Premierul Nicolae Ciucă a declarat, vineri, că lecţia dură a Holocaustului reaminteşte de fiecare dată ce se întâmplă atunci când majoritatea nu ia atitudine în faţa unor indivizi ori grupuri care promovează “idei otrăvitoare pentru societate”, menţionând că antisemitismul, extremismul şi discursul instigator la ură sunt tot mai prezente în spaţiul public şi aceste “atitudini toxice” trebuie sancţionate.

“Aducem, astăzi, un pios omagiu tuturor victimelor Holocaustului şi rememorăm una dintre cele mai cumplite pagini din istorie, când ura, barbaria şi crima au redus umanitatea la tăcere şi au distrus destinele a milioane de oameni nevinovaţi. Marcăm împreună cei 78 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare de la Auschwitz-Birkenau într-un loc emblematic pentru comunitatea evreiască din România, care a fost martorul atacurilor brutale desfăşurate asupra evreilor în timpul Pogromului de la Bucureşti din ianuarie 1941. 27 ianuarie 1945 a însemnat finalul odiosului val de crime şi orori petrecute în timpul Holocaustului, reprezentând însă şi debutul unei lumi marcate pentru totdeauna de această vinovăţie. În acelaşi timp, omenirea şi-a asumat misiunea de a reclădi speranţa în umanitate şi în valorile fundamentale, precum şi de a onora neîncetat memoria victimelor şi de a sprijini supravieţuitorii”, a afirmat Ciucă la un eveniment dedicat victimelor Holocaustului, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România la Templul Coral, potrivit discursului difuzat de Guvern.

El a subliniat că această “lecţie dură” a istoriei reaminteşte de fiecare dată ce se întâmplă atunci când majoritatea nu ia atitudine în faţa unor indivizi ori grupuri care promovează “idei otrăvitoare pentru societate” şi care “rup echilibrul convieţuirii paşnice”.

Citiți și Klaus Iohannis evidențiază ”lecția cutremurătoare” a Holocaustului care trebuie să ”rămână întotdeauna în memoria noastră colectivă” și ”să ne țină conștiința trează”

“Nu trebuie să-i uităm însă pe acei români curajoşi care, aşa cum spunea Elie Weisel, şi-au riscat propriile vieţi şi au salvat onoarea naţiunii lor, opunându-se opresiunii şi uciderii cetăţenilor lor”, a spus Ciucă, conform Agerpres.

Premierul a menţionat că statul român a început procesul de asumare a Holocaustului în urmă cu două decenii, iar “progresele realizate în domeniul politicilor memoriei educaţiei şi cercetării despre Holocaust şi combaterii antisemitismului sunt remarcabile”.

“Recent, România adoptat o strategie dedicată prevenirii şi combaterii antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, care produce deja efecte. De asemenea, s-au parcurs paşi importanţi pentru realizarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. În centrul acestor demersuri se află sprijinirea constantă a comunităţii evreieşti din ţara noastră şi valorizarea patrimoniului evreiesc, care este parte integrantă a culturii naţionale, obiective care vor continua să ocupe un loc prioritar pe agenda Executivului pe care îl conduc”, a adăugat Nicolae Ciucă.

Potrivit prim-ministrului, “lupta pentru apărarea valorilor fundamentale, pentru consolidarea unei societăţi reziliente şi incluzive este însă una permanentă, pentru că antisemitismul, extremismul şi discursul instigator la ură sunt tot mai prezente în spaţiul public”.

“Toate aceste curente nu fac decât să întineze memoria victimelor Holocaustului, să pericliteze valorile democratice şi statul de drept. Rămânem vigilenţi şi luăm atitudine împotriva acestor manifestări şi a celor care continuă să elogieze criminalii de război. Nu putem permite distorsionarea istoriei sau minimizarea Holocaustului. Avem instrumentele necesare pentru a ne apăra democraţia, iar toate autorităţile responsabile trebuie să îşi ducă la îndeplinire misiunea. Atitudinile toxice trebuie sancţionate, iar legislaţia trebuie aplicată consecvent. De asemenea, promovarea educaţiei, a gândirii critice şi a cunoaşterii istoriei într-un mod autentic, fără idealizări sunt prioritate”, a mai spus Ciucă.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, marţi, la manifestările organizate cu prilejul Unirii Principatelor Române, că asemenea tuturor democraţiilor europene, sub impactul crizelor multiple generate de război, mişcări politice extremiste încearcă, şi în România, să influenţeze societatea şi a subliniat că societăţile democratice au propriile mecanisme de respingere.

