Roxana Mînzatu a început mandatul de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire pentru situații de criză, participând luni, în această calitate, la reuniunea la nivel de miniștri ai muncii și politicilor sociale a Consiliul pentru Muncă, Politică Socială, Sănătate și Protecția Consumatorului (EPSCO), informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reuniunea a constituit un prim prilej pentru vicepreședintele executiv al Comisiei să îi întâlnească pe miniștrii muncii și politicilor sociale din toate statele membre ale Uniunii Europene, pentru a discuta progresul înregistrat la nivel european în ceea ce privește inițiative importante la nivel european, precum progresul înregistrat în legiferarea, la nivel european, a unui cadru de calitate pentru stagiile de pregătire.

Referitor la propunerea Comisiei în acest domeniu, Roxana Mînzatu a subliniat că “stagiile reprezintă o cale importantă pentru tineri de a intra pe piața forței de muncă, iar tinerii merită un început bun pentru viața lor profesională, beneficiind de condiții de muncă decente și de o remunerație echitabilă”.

Vicepreședintele executiv al Comisiei a dat asigurări că va continua să lucreze îndeaproape cu statele membre și Parlamentul European pentru ca acest cadru de calitate să fie adoptata cât de curând.

Miniștrii au discutat, de asemenea, despre deficitul de competențe și de forță de muncă la nivelul UE.

“Pentru a debloca potențialul de creștere a UE și a-i spori competitivitatea, avem nevoie de o forță de muncă calificată și adaptabilă. De aproape un deceniu, deficitul de forță de muncă și de competențe a crescut în toate statele membre. Măsurile pentru atenuarea decalajelor în materie de forță de muncă și competențe sunt o prioritate absolută de acțiune sub conducerea mea. Avem nevoie de o Uniune a competențelor pentru a aborda aceste decalaje”, a precizat Roxana Mînzatu.

În opinia vicepreședintelui executiv, “a fost o reuniune excelentă, care a evidențiat numeroasele direcții de lucru importante pentru realizarea unei Europe Sociale mai puternice. Îmi propun ca în acest mandat să contribui la întărirea Europei Sociale, prin capacitarea persoanelor de toate vârstele pentru a le face mai reziliente, atât în societate, cât și pe piața forței de muncă, pentru a le îmbunătăți viața de zi cu zi, acasă și la locul de muncă”.

Uniunea Europeană își exprimă regretul față de hotărârea leadership-ului georgian de a se îndepărta de UE și de valorile europene și ”este alături de poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european”, au transmis Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Kaja Kallas și comisarul european pentru extindere Marta Kos în urma deciziei Guvernului de la Tbilisi de a suspenda procesul de aderare la familia europeană.

”Observăm că acest anunț marchează o abatere de la politicile tuturor guvernelor georgiene anterioare și de la aspirațiile europene ale marii majorități a poporului georgian, astfel cum sunt consacrate în Constituția Georgiei. Reamintim că acțiunile autorităților georgiene și regresul democratic au condus la oprirea de facto a procesului de aderare încă din luna iunie a acestui an și că asistența financiară din partea UE de care beneficiază în mod direct autoritățile georgiene este în prezent suspendată. Poporul georgian a ieșit din nou în stradă pentru a-și reafirma aspirațiile de aderare la Uniunea Europeană. UE condamnă cu fermitate violența împotriva protestatarilor pașnici, care își susțin cu tărie viitorul european și democratic. Aceste acțiuni ale guvernului georgian au consecințe directe asupra relației noastre”, semnalează Kallas și Kos, oficiali care și-au preluat recent prerogativele după ce Comisia Europeană condusă de von der Leyen a fost validată de Parlamentul European.

Cele două fac apel pa autoritățile georgiene să ”respecte dreptul la libertatea de întrunire și exprimare și să se abțină de la folosirea forței împotriva protestatarilor pașnici, a politicienilor și a reprezentanților mass-media”.

