Connect with us

Dacian Cioloș

Victoria lui Dacian Cioloș, la cald: Cum traducem alegerea primului român în fruntea unui grup politic european în jocurile de putere de la Bruxelles

Published

on

Victoria lui Dacian Cioloș, proaspăt ales lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, nu este numai o performanță majoră a României, ci și o oarecare limpezire a apelor tulburi ce stau în negocierile pentru desemnarea viitorilor lideri ai instituțiilor UE. Se joacă intens la Bruxelles, iar cea mai recentă bătălie politică are loc joi și vineri la Consiliul European, acolo unde șefii de stat sau de guvern urmează să discute, alături de adoptarea Agendei Strategice a UE, și numirile în funcțiile de conducere ale instituțiilor.

Cele patru președinții – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – plus funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, sunt punctele majore de pe scena viitoarelor decizii europene, acolo unde liderii europeni trebuie să facă o piruetă între blocaj, compromis și, cel mai puțin probabil, consens. Pendularea aceasta între blocaj și compromis nu ar fi fost posibilă dacă alegerile europene din 23-26 mai nu s-ar fi încheiat fără o modificare substanțială a echilibrului de forțe politice în interiorul Parlamentului European, unde pentru prima dată, popularii și socialiștii nu mai pot forma o majoritate bipartizană, având nevoie de lărgirea coaliției pro-europene, fie cu Renew Europe, fie cu Verzii.

Intuind astfel disputa pe care Tratatul în vigoare al UE o permite între Consiliul European și Parlamentul European privind numirea, în principal, a președintelui Comisiei Europene, liderii statelor membre i-au încredințat actualului șef al Consiliului European, Donald Tusk, mandatul să negocieze cu Parlamentul European și cu marile familii politice europene un ”pachet de nume” pentru toate funcțiile disponibile și care să aibă în vedere un echilibru de gen, geografic, demografic și de afiliere politică. Prin acest principiu a fost creat contextul pentru a permite avansarea sau lansarea diferitelor nume pentru funcțiile cheie în fruntea instituțiilor UE, printre care Angela Merkel, Klaus Iohannis sau Dalia Gribauskaite în fruntea Consiliului European, Margrethe Vestager sau Michel Barnier în fruntea Comisiei Europene, dincolo de candidații deja anunțați oficial – Manfred Weber și Frans Timmermans, numele acestuia din urmă fiind vehiculat și pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE. Separat, șefia Băncii Centrale Europene pare a fi deopotrivă un măr de discordie sau o monedă de schimb între Franța și Germania, în vreme ce Spania, prin poziția tot mai influentă a prim-ministrul Pedro Sanchez, dorește să obțină una dintre pozițiile cheie, creând premisele pentru ca Madridul să înlocuiască o Romă condusă de populiști și care actualmente are trei italieni în poziții cheie: președintele Parlamentului European, Înaltul Reprezentant și președintele Băncii Centrale Europene.

Alegerea fostului prim-ministru Dacian Cioloș în funcția de lider al Renew Europe pune capăt epocii ”Guy Verhofstadt” în fruntea liberalilor europeni, cel care a dominat scena politică a ALDE, dar și a hemiclului european în ultimul deceniu. Să fie acesta capătul de drum pentru fostul premier al Belgiei sau Verhofstadt își construiește calea spre președinția Parlamentului European, de pildă?

În această situație, Renew Europe (cu 108 eurodeputați) s-ar plasa în componența unei majorități pro-europene alături de PPE (179 de mandate) și S&D (152), însă rămân și alte aspecte deficitare de armonizat.

Președintele Franței, a cărui delegație națională din partea En Marche este cea mai mare din Renew Europe, nu-l dorește pe Manfred Weber, candidatul PPE, în fruntea Comisiei Europene, despre care s-a vehiculat că ar putea fi consolat cu poziția de președinte al Parlamentului European. Socialiștii europeni, la rândul lor, vor o majoritate progresistă și pro-europeană, eventual prin numirea lui Frans Timmermans la șefia Comisiei, însă nu o pot face fără PPE.

Popularii europeni, la rândul lor, au nevoie de socialiști, însă nu și de Renew Europe în cazul în care ar ocoli grupul condus de acum încolo de Dacian Cioloș și i-ar coopta pe Verzii, pentru a forma o majoritate pro-europeană.

Prin dobândirea poziției de lider de grup, Cioloș va reprezenta Renew Europe în Conferința Președinților, formatul de lucru ce îi reunește pe președintele Parlamentului European și pe liderii grupurilor politice și care stabilește agenda sesiunilor plenare, dar și anumite poziții politice ale Parlamentului. Mai mult, în calitate de lider Renew Europe, Dacian Cioloș va juca un rol și mai decisiv dacă grupul său va face parte dintr-o largă majoritate pro-europeană, alături de PPE și S&D, atât în alegerea președintelui Comisiei Europene, cât și în negocieri politice și în dosare legislative importante la nivel european.