“Astăzi sărbătorim împreună Ziua Unirii Principatelor Române – actul fondator prin care naţiunea română a pus bazele modernizării şi emancipării statului şi a început opera neobosită a unificării poporului nostru. Rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea Principatelor – act vizionar realizat prin unitatea de voinţă în jurul valorilor şi obiectivelor comune. Unirea Moldovei cu Ţara Românească nu ar fi fost posibilă fără acţiunile curajoase ale paşoptiştilor, fără munca neobosită a elitei intelectuale din cele două principate, fără demersurile neîntrerupte ale diplomaţiei româneşti pe lângă cancelariile marilor puteri şi, mai ales, fără susţinerea populară a românilor. Actul de acum 164 de ani a fost opera de voinţă şi de curaj a întregului popor şi a elitei sale politice. Lecţia istorică rămasă peste timp este că prin voinţă, unitate, curaj şi susţinerea cetăţenilor noştri putem reuşi cele mai ambiţioase obiective. Realizările recente confirmă acest lucru. Aderarea României la NATO, obţinerea statutului de membru al Uniunii Europene sunt exemple grăitoare”, a afirmat Ciucă, potrivit Agerpres.

Şeful Executivului a punctat că Guvernul a reuşit progrese semnificative.

“Pentru că suntem la Iaşi, aş dori să mă refer la Autostrada Moldovei – A7, un obiectiv aşteptat mulţi ani de cetăţeni şi care, în sfârşit, are perspective certe de realizare. Finanţarea este asigurată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, majoritatea tronsoanelor sunt deja contractate, iar antreprenorii au început lucrul. Modul în care reuşim să avansăm acest proiect în perioada scurtă în care l-am repus între priorităţi este încă un exemplu că împreună putem pune lucrurile în mişcare, uniţi de dorinţa pentru mai bine. A8 – Autostrada Unirii, Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni va consolida, prin finanţarea europeană de care beneficiază România, oportunităţile de dezvoltare ale Moldovei”, a mai declarat Ciucă.

El a indicat că aceeaşi mobilizare trebuie să se regăsească în toate acţiunile îndreptate spre creşterea calităţii vieţii cetăţenilor, spre dezvoltarea comunităţilor şi a ţării. 

“În România europeană, toţi cetăţenii trebuie să aibă şanse egale, să se simtă în siguranţă şi să aibă speranţa unui viitor mai bun şi mai prosper. Garanţiile de securitate oferite de Alianţa Nord-Atlantică şi de Parteneriatul nostru strategic cu Statele Unite ale Americii, fondurile europene, inclusiv cele pe care le putem accesa prin PNRR, nivelul investiţiilor de la bugetul de stat şi mai ales existenţa unei unităţi de acţiune politică la nivel intern şi extern sunt atuurile dezvoltării noastre”, a adăugat Ciucă.
 
Conform premierului, drumul României către prosperitate este “vegheat de valorile şi libertăţile democratice, respectând, în egală măsură, rădăcinile moştenite de la înaintaşi”.

“Asemenea tuturor democraţiilor europene, sub impactul crizelor multiple generate de război, şi în România mişcări politice extremiste încearcă să ne influenţeze societatea. Le recunoaştem cu uşurinţă pentru că în discursurile promovate de liderii lor se promovează ura în locul bunei înţelegeri, frica în locul acţiunii, dezinformarea în locul adevărului, condamnarea în locul justiţiei prin lege. Societăţile democratice au însă propriile mecanisme de respingere bazate pe rădăcinile adânci şi lecţiile oferite de istorie. În plus, în cazul României, echilibrul şi înţelepciunea socială, susţinerea puternică a valorilor europene şi euroatlantice acţionează ca un veritabil catalizator în jurul libertăţilor democratice. Vă mulţumesc şi am încredere că împreună vom menţine România acolo unde îi este locul de secole, în marea familie a democraţiilor europene şi occidentale!”, a încheiat premierul Ciucă.