”Toate actele de violență trebuie investigate, iar cei responsabili trebuie trași la răspundere. UE își reiterează preocupările serioase cu privire la regresul democratic continuu al țării, inclusiv neregulile care au avut loc în perioada premergătoare și în timpul recentelor alegeri parlamentare. În acest context, UE așteaptă cu interes raportul final al OSCE/ODIHR și recomandările acestuia. UE este alături de poporul georgian și de alegerea sa pentru un viitor european. Ușa către UE rămâne deschisă, iar revenirea Georgiei la valorile europene și la calea de aderare la UE este în mâinile liderilor georgieni”, conchid Kaja Kallas și Marta Kos.

Parlamentul European a solicitat la finalul lunii noiembrie organizarea de noi alegeri în Georgia în termen de un an. Drept răspuns, Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a anunțat că deschiderea negocierilor de aderare la UE va fi eliminată de pe agenda Georgiei și că țara va refuza subvențiile bugetare ale UE până la sfârșitul anului 2028.

Gestul a fost deplâns de ambasadorul UE în Georgia, în vreme ce România și-a arătat sprijinul pentru poporul georgian în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate și viitor european.

Reacții au venit și din Statele Unite, care au luat hotărârea de a suspenda parteneriatul strategic cu Georgia din cauza “acțiunilor anti-democratice” ale partidului aflat la putere, contestat puternic de poporul pro-european, aflat pentru a patra zi la rând în stradă pentru a protesta. 

După aprobarea sa în Parlamentul European, miercuri, noua echipă condusă de Ursula von der Leyen îşi preia oficial atribuţiile duminică, 1 decembrie. Comisia von der Leyen 2  a fost validată, în plenul de la Strasbourg, cu 370 de voturi, 282 împotrivă, 36 abțineri. 

Parlamentul European s-a pronunțat asupra noii Comisii Europene, după ce preşedinta aleasă Ursula von der Leyen și-a prezentat echipa şi programul în plenul legislativului european reunit la Strasbourg.

Aleasă pentru un nou mandat în iulie 2024, șefa executivului european a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European componența Comisiei Europene pentru mandatul 2024-2029, în care pentru prima dată România deține o poziție de conducere, cea de vicepreședinte executiv, după ce Ursula von der Leyen a desemnat-o pe Roxana Mînzatu în poziția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene care va fi responsabilă pentru domeniul “oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză”.

Activitatea noii Comisii Europene „va însemna, mai presus de toate, să rămânem uniţi şi fideli valorilor noastre, să găsim modalităţi de a lucra unii cu alţii şi să depăşim fragmentarea”, a asigurat ea în faţa eurodeputaţilor, garantând că va lucra „de la centru” cu „toate forţele democratice şi pro-europene” din Parlamentul European.

Vorbind despre priorități, ea a precizat că prima mare iniţiativă a noi Comisii va fi o „busolă a competitivităţii”, care va reprezenta cadrul pentru restul mandatului. Această busolă va fi axată pe trei piloni ai raportului Draghi, urmând a pune inovarea în centrul economiei europene.

Tot sub semnul busolei competitivității, noua Comisie va implementa un plan comun pentru decarbonizare, axat pe consolidarea independenței energetice și sprijinul pentru industrii și IMM-uri. Nu în ultimul rând, von der Leyen a promis că, în primele 100 de zile, Comisia Europeană va prezenta o carte albă privind viitorul apărării europene pentru că “avem nevoie de o piață unică pentru apărare”.

În același registru, Ursula von der Leyen îi va încredința comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”.

Structura Comisiei Europene 2024-2029 este următoarea:

Președinte: Ursula von der Leyen (Germania, PPE);

Șase vicepreședinți executivi: Teresa Ribeira (vicepreședinte executiv al unei tranziții curate, echitabile și competitive, PES), Henna Virkkunen (vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, PPE), Stéphane Séjourné (vicepreședinte executiv pentru prosperitate și strategie industrială, Renew Europe), Kaja Kallas (vicepreședinte executiv, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Renew Europe), Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză, PES), Raffaele Fitto (vicepreședinte executiv pentru coeziune și reforme, ECR).

Alți 20 de comisari cu portofolii alocate după cum urmează:

Maroš Šefčovič (Slovacia, PES) – comisar european pentru comerț și securitate economică (include și politica vamală) și comisar pentru relații interinstituționale și transparență.

Valdis Dombrovskis (Letonia, PPE) – comisar european pentru economie și productivitate și comisar pentru implementare și simplificare.

Dubravka Šuica (Croația, PPE) – comisar european pentru Mediterana și responsabilă pentru vecinătatea sudică extinsă.

Olivér Várhely (Ungaria, Patrioți pentru Europa) – comisar european pentru sănătate și bunăstarea animalelor. El va fi responsabil de construirea Uniunii Europene a Sănătății și de continuarea activității de combatere a cancerului și de sănătate preventivă.

Wopke Hoekstra (Olanda, PPE) – comisar european pentru climă, creștere netă zero și creștere curată. Acesta va continua să lucreze la punerea în aplicare și adaptare, la diplomația climatică și la decarbonizare. El va fi, de asemenea, responsabil pentru impozitare.

Andrius Kubilius (Lituania, PPE) – comisar european pentru apărare și spațiu. El va lucra la dezvoltarea Uniunii Europene de Apărare și la stimularea investițiilor și a capacității industriale.

Marta Kos (Slovenia, Renew Europe) – comisar european pentru extindere și responsabilă și pentru vecinătatea estică.

Jozef Síkela (Cehia, Independent) – comisar european pentru parteneriate internaționale. El va conduce activitatea privind Global Gateway și se va asigura că dezvoltăm parteneriate reciproc avantajoase care investesc într-un viitor comun.

Costas Kadis (Cipru, PPE) – comisar european pentru pescuit și oceane.

Maria Luís Albuquerque (Portugalia, PPE) – comisar european pentru servicii financiare și uniunea economiilor și investițiilor.

Hadja Lahbib (Belgia, Renew Europe) – comisar european pentru pregătire și gestionarea crizelor. Acesta este un alt portofoliu nou care se va ocupa de reziliență, pregătire și protecție civilă. Ea va fi responsabilă de conducerea eforturilor privind gestionarea crizelor și ajutorul umanitar.

Magnus Brunner (Austria, PPE) – comisar european pentru afaceri interne și migrație. El se va concentra, desigur, pe punerea în aplicare a Pactului privind azilul și migrația, dar și pe consolidarea frontierelor și pe dezvoltarea unei noi strategii de securitate internă.

Jessika Roswall (Suedia, PPE) – comisar european pentru mediu, reziliența apei și o economie circulară competitivă.

Piotr Serafin (Polonia, PPE) – comisar european pentru buget, antifraudă și administrație publică. Acesta îmi va raporta direct și se va concentra în special pe pregătirea următorului buget pe termen lung și pe asigurarea faptului că avem o instituție modernă care să ofere rezultate pentru europeni.

Dan Jørgensen (Danemarca, PES) – comisar european pentru energie și locuințe. Activitatea sa va contribui la scăderea prețurilor la energie, va investi în energie curată și va asigura reducerea dependenței. El va fi primul comisar pentru locuințe din istorie, având în vedere toate aspectele, de la eficiența energetică la investiții și construcții.

Ekaterina Zaharieva (Bulgaria, PPE) – comisar european pentru cercetare și inovare.

Michael McGrath (Irlanda, Renew Europe) – comisar european pentru democrație, justiție și statul de drept.

Apostolos Tzitzikostas (Grecia, PPE) – comisar european pentru transport durabil și turism.

Christophe Hansen (Luxemburg, PPE) – comisar european pentru agricultură și alimentație.

Glenn Micallef (Malta, PES) – comisar european pentru echitate între generații, cultură, tineret și sport.