Raportul realizat de eurodeputatul Victor Negrescu, ce are ca obiect procedurile legislative speciale la nivel european, ce cuprinde elemente cheie pentru aderarea României la spațiul Schengen, a fost aprobat, cu o largă majoritate, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European. Raportul prevede condiționarea votului din Consiliu de prezentarea argumentelor legale și include mecanisme pentru invalidarea veto-urilor care nu se bazează pe tratatele europene.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European a aprobat raportul cu 14 voturi pentru din 16 eurodeputați prezenți. Voturile împotrivă au venit din partea unui eurodeputat PPE și a unui eurodeputat anti-european, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul raportului, se subliniază faptul că blocarea deciziilor europene la nivelul Consiliului UE pe rațiuni pur politice este regretabilă și cere Comisiei Europene revizuirea Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare în vederea restabilirii echilibrului instituțional și cooperării sincere în cazul procedurilor legislative speciale, acordând o atenție sporită justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu și posibilității invalidării acestuia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

“Prin acest raport, Parlamentul European pune presiune asupra Austriei și Olandei în perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Interne de la începutul lunii decembrie. Solicitând justificarea din punct de vedere legal pentru veto-urile aplicate, raportate la tratatele și valorile europene, dar și la drepturile cetățenești, legislativul european arată că nu mai tolerează blocarea procesului legislativ prin politizarea deciziilor din Consiliu. Totodată, mecanismul de răspuns al Parlamentului European prevede atacarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deciziilor care contravin normelor europene putând să conducă inclusiv la anularea votului, măsură aplicabilă și în cazul unui eventual nou veto politic cu privire la aderarea țării noastre la zona de liberă circulație. Rezultatul obținut în Comisia pentru Afaceri Constituționale arată sprijinul de care beneficiază România în procesul de aderarea la spațiul Schengen și transmite un mesaj puternic către liderii statelor membre privind necesitatea unui vot pozitiv pentru țara noastră” a explicat chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu.

Paragrafele cheie din raportul aprobat:

“Art 21: […] Solicită Consiliului să prezinte o explicație din punct de vedere juridic pentru nerespectarea recomandării Comisiei și a Parlamentului și solicită aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.  

Art 24b: Consideră că, atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată și trebuie aplicată o soluție imediată, inclusiv, acolo unde este cazul, anulând votul.

Art 25: Solicită Comisiei să lanseze imediat o propunere de revizuire a Acordului interinstituțional pentru o mai bună legiferare, cu scopul de a defini procedurile legislative speciale; subliniază că, acordul interinstituțional revizuit trebuie să acorde o atenție specială procedurilor în care Parlamentul se bucură de dreptul de inițiativă, justificărilor legale ale veto-ului din Consiliu și să promoveze respectarea deplină a drepturilor de participare (a instituțiilor) și principiilor echilibrului instituțional și cooperării loiale […]; 

Art 26: Subliniază necesitatea de a defini cerințe precise privind termenul pentru adoptarea sau refuzul unui act de către Consiliu, inclusiv termene, pentru a asigura respectarea principiului cooperării loiale și pentru a evita blocajele instituționale; regretă că, Consiliul a amânat cu 12 ani o decizie privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, în ciuda recomandărilor pozitive ale Comisiei privind îndeplinirea criteriilor;

Art 27: Insistă asupra apelului său repetat de a publica pozițiile statelor membre în momentul adoptării unui act de către Consiliu; insistă, de asemenea, ca, Consiliul să înregistreze în mod sistematic identitatea statelor membre atunci când își exprimă pozițiile în cadrul Consiliului; solicită ca justificările (voturilor) să se raporteze la dispozițiile tratatului, la drepturile fundamentale ale tuturor cetățenilor UE și ale statelor membre și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii; solicită și subliniază că, atunci când un vot nu este justificat din punct de vedere juridic sau încalcă dispozițiile tratatului, Curtea de Justiție a Uniunii Europene trebuie să fie sesizată și trebuie aplicată o soluție imediată, inclusiv anularea votului […];  

Art 29: Reiterează solicitarea ca tratatele să fie modificate de urgență pentru a extinde aplicarea procedurii legislative ordinare […] la chestiuni legate de spațiul Schengen sau de MFF; constată, totodată, că unanimitatea și ratificările naționale ar trebui în general depășite”.

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, a participat luni la reuniunea cu omologii din Partidul Socialist European, desfășurată la Bruxelles și axată pe teme precum Directiva europeană privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme, dialogul social european, cadrul de guvernanță economică, tele-munca și dreptul la deconectare.

Cu acest prilej, oficialul român a discutat cu comisarul Nicolas Schmit despre reformele din domeniul social și de muncă pe care ministerul le derulează în prezent.

”România susține și va implementa în continuare măsuri concrete de îmbunătățire a condițiilor de muncă și cooperează constant în această direcție cu partenerii sociali”, a precizat Bucura-Oprescu.

Timpul se scurge pentru a obține rezultate pentru cele 28 de milioane de lucrători de pe platformele europene înainte de sfârșitul acestui mandat, a fost avertismentul dur al miniștrilor responsabili pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din PES, conform unui comunicat.

Partidul Socialist European se concentrează pe obținerea unei directive UE solide privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pe platformă până la sfârșitul acestui mandat. Directiva a fost propusă de comisarul european pentru drepturi sociale, Nicolas Schmit.

Deși s-au înregistrat unele progrese în cadrul negocierilor anterioare – în special în ceea ce privește protecția datelor și gestionarea algoritmică – miniștrii au remarcat faptul că rămân de rezolvat probleme cruciale înainte de următorul trilog de mâine pentru o directivă ambițioasă care să protejeze în mod eficient lucrătorii platformelor.

Miniștrii au continuat, de asemenea, discuțiile privind revizuirea guvernanței economice. Aceștia au subliniat faptul că UE trebuie să evite orice încercare de a reveni la austeritate. Din acest motiv, reuniunea a salutat propunerea belgiană și spaniolă privind un cadru de convergență socială

De asemenea, miniștrii au insistat asupra necesității ca UE să asigure un domeniu de aplicare mai larg pentru creșterea investițiilor sociale și să reflecte mai bine Pilonul european al drepturilor sociale în viitorul cadru de guvernanță economică. 

În cadrul reuniunii au fost discutate și alte priorități ale PES, inclusiv negocierile partenerilor sociali europeni cu privire la tele-muncă și la dreptul la deconectare.

PES a observat cu îngrijorare că dialogul social nu a reușit să obțină rezultate în privința acestui subiect important și a subliniat importanța unui dialog social european care să funcționeze.

În perspectiva Consiliului de Justiție și Afaceri Interne din 4-5 decembrie 2023, chestorul Parlamentului European, Victor Negrescu, a prezentat, la Viena, reprezentanților guvernului austriac, un document-sinteză destinat cancelarului federal al Austriei, Karl Nehammer, în cadrul căruia a arătat rolul important și constructiv pe care România îl are și îl poate juca în spațiul Schengen, consolidând protecția frontierelor externe și îmbunătățind funcționarea zonei de liberă circulație, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“România îndeplinește de peste 12 ani toate criteriile specifice spațiului Schengen. În ciuda acestui lucru, aderarea țării mele la zona de liberă circulație a fost blocată fără niciun fel de justificare legală. Din nefericire, anul trecut, când toate argumentele au fost de partea României, prin veto-ul aplicat de Austria, parcursul țării mele spre spațiul Schengen a fost blocat, deși România era tehnic mai pregătită din punct de vedere tehnic decât Croația.Argumentele prezentate de guvernul dumneavoastră nu au nimic de-a face cu țara mea și afectează din păcate o relație de prietenie extraordinară care unește Austria de țara mea România de mulți ani”, a subliniat europarlamentarul român, care este recunoscut pentru demersurile sale continue întreprinse, în ultimii zece ani, în vederea aderării României la spațiul Schengen.

Reprezentantul țării noastre în Parlamentul European a menționat atât în documentul transmis, cât și în discuțiile avute cu reprezentanții Austriei la cel mai înalt nivel, că, deși nu a fost primită în Schengen, în cele unsprezece luni care s-au scurs din decembrie 2022, România a continuat să participe activ, cu resurse umane și tehnice, la operațiuni sub egida Agenției Frontex și nu numai.

“Prin eforturile susținute ale Guvernului României, țara noastră a realizat o serie de demersuri care demonstrează clar faptul că românii merită în Schengen. Gestionarea migrației, în cooperare cu statele vecine, este o prioritate constantă a României, acest lucru putând fi observat în teren, în cadrul vizitei voluntare de anul trecut. Ca urmare a acțiunilor sale, țara noastră are o scădere impresionantă în ceea ce privește numărul de preveniri a intrărilor ilegale. Nu în ultimul rând, România a continuat să gestioneze exemplar viețile milioanelor de refugiați ucraineni care au fugit din calea războiului, a asigurat securitatea frontierelor externe ale Uniunii fără nicio sincopă sau eveniment major și prin acțiunile sale, asigură pentru toate statele membre un climat de siguranță și securitate”, a argumentat europarlamentarul Victor Negrescu.

Cu ocazia vizitei efectuate în Austria, chestorul Parlamentului European a avut întâlniri de lucru cu primarul general și guvernator al Vienei, Dr. Michael Ludwig, cu omologul său, Însărcinatul Special pentru afaceri globale al Cancelarului Federal Karl Nehammer, ambasadorul Peter Launsky-Tieffenthal, dar și cu diferiți reprezentanți și decidenți din guvernul federal și ministerul de interne austriac.