un set de recomandări pentru sistemul de învățământ ce vor sta la baza unui raport ce urmează să fie trimis decidenților naționali și europeni în zona de educație, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

“Accesul la educație de calitate este un drept!

Dincolo de protestele populiste, de declarațiile agresive ale celor care trebuie să decidă și de pseudo-strategii pe hârtie avem nevoie de măsuri concrete, de o acțiune coerentă și de soluții pentru ca educația de calitate să nu mai fie un privilegiu.

În urma consultărilor publice organizate, a sondajului realizat recent și a discuțiilor cu partenerii relevanți din domeniu (structuri reprezentative din zona cadrelor didactice, părinților, elevilor, studenților, ONG-urilor) vă prezint succint un set de recomandări pentru sprijinirea educației și recuperarea în cel mai scurt timp a decalajelor generate de închiderea școlilor și incapacitatea celor care decid să implementeze un sistem de educație digitală eficient.

Avem nevoie de un sistem educațional incluziv, adaptat noilor provocări globale și deschis către toți cei care participă la actul educațional. Educația este un parteneriat între elevi/studenți, profesori, părinți, comunitatea locală ce necesită acordul și implicarea tuturor pentru ca procesul de învățare și formare să funcționeze” a comunicat europarlamentarul român, Victor Negrescu.

Setul de recomandări:

* O analiză preliminară a situației actuale din sistemul de învățământ, din perspectiva nivelului de formare, accesului la educație online și pregătirea pentru examenele naționale;

* Introducerea profesorilor și a personalului nedidactic și auxiliar în categoriile prioritare pentru vaccinare și vaccinarea, în cel mai scurt timp, a tuturor celor care doresc;

*  Program de testare frecventă, rapidă și gratuită a profesorilor, elevilor și studenților;

*  Reorganizarea programei școlare, în vederea adaptării acesteia la noile condiții;

*  Redeschiderea parțială a unităților de învățământ, în funcție de condițiile epidemiologice locale și de punctul de vedere exprimat de comunitatea școlară/universitară;

*  O evaluare a situației școlare reale (comparativă cu cea anterioară suspendării cursurilor față în față) și a impactului redeschiderii unităților de învățământ;

* Dezvoltarea unui program integrat de recuperare, combaterea abandonului școlar și implementarea unui curriculum adaptat noilor condiții;

* Implementarea unui sistem de suport la distanță și de cursuri de recuperare în grupuri mici pentru elevii/studenții în risc de abandon și în vederea pregătirii examenelor naționale;

* Adaptarea procedurii de examinare la noul context, precum și extinderea și creșterea calității formării competențelor digitale;

* Implementarea unei strategii realiste privind introducerea noilor tehnologii în educație și adaptarea sistemului educațional românesc la tendințele globale;

* Creșterea bugetului pentru educație și alocare a minimum 10% din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sistemul de învățământ (așa cum solicită Parlamentul European, urmare a intervenției eurodeputatului);

* Creșterea salarială prevăzută de lege pentru personalul didactic, precum și mărirea burselor școlare și sociale ale elevilor și studenților;

* Introducerea unor criterii de competență, evaluarea și stimularea performanțelor școlare, creșterea autonomiei unităților de învățământ preuniversitar.

Aceste recomandări, precum și alte propuneri punctuale, pentru care Victor Negrescu militează în Parlamentul European, vor fi incluse într-un raport comprehensiv care va fi comunicat autorităților responsabile în cursul acestei luni.

Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D) și-a exprimat dezamăgirea cu privire la faptul că, ”în ultimele luni, nu a fost prevăzută nicio discuție cu rezultate semnificative la nivel înalt cu partenerii portughezi pentru a discuta împreună agenda europeană”.

Remarcile sale apar în contextul în care Portugalia a preluat la 1 ianuarie, de la Germania, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. Eforturile Lisabonei în următoarele șase luni se axează pe relansarea economică, dimensiunea socială și tranziția digitală și ecologică.

”România ratează din nou momentul pentru a promova o parte din prioritățile sale europene. Nu a fost prevăzută în ultimele luni nicio discuție cu rezultate semnificative la nivel înalt cu partenerii portughezi pentru a discuta împreună agenda europeană”, a criticat Negrescu într-un mesaj pe Facebook.

Acesta a amintit de anul 2017, când, din calitatea de ministru delegat pentru afaceri europene, a efectuat o vizită la Lisabona la invitația premierului Antono Costa ”Discutam cu omologul meu de atunci prioritățile comune, însă astăzi agenda europeană a României se rezumă doar la generalități și planul de redresare respins de Comisia Europeană”, a mai spus Negrescu.

Precizăm că Victor Negrescu a participat la 8 noiembrie 2017, la invitația prim-ministrului Portugaliei, Antonio Costa, la „Web Summit“ 2017, la Lisabona. În cadrul intervenției sale de atunci din panelul intitulat „Will Europe rise again?“, oficialul român s-a referit la multiplele provocări la adresa proiectului european și la modalitățile prin care acestea pot fi transformate în oportunități de consolidare a Uniunii Europene.

Eurodeputatul român a ținut, de asemenea, să felicite Germania pentru o președinție de succes, semnalând că acesta ”nu se măsoară în număr de dosare, ci în capacitatea de a genera consens pe subiecte importante precum bugetul european și planu lde redresare”. ”Rolul jucat de colegii din SPD, în mod special miniștrii de externe și de afaceri europene, a fost esențial în reușita acestui semestru european într-un context foarte dificil”, a conchis Victor Negrescu.

Portugalia a preluat de la Germania, la 1 ianaurie 2021, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de șase luni, având pe agendă pregătirea recuperării post-COVID-19 şi încheierea demersurilor care să permită punerea în aplicare a Mecanismului de Rezilienţă şi Redresare, într-un climat marcat de consecinţele acordului privind Brexit-ul.

Promovarea deschiderii Europei către lume şi a leadership-ului său ”în consolidarea unui sistem de comerţ internaţional deschis şi bazat pe reguli” reprezintă o altă prioritate inclusă de Portugalia în agenda preşedinţiei sale, iar acest lucru nu reprezintă o noutate.

În trecut, când a mai deţinut preşedinţia Consiliului UE, Portugalia a acordat o importanţă specială relaţiilor externe ale UE şi a ştiut să profite de relaţiile istorice pe care le menţine pe aproape toate continentele, ca urmare a trecutului său colonial: în Africa lusofonă, în Brazilia sau în ţări asiatice precum Timorul de Est şi India.

Pe parcursul acestui semestru, Portugalia doreşte să dea un impus special relaţiilor cu India, prin intermediul primului summit între gigantul asiatic şi Uniunea Europeană, într-un moment în care există deja discuţii pentru un viitor acord comercial.