Se joacă intens la Bruxelles, dar într-un sfârșit, România pare să conteze mai mult.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Dacian Cioloș

Liderul Renew, Dacian Cioloș, solicită președintelui PE să condamne interdicția de intrare în Rusia a parlamentarului olandez Sjoerd Wiemer Sjoerdsma și să susțină adoptarea unei Legi Magnitsky la nivelul UE

Published

on

© European Parliament

Președintele grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, solicită președintelui Parlamentului European, David Sassoli, să facă o declarație fermă împotriva blocării intrării în Rusia a parlamentarului olandez Sjoerd Wiemer Sjoerdsma (D66) și să reitereze sprijinul puternic al eurodeputaților pentru un regim de sancțiuni Magnitsky la nivel european, se arată într-o scrisoare transmisă marți de către liderul Renew.

Parlamentarul în cauză este un cunoscut critic al autorităților ruse privind asumarea răspunderii în cazul doborârii avionului Malaysia Airlines Flight 17 (MH17), soldată cu moartea celor 298 de pasageri și a echipajului, precum și un susținător puternic al adoptării unui regim de de sancțiuni Magnitsky la nivel european, care să condamne abuzurile împotriva drepturilor omului.

 

Legea Magnitsky este o lege bipartinică aprobată de Congresul SUA și promulgată de către președintele Barack Obama în decembrie 2012, vizând pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009.

Potrivit scrisorii lui Dacian Cioloș, parlamentarul olandez a fost informat de Ministerul Afacerilor Externe din Olanda de interdicția de călătorie impusă de autoritățile ruse împotriva sa, iar acțiunea este văzută ca un atac la adresa libertății de exprimare a membrilor unui parlament de a-și spune opinia cu privire la anumite decizii sau fapte ale puterii executive dintr-un stat.

De altfel, Dacian Cioloș precizează că interdicția bazată pe activitatea profesională nu este prima de acest fel aplicată de Rusia unor parlamentari din statele membre sau chiar unor eurodeputați.

Astfel, liderul Renew îi solicită președintelui Parlamentului European David Sassoli să condamne public acțiunile Rusiei de interzicere a accesului unor parlamentari europeni aleși democratic pe teritoriul său și să susțină adoptarea unei Legi Magnitsky la nivel european. 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, despre Conferința privind viitorul Europei: Tinerii ar trebui să spună cum văd UE în viitor pentru că ei vor fi cei care vor pune în aplicare măsurile pe care le gândim acum

Published

on

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe, a afirmat joi în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro că, prin Conferința pentru viitorul Europei, tinerii vor fi implicați mai mult în procesul de reformare al Uniunii Europene pentru că ei sunt cei care ”ar trebui să spună cum văd Uniunea Europeană în viitor deoarece ei vor fi cei care vor pune în aplicare măsurile pe care le gândim acum”.

Fostul comisar european pentru Agricultură și fostul premier al României speră astfel că, în urma acestei conferințe care va însemna o dezbaterea ce se va întinde pe doi ani, doi ani și jumătate despre cum poate fi îmbunătățită funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană, condusă de președintele Ursula von der Leyen, ”să fie mai apropiată de cetățeni, să se poată lua decizii mai rapide”.

Astfel, Biroul Executiv al acestei conferințe urmează să propună un concept de organizare cu cicluri de dezbateri pe diferite teme în diferite regiuni din Europa ce vor fi anunțate până pe 9 mai, când Conferința privind viitorul Europei va fi lansată.

”După această perioadă în care Conferința va veni cu propuneri, cetățenii vor fi implicați, statele membre vor fi implicate, organizațiile neguvernamentale vor fi implicate, apoi Comisia să își asume că vine cu propuneri legislative astfel încât, până la sfârșitul mandatului acestui Parlament și acestei Comisii să avem deja modificări sau adoptări de texte legislative care să stabilească, de exemplu, că în viitoarea conducere a UE cetățenii vor avea un cuvânt de spus”, a precizat europarlamentarul român.

Dacian Cioloș a completat că vrea ca ”fiecare cetățean cu drept de vot să aibă un cuvânt de spus”.

”Am insistat în rezoluție să avem și o agoră a cetățenilor, reprezentanți ai cetățenilor care se vor reuni în mai multe agore în care vor discuta despre care sunt modificările pe care le văd ei din punct de vedere instituțional, o agoră pentru tineri, și am convenit ca la plenara care va sistetiza aceste discuții care vor avea loc – instituționale, cu parlamente nationale, cetățenii – să participe reprezentanți ai cetățenilor care să prezinte concluziile acestor agore care să fie integrate în concluziile Conferinței care apoi vor fi transferate în texte legislative.”, a mai explicat liderului Grupului Renew Europe.

