Uniunea Europeană poate să contribuie în a eficientiza o parte din deciziile publice care sunt luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare, a transmis europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European în cadrul forumului Eurosfat, cel mai mare forum anual de afaceri europene din România, destinat tematicii “Noua generație a Europei” .
Făcând trimitere la planul de relansare economică al Comisiei Europene denumit ”Next Generation EU”, eurodeputatul român a semnalat nevoia ca acest plan să se refere cu adevărat la generațiile viitoare ale Uniunii, criticând faptul că în propunerea inițială a Executivului european ”subiectul educației, care face referire la generațiile viitoare, este tratat necorespunzător”.
”Sunt doar 4 referințe la educație într-un plan de relansare și de cele mai multe ori, pentru a face referire la o serie de documente. De aceea, am venit cu un amendament și sper pentru ca raportorii să-l susțină, de a aloca 10% din acest program pentru partea de educație, formare, pregătire a generațiilor viitoare și, inclusiv, de formare digitală”, a amintit Negrescu.
Acesta a evidențiat, de asemenea, că în viitorul buget european nu sunt prevăzute sumele necesare ”pentru politicile de tineret și pentru politicile educaționale așa cum au fost ele solicitate de către Parlamentul European. Mă refer aici în mod special la programul Erasmus, unde Parlamentul European a cerut o creștere exponențială a sumelor alocate pentru acest program, program fanion pentru Europa și vedem că actualul executiv european și statele membre nu au venit cu un răspuns pozitiv la acestă propunere a Parlamentului European”, a mai exemplificat Victor Negrescu.
Făcând trimitere la planul național de relansare economică, vicepreședintele Comisiei CULT din Legislativul european a punctat că ”aceste lucrurile pe care le prezentăm astăzi trebuie să aibă o corespondență în planul național de relansare economică. Și eu cred că este extrem de important să avem o dezbatere amplă cu privire la acest plan de relansare economică. Acest plan trebuie să ia în considerare nevoile generațiilor următoare, să avem proiecte care sunt de lungă durată. România are nevoie de o schimbare structurală: de la o economie care astăzi se bazează pe anumite tipuri de investitii și pe salarii scăzute, mai degrabă spre o economie care se bazează pe cunoaștere, pe digitalizare, pe noi competențe, pe educație”, a explicat eurodeputatul român.
Amintim că la 23 iulie, înainte de vacanța de vară, Parlamentul European a adoptat cu 465 de voturi pentru, 150 împotrivă și 67 abțineri, o rezoluție prin care a transmis că nu acceptă acordul politic privind viitorul buget al UE așa cum a reieșit din negocierile dintre liderii europeni, condamnând tăierile de buget din sectoare cheie pentru viitorul cetățenilor europeni, precum sănătatea, digitalizarea sau programele pentru studenți și reiterând în același timp că acordul lor nu se ridică la înălțimea provocărilor de viitor.
Şefii de stat şi de guvern ai statelor membre ale UE au convenit în iulie asupra unui buget de 1.074 miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani. Parlamentul solicită însă mai mulţi bani în special pentru cele “15 programe emblematice” ale Uniunii, între acestea aflându-se cele destinate cercetării, tineretului și sănătății.
