Connect with us

POLITICĂ

Victor Ponta, după alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene: ”Urmează decizia importantă pentru România – cine va fi comisar european și ce portofoliu va avea”

Published

on

Alegerea Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene este o veste bună pentru Europa, însă ea va fi urmată de o decizie importantă pentru România în ce privește persoana desemnată să fie viitor comisar european și portofoliul pe care îl va primi, a afirmat Victor Ponta, liderul Pro România.

”O veste buna pentru Europa/ acum insa urmeaza decizia importanta pentru Romania : cine va fi Comisar European si ce portofoliu va avea! In 2007 Romania a primit un portofoliu nesemnificativ (era normal fiind ultimii veniti si avand un conflict ridicol intre Presedinte si Guvern). În 2009 Franta a primit Agricultura pentru Ciolos (Basescu fiind de acord cu aceasta “tranzactie” imorala). In 2014 Romania a primit Dezvoltarea Regionala (printr-o negociere cu Juncker, Hollande si Renzi si impotriva sabotajului lui Basescu) si am reusit sa aducem in tara 15 miliarde de euro. In 2019 Viorica Dancila si Klaus Iohannis trebuie sa negocieze cat mai bine pentru Romania! Ne trebuie un Comisar ProRomania”, a scris Ponta, pe Facebook.

Ursula von der Leyen a devenit marți prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

Votul eurodeputaților, al cărui rezultat a fost incert în prealabil, a venit în urma unei dezbateri de peste cinci ore între candidata propusă de Consiliul European în urma negocierilor maraton dintre șefii de stat sau de guvern și noul Parlament European, al cărui mandat a început la 2 iulie 2019.

Spre deosebire de precedenta alegere a președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a primit mai puține voturi decât Jean-Claude Juncker în 2014, confirmat președinte al executivului european cu 422 de voturi pentru, 250 împotrivă și 47 de abțineri.

Ursula von der Leyen este numele de vârf din pachetul agreat de Consiliul European după un summit cu negocieri maraton și încheiat cu respingerea candidaților instituiți prin intermediul principiului Spitzenkandidat, lui Manfred Weber fiindu-i reproșată lipsa de experiență executivă la nivel înalt, iar Frans Timmermans întâmpinând opoziția țărilor grupului de la Vișegrad, a Italiei, dar și a liderilor PPE care nu au fost de acord ca popularii europeni să cedeze șefia Comisiei Europene.

Din acest pachet mai fac parte Charles Michel (ALDE) – ales președinte al Consiliului European, Josep Borrell (S&D) – propus pentru poziția de Înalt Reprezentant și Christine Lagarde (Franța, PPE) – pentru șefia Băncii Centrale Europene. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la deschiderea unui nou tronson de autostradă: Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, să ne ținem de termene și să avansăm mult mai repede

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Chețani, că este evident că infrastructura din România a rămas mult în urmă și a precizat că prezența sa la eveniment are rolul de a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură.

“Nu vreau să detaliez iarăși de ce s-a rămas în urmă. Cred că prin jurul meu sunt oameni care știu cu toții că de fapt nu s-a prea vrut să se dezvolte infrastructura și acum această paradigmă s-a schimbat. Acum se vrea! Vă rog să înțelegeți bine de ce sunt eu aici astăzi. Nu am venit pentru festivisme și nu am venit pentru a încheia ceva. Am venit pentru a da un semnal. Am venit pentru a da semnalul că trebuie să lucrăm mai repede, trebuie să ne ținem de termene și trebuie să avansăm mult, mult mai repede cu lucrările de infrastructură. Acest eveniment nu este un punct terminus. Acest eveniment este un punct intermediar. Este un punct intermediar fiindcă mai avem foarte, foarte mult de lucru în România”, a spus Iohannis, la deschiderea tronsonului de autostradă Iernut – Cheţani din judeţul Mureş în prezența prim-ministrului Ludovic Orban și a ministrului transporturilor Lucian Bode.

Șeful statului a reamintit că Planul de Relansare pentru Economia României lansat împreună cu guvernul Orban alocă o importanță majoră infrastructurii mari.

“Avem nevoie de infrastructură. Pentru asta, sigur, avem nevoie de finanțare, dar iată că deja fondurile europene sunt pregătite. Lucrările trebuie să fie pregătite și aceste proiecte de infrastructură mare vor fi imboldul cu care economia României se va relansa semnificativ. Prezența mea astăzi aici vrea să arate că mă interesează și voi rămâne conectat la aceste proiecte. Voi rămâne conectat fiindcă îmi dau seama de importanța lor. Dezvoltarea infrastructurii în România este nu doar o dorință politică de campanie, este o necesitate de bază”, a completat președintele.

Klaus Iohannis a dat asigurări că lucrările de infrastructură planificate vor fi realizate într-un timp surprinzător de scurt.

Gândiți-vă că, dacă vorbim de lucrări de tip autostradă, avem ambiția să realizăm Autostrada Transilvania, care trebuie finalizată, Autostrada Unirii, Valea Prahovei, Valea Oltului și multe alte lucrări pe care le-am planificat și pe care de data asta, pot să vă asigur, le vom realiza într-un timp surprinzător de scurt! În acest sens, vă doresc tuturor mult succes!”, a conchis el.

Lucrările acestui lot de autostradă au început în anul 2016, iar valoarea contractului este de 437,6 milioane de lei. După deschiderea acestui lot, românii vor avea în total la dispoziție 873 de kilometri de autostradă.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților salută propunerea Comisiei Europene privind instituirea unui salariu minim: Reprezintă una dintre soluțiile pentru oportunități egale la nivelul UE

Published

on

© Angel Tîlvăr / Arhivă personală

Introducerea unui salariu minim european raportat la nivelul de dezvoltare al economiei naționale reprezintă una dintre soluțiile pentru oportunități egale la nivelul Uniunii Europene, pentru reducerea decalajelor între cetățenii europeni, a transmis președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților, Angel Tîlvăr.

Oficialul român a salutat poziția președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, în cadrul discursului privind Starea Uniunii, susținut miercuri în plenul reunit al Parlamentului European, a anunțat că va înainta o propunere legală pentru sprijinirea statelor membre privind instituirea unui cadru pentru salarii minime.

”În discursul de miercuri al președintelui Comisiei Europene au fost prezente aspecte esențiale, care ar trebui să aibă un ecou puternic în România – de la consolidarea sănătății europene, la digitalizarea echilibrată, tranziția verde, salariul minim european, folosirea cu bună credință a fondurilor europene sau relația transatlantică. Un subiect important pentru țara noastră, pe care președintele Von der Leyen a insistat în discursul său, îl reprezintă stabilirea unui <<Cadru comun privind salariul minim european>>, idee susținută și promovată activ de stânga românească, prin campania lansată de PES activists România. Încă de la începutul anului, comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale afirma că <<muncitorii trebuie plătiți pentru munca lor pentru a duce o viață decentă>>. În luna iunie a fost lansată chiar o consultare europeană pe tema salariului minim echitabil în UE. Consecințele crizei economice declanșate de pandemie – creșterea șomajului și incertitudinea locurilor de muncă – au adus în prim-plan necesitatea rezolvării problemelor privind politica salarială”, a precizat Angel Tîlvăr în cadrul unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a precizat că ”investiția în capitalul uman reprezintă cea mai bună modalitate de a crește bunăstarea oamenilor şi de a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă”, fiind important ca ”Europa să apere interesele cetățenilor, nu doar pe cele ale corporațiilor multinaționale”.

Din punctul său de vedere, ”România trebuie să susțină cu tărie protejarea salariaților europeni, venituri decente pentru cei care muncesc”.

Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaților a explicat că România se afla ”în iulie 2020 în topul primelor patru țări cu cele mai scăzute salarii minime din Europa”, în pofida faptului că țara noastră ” a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare creştere a salariului minim la nivel național, în cei aproape trei ani de guvernare social-democrată salariul minim crescând cu peste 66%, în ciuda opoziției dreptei”.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri în primul său discurs privind Starea Uniunii, susținut în plenul Parlamentului European, reunit la Bruxelles, că Executivul european va înainta o propunere legală pentru sprijinirea statelor membre privind instituirea unui cadru pentru salarii minime.

”Uniunea noastră este acolo pentru a-i proteja pe toți și exact asta am făcut când vine vorba de lucrători. Când am preluat funcția, am promis să creez un instrument pentru a proteja lucrătorii și întreprinderile de șocurile externe. Pentru că știam din experiența mea ca ministru al muncii și afacerilor sociale că aceste scheme funcționează. Acestea mențin oamenii la locul de muncă, competențele în companii și IMM-urile în operare. Aceste IMM-uri sunt motorul economiei noastre și vor fi motorul redresării noastre”, a spus Ursula von der Leyen.

Propunerea a fost salutată de președintele Parlamentului European, David Sassoli, care a punctat că ”trebuie să reconciliem Europa cu viețile cetățenilor și problemele lor. Propunerea privind introducerea salariilor minime prin lege sau negociere este foarte importantă; ea va permite existența unor standarde de viață mai bune și locurilor de muncă mai robuste. Trebuie să se termine cu munca precară, în special pentru tineri. Avem nevoie de condiții de muncă stabilite prin reguli care să le ofere sprijin mai mult”.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii privind declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, marţi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon.

Legea are ca obiect de reglementare declararea datei de 4 iunie ca Ziua Tratatului de la Trianon şi prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. În acest sens, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. Totodată, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare că adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale şi că ar trebui iniţiată o analiză şi largi consultări cu privire la aceasta, informează Agerpres.

“Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, precum şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii şi iniţierea unei largi analize şi consultări, în care să fie implicaţi specialişti, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituţii de învăţământ, instituţii publice, reprezentanţi ai societăţii civile”, se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele Iohannis subliniază că Parlamentul are responsabilitatea constituţională de a “antrena în procesul legislativ actorii relevanţi pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent şi responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile şi aspiraţiile democratice ale poporului român”.

“Într-o ţară membră a Uniunii Europene, puternic ataşată de valorile şi principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranţei şi a respectului faţă de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanenţă. În acest proces, autorităţile statului au o responsabilitate majoră”, se mai arată în cererea de reexaminare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending