Președinția României a Consiliului UE a primit mandat din partea țărilor membre ale Uniunii Europene să deschidă negocierile cu Parlamentul European pentru revizuirea directivei care vizează stabilirea unor norme comune pe piața internă a Uniunii în privința gazelor naturale, un subiect care a iscat tensiunile în condițiile în care Germania a făcut presiuni pentru ca acordul său cu Rusia pentru construcția gazoductului Nord Stream 2 să nu fie afectat de aceste prevederi europene. Potrivit negocierilor, acesta nu va fi blocat, însă ar putea fi amânat în cazul în care nu se conformează la timp cu normele ce vor reieși după adoptarea finală a directivei.
România a primit acest mandat în contextul în care vineri, la Bruxelles, adjuncții ambasadorilor țărilor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți, au căzut de acord cu privire la poziția Consiliului Uniunii Europene.
”Președinția română a primit mandat să înceapă negocierile cu Parlamentul European asupra amendamentelor privind directiva gazelor în UE”, a scris RO2019EU pe Twitter.
Romanian Presidency was given the mandate in @EUCouncil #COREPER1 meeting to enter negotiations w/ @Europarl_EN on the amendment of the EU Gas directive. Press relase to follow #RO2019EU
— RO2019EU (@ro2019eu) February 8, 2019
Poziția oficială a Consiliului apare după ce Angela Merkel a anunțat, la Berlin, că s-a ajuns la un acord cu privire la directiva gazului datorită cooperării franco-germane.
Reamintim că anterior acestei reuniuni cruciale, Germania a presat capitalele europene să blocheze o propunere a Uniunii Europene destinată reglementării gazoductului Nord Stream 2, promovat de Rusia, iar principala problemă a Berlinului era să convingă Parisul în acest sens. Totodată, Angela Merkel a avut o convorbire telefonică în acest sens cu premierul Viorica Dăncilă, în care i-ar fi solicitat să nu introducă pe agenda Consiliului Uniunii Europene o propunere de directivă care ar afecta direct interesele Germaniei în ceea ce privește Nord Stream 2.
Presă: Care sunt modificările ce satisfac interesele Germaniei?
Potrivit France24, textul care a fost aprobat înlocuiește propunerea care preciza că regulile UE asupra importului de gaze vor fi aplicate ”pe teritoriul statelor membre” și sau ”marea teritorială a statelor membre”.
Conform AFP, Franța și Germania au căzut de acord să se aplice regulile “teritoriului și a mării teritoriale a statului membru în care se află primul punct de interconexiune”.
Ce a propus Comisia Europeană în 2017
Mandatul primit vineri de România își are baza în propunerea Comisiei Europene din anul 2017 și raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European în această privință, document coordonat de fostul președinte al Parlamentului European, eurodeputatul polonez Jerzy Buzek.
Reamintim că în noiembrie 2017, Comisia Europeană a propus mai multe amendamente la directiva 2009/73/ CE pentru a se asigura de principiile care guvernează piaţa europeană şi care privesc transparenţa, eliminarea oricăror bariere tehnice şi comerciale în calea accesului la reţelele de transport precum şi modul în care se stabilesc tarifele se vor aplica şi gazoductelor de „import” din ţările non-UE.
Practic, executivul european a propus ca toate gazoductele care pleacă şi vin dinspre ţări din afara UE să se supună unei legislaţii unitare, să fie operate în baza principiului transparenţei şi să fie accesibile tuturor operatorilor.
Anterior, în iunie 2017, Comisia Europeană a cerut țărilor UE mandat pentru negocierea construcției Nord Stream 2, propunând o extindere a regulilor privind piața internă a energiei din Uniunea Europeană pentru a acoperi și conductele de gaz offshore, cum este cazul gazoductului Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică și pe care executivul european îl consideră o subminare a eforturilor UE de a sprijini Ucraina și de a reduce dependența energetică a blocului comunitar față de Moscova.
Construcția Nord Stream 2 va crește livrările de gaz rusesc către UE cu 6%
În martie 2018, Germania a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania.
Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei.
Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.
Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell.
Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.
În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%.