Dacian Ciolos a explicat că în Conferința privind viitorul Europei Uniunea Europeană dorește să discute în ce fel cetățenii, organizații neguvernamentale să aibă un cuvânt de spus în stabilirea agendei politice anuale a UE, a programului de lucru al Comisiei Europene.

”Dorim ca în fiecare an să existe un mecanism de consultare. Comsia Europeană pe timpul verii, să consulte astfel de parteneri sociali legat de care ar trebui să fie prioritățile politice și legislative pentru anul următor, și apoi, în toamnă, când vine în Parlamentul European cu discursul privind Starea Uniunii să știm și care sunt așteptările cetățenilor.”, a completat Cioloș, spunând că Alianța USR-PLUS a promovat această idee.

Parlamentul European a adoptat miercuri poziția sa cu privire la Conferința pentru viitorul Europei, în care eurodeputații solicită ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Citiți și:
Parlamentul European propune organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor”: Cetățenii vor deveni piatra de temelie pentru Conferința privind viitorul Europei

În urma unei dezbateri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație demografie, Dubravka Šuica, și cu președinția croată a Consiliului UE, eurodeputații au adoptat o rezoluție – cu 494 de voturi pentru, 147 împotrivă și 49 de abțineri – în care și-au expus viziunea pentru această conferință.

Eurodeputații susțin ca cetățenii să fie în centrul discuțiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne și externe, neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona.

”Cetățenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel european, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE, în conformitate cu preocupările cetățenilor, într-o abordare ascendentă, transparentă, inclusivă, participativă și bine echilibrată”, se arată în textul rezoluției adoptate.

În această rezoluție, Parlamentul European propune ca prioritățile pe care se axeze Conferința pentru viitorul Europei să fie: – valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale; – aspectele democratice și instituționale ale UE; – provocările de mediu și criza schimbărilor climatice; – justiția socială și egalitatea; – chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea; – transformarea digitală; – securitatea și rolul UE în lume.

Amintim faptul că, în anul 2017, premergător discursului privind Starea Uniunii Europene al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, CaleaEuropeană.ro a organizat, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, proiectul ”Agora – Viitorul Europei”. Seria de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică din România – Muntenia, Moldova și Transilvania, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, a fost axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Avertismentul lui Dacian Cioloș pentru România: Pactul ecologic propus de Comisia Europeană ne avantajează, însă trebuie să ne pregătim. României îi lipsește capacitatea administrativă și de a gândi strategic în timp

Published

on

© European Parliament

Pactul ecologic european trebuie văzut de România ca o oportunitate, în contextul în care România este plasată de către Comisia Europeană între primele trei țări UE ca beneficiar potențial al Fondului pentru o tranziție justă, a afirmat Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe în Parlamentul European, acesta punctând că ”România trebuie să se pregătească deja ca să poată folosi în mod inteligent acești bani”, întrucât țării noastre ”îi lipsește capacitatea administrativă și de a gândi strategic în timp”.

”Acest Pact Verde sau un Green Deal ar trebui să fie văzut și de români ca o oportunitate. Să nu mai fim doar în defensivă, să ne apărăm de impunerea unor lucruri de la Bruxelles, ci să fim jucători și să participăm acum la luarea deciziilor. Să facem în așa fel încât deciziile care se iau acum să țină cont și de specificul României și apoi să folosim aceste oportunități pentru a moderniza economia românească, pentru a o face competitivă în raport cu noua viziune pe care o vedem dezvoltându-se în Europa”, a spus Cioloș, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro la Strasbourg, acolo unde Parlamentul European și-a adoptat poziția privind Pactul ecologic european, iar Comisia Europeană a lansat planul de investiții pentru acest pact

Cioloș a indicat că Uniunea Europeană e prima organizație internațională interguvernamentală de această dimensiune care ia decizii foarte clare pentru următoarele zeci de ani pentru a reduce efectele schimbării climatice, dând ca exemple rezoluția Parlamentului European și propunerea Comisiei Europene privind Fondul pentru o tranziție justă. Fostul prim-ministru a explicat că europarlamentarii români și România mai au timp să influențeze deciziile europene în materie, deși rezoluția Parlamentului European nu include energia nucleară și gazul ca resurse acceptabile în perioada de tranziție către o economie neutră din punct de vedere climatic

”Noi, Alianța USR-PLUS, am solicitat ca energia nucleară și gazul metan să fie recunoscute ca energii susținute și acceptate în această perioadă de tranziție privind Pactul Verde. Din păcate, nu am avut suficientă susținere în Parlament, dar vom continua să milităm pentru a convinge partenerii noștri că dacă vrem această tranziție trebuie să susținem și gazul și energia nucleară. Nu e totul pierdut. Pentru noi, este important ca în propunerile legislative pe care le face Comisia ele să se regăsească. Chiar dacă nu o să le regăsim în propunerile Comisiei Europene, atunci când textele legislative vor veni în Parlament și în Consiliu o să facem front comun ca să venim cu argumentele necesare pentru ca și aceste surse de energie să poată să aibă susținere în continuare. E un avantaj pentru România faptul că are reprezentanți în Parlamentul European prin intermediul a trei partide și cele trei partide sunt membre ale primelor trei grupuri politice care și constituie majoritatea în Parlament”, a spus liderul Renew Europe.

”Al doilea element important e faptul că Comisia Europeană a prezentat și propunerea unui Fond de tranziție justă pe care l-a promis când a prezentat acest pachet Green Deal. Am avut chiar o discuție în această săptămână cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și știu că propunerea Comisiei pentru acest fond avantajează România, în sensul că România este între primele trei țări, după Germania și Polonia, ca beneficiar potențial al acestui fond de tranziție justă. E vorba de câteva sute de milioane de euro, 700 spre 800, o sumă importantă. Nu este suficientă, acestea fiind granturi și fonduri nerambursabile. Comisia Europeană vrea să folosească acești bani pentru a atrage și alți bani de pe piață, de la Banca Europeană de Investiții, precum și de la sectorul privat”, a spus Cioloș.

România se numără printre principalii beneficiari ai Mecanismului pentru o tranziţie echitabilă, destinat să ajute Europa să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, potrivit estimărilor Comisiei Europene care au fost prezentate statelor membre UE, susţine Bloomberg. Așa cum au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro, anvelopa financiară a Fondului pentru o tranziție echitabilă pentru România este de 757 milioane de euro pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Germania și Polonia. Pe de altă parte, Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă, în care este inclus și Fondul menționat, prevede că alocările bugetare din partea UE vor fi menite să atragă și să genereze investiții.

Potrivit lui Cioloș, principala provocare pentru România este să se pregătească pentru a utiliza inteligent aceste fonduri. 

”Mi se important și cheie și i-am spus și prim-ministrului Orban când a fost Bruxelles ca România să se pregătească deja ca să poată folosi în mod inteligent acești bani. României îi lipsește capacitatea administrativă, de a pregăti proiecte mari și de a gândi strategic în timp. E foarte clar. România are nevoie să investească acești bani în primul rând în zonele care vor fi direct afectate de reducerea utilizării cărbunelui în producția de energie. În aceste zone trebuie folosiți acești bani pentru a moderniza ce mai poate fi modernizat pentru a reduce emisiile de carbon și pentru a gândi alte soluții de dezvoltare economică în acele zone”, a mai spus fostul prim-ministru.

Mecanismul pentru o tranziţie echitabilă este un instrument-cheie bazat pe trei surse principale de finanţare – Fondul pentru o tranziție echitabilă, o schemă de finanțare la nivelul InvestEU și un mecanism de împrumut prin colaborare cu Banca Europeană de Investiții.

Fondul pentru o tranziție echitabilă va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, care se adaugă cuantumului inclus în propunerea Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE. Statele membre vor trebui, de asemenea, să se angajeze să aloce, pentru fiecare euro din Fondul pentru o tranziţie echitabilă, fonduri din Fondul european de dezvoltare regională şi din Fondul social european Plus şi să furnizeze resurse naţionale suplimentare. Efectul cumulat va consta în finanţare în cuantum de 30-50 de miliarde de euro, care va mobiliza şi mai multe investiţii. Fondul va furniza în principal granturi regiunilor.

Schema specifică pentru o tranziţie echitabilă în cadrul InvestEU are rolul de a mobiliza investiţii în cuantum de până la 45 de miliarde de euro. Această schemă va încerca să atragă investiţii private, inclusiv în energie şi transporturi durabile, care să aducă beneficii regiunilor respective şi să ajute economiile acestora să găsească surse noi de creştere.

De asemenea, mecanismul de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiţii, cu garanţii de la bugetul UE, își propune să mobilizezeze investiţii de 25-30 de miliarde de euro. Mecanismul va fi folosit pentru împrumuturi acordate sectorului public, de exemplu în sectorul reţelelor de încălzire centralizată şi în cel al renovării clădirilor. În martie 2020, Comisia va prezenta o propunere legislativă care să încadreze acest aspect.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending