Connect with us

#RO2019EU

Victorie germană în Consiliul UE: România a primit mandat să negocieze directiva gazului, fără a bloca acordul ruso-german privind Nord Stream 2

Published

on

Președinția României a Consiliului UE a primit mandat din partea țărilor membre ale Uniunii Europene să deschidă negocierile cu Parlamentul European pentru revizuirea directivei care vizează stabilirea unor norme comune pe piața internă a Uniunii în privința gazelor naturale, un subiect care a iscat tensiunile în condițiile în care Germania a făcut presiuni pentru ca acordul său cu Rusia pentru construcția gazoductului Nord Stream 2 să nu fie afectat de aceste prevederi europene. Potrivit negocierilor, acesta nu va fi blocat, însă ar putea fi amânat în cazul în care nu se conformează la timp cu normele ce vor reieși după adoptarea finală a directivei.

România a primit acest mandat în contextul în care vineri, la Bruxelles, adjuncții ambasadorilor țărilor membre ale Uniunii Europene, reuniți la nivelul Comitetului Reprezentanților Permanenți, au căzut de acord cu privire la poziția Consiliului Uniunii Europene.

Președinția română a primit mandat să înceapă negocierile cu Parlamentul European asupra amendamentelor privind directiva gazelor în UE”, a scris RO2019EU pe Twitter.

 

Poziția oficială a Consiliului apare după ce Angela Merkel a anunțat, la Berlin, că s-a ajuns la un acord cu privire la directiva gazului datorită cooperării franco-germane.

Reamintim că anterior acestei reuniuni cruciale, Germania a presat capitalele europene să blocheze o propunere a Uniunii Europene destinată reglementării gazoductului Nord Stream 2, promovat de Rusia, iar principala problemă a Berlinului era să convingă Parisul în acest sens. Totodată, Angela Merkel a avut o convorbire telefonică în acest sens cu premierul Viorica Dăncilă, în care i-ar fi solicitat să nu introducă pe agenda Consiliului Uniunii Europene o propunere de directivă care ar afecta direct interesele Germaniei în ceea ce privește Nord Stream 2.

Presă: Care sunt modificările ce satisfac interesele Germaniei?

Potrivit France24, textul care a fost aprobat înlocuiește propunerea care preciza că regulile UE asupra importului de gaze vor fi aplicate ”pe teritoriul statelor membre” și sau ”marea teritorială a statelor membre”.

Conform AFP, Franța și Germania au căzut de acord să se aplice regulile  “teritoriului și a mării teritoriale a statului membru în care se află primul punct de interconexiune”.

Ce a propus Comisia Europeană în 2017

Mandatul primit vineri de România își are baza în propunerea Comisiei Europene din anul 2017 și raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European în această privință, document coordonat de fostul președinte al Parlamentului European, eurodeputatul polonez Jerzy Buzek.

Reamintim că în noiembrie 2017, Comisia Europeană a propus mai multe amendamente la directiva 2009/73/ CE pentru a se asigura de principiile care guvernează piaţa europeană şi care privesc transparenţa, eliminarea oricăror bariere tehnice şi comerciale în calea accesului la reţelele de transport precum şi modul în care se stabilesc tarifele se vor aplica şi gazoductelor de „import” din ţările non-UE.

Practic, executivul european a propus ca toate gazoductele care pleacă şi vin dinspre ţări din afara UE să se supună unei legislaţii unitare, să fie operate în baza principiului transparenţei şi să fie accesibile tuturor operatorilor.

Anterior, în iunie 2017, Comisia Europeană a cerut țărilor UE mandat pentru negocierea construcției Nord Stream 2propunând o extindere a regulilor privind piața internă a energiei din Uniunea Europeană pentru a acoperi și conductele de gaz offshore, cum este cazul gazoductului Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică și pe care executivul european îl consideră o subminare a eforturilor UE de a sprijini Ucraina și de a reduce dependența energetică a blocului comunitar față de Moscova.

Construcția Nord Stream 2 va crește livrările de gaz rusesc către UE cu 6%

În martie 2018, Germania  a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell.

Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%.

 

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului încheie dosarul prin care UE facilitează protecția consulară pentru cetățenii europeni nereprezentați în țările terțe

Published

on

@romania2019.eu

Președinția română a Consiliului încheie negocierile asupra dosarului privind Directiva prin care Uniunea Europeană facilitează protecția consulară pentru cetățenii nereprezentați ai UE din țările terțe prin simplificarea emiterii de documente de călătorie în regim de urgență sigure și pe scară largă, se arată într-un comunicat.

Directiva actualizează regulile, formatul și caracteristicile de securitate ale documentului  de călătorie în regim de urgență al UE (ETD). Actul legislativ simplifică formalitățile pentru cetățenii UE nereprezentați în țările terțe al căror pașaport sau document de călătorie au fost pierdute, furate sau distruse, pentru a se asigura că aceștia primesc un document de călătorie în regim de urgență de la autoritățile competente alte altui stat membru pentru a le permite să călătorească acasă. Prin urmare, directiva permite cetățenilor UE nereprezentați să-și exercite dreptul la protecție consulară într-un mod mai ușor și mai eficient.

De asemenea, directiva vizează asigurarea coerenței între condițiile specifice și procedurile de emitere a ETD-urilor UE și normele generale privind măsurile de coordonare și cooperare pentru a facilita protecția consulară a cetățenilor UE nereprezentați în țările terțe.

Un document de călătorie în regim de urgență este un document emis pentru o singură călătorie, care permite purtătorului să se întoarcă acasă sau, în mod excepțional, într-o altă destinație, în cazul în care nu are acces la documentul de călătorie obișnuit, de exemplu, pentru că a fost furat sau pierdut. Cetățenii nereprezentați ar trebui să poată solicita un astfel de document la ambasada sau consulatul oricărui stat membru al UE. Statul membru care asistă cetățeanul va verifica apoi statul membru al persoanei în cauză pentru a-și confirma naționalitatea și identitatea. Aceste consultări între statele membre ar trebui efectuate cât mai repede posibil, în general în termen de 5 zile.

Documentul ETD eliberat ar trebui să fie valabil pe perioada necesară pentru efectuarea călătoriei și, cu excepția unor circumstanțe excepționale, pentru cel mult 15 zile calendaristice. Acesta va avea un format uniform (format dintr-o formă și un autocolant), va conține toate informațiile necesare și va îndeplini standarde tehnice înalte pentru a evita falsificarea, inclusiv caracteristicile de securitate recunoscute. Pentru a consolida securitatea, destinatarii unui astfel de document ar trebui să îl returneze autorităților după ce au ajuns acasă în siguranță.

Continue Reading

#RO2019EU

România găzduiește miercuri reuniunea ministerială UE-SUA în domeniul Justiție și Afaceri Interne

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Reuniunea ministerială UE – SUA a miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne va avea loc, miercuri, la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, în contextul exercitării de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Sesiunea de Justiţie va include discuţii referitoare la cooperarea judiciară în spaţiul cibernetic, precum şi rezilienţa sistemelor electorale şi va fi prezidată de ministrul Ana Birchall, informează Ministerul Justiţiei, pe pagina de Facebook.

Ministeriala este a doua reuniune UE-SUA organizată în timpul preşedinţiei române a Consiliului UE în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne, după reuniunea în format SOM (Senior Officials Meeting) de la Bucureşti, din 28 februarie.

România are rolul de a prezida întreaga reuniune la care vor fi prezenţi ministrul Justiţiei, Ana Birchall, ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, şi ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

Uniunea Europeană va fi reprezentată de Vera Jourová, comisar responsabil pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Dimitris Avramopoulos, comisar responsabil pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, şi Julian King, comisar responsabil pentru securitatea Uniunii.

De asemenea, din partea UE, mai participă Serviciul European de Acţiune Externă, Secretariatul General al Consiliului, EUROPOL, EUROJUST, Coordonatorul UE pentru lupta împotriva terorismului, FRONTEX.

“Aceasta este prima reuniune ministerială la care participă procurorul general al SUA William Barr, conducătorul delegaţiei americane, şi secretarul adjunct ad interim în cadrul Departamentului de Securitate Naţională al SUA, David Pekoske”, arată sursa citată.

Totodată, Finlanda, în calitate de viitoare preşedinţie a Consiliului UE, va fi reprezentată de Maria Ohisalo, ministrul Afacerilor Interne, şi de Anna-Maja Henriksonn, ministru al Justiţiei. Această ţară va participa la lucrări în calitate de observator.

În marja reuniunii ministeriale UE-SUA a miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne, ministrul român al Justiţiei va avea întâlniri bilaterale cu procurorul general al SUA, comisarul pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen şi omologul său finlandez.

Dialogul UE-SUA pe dimensiunea externă a domeniilor Justiţie şi Afaceri Interne este unul tradiţional şi are loc semestrial, pe durata fiecărei preşedinţii. 

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă a deschis dineul oferit participanților la reuniunea Reprezentanților Speciali pentru combaterea Antisemitismului

Published

on

© Guvernul României

Premierul Viorica Dăncilă a deschis, în seara de 17 iunie, dineul oferit participanților la reuniunea Reprezentanților Speciali pentru combaterea Antisemitismului, organizată pentru prima dată la București, în perioada 17-18 iunie 2019, potrivit unui comunicat al Guvernului. 

Cu acest prilej, premierul a transmis un mesaj de susținere din partea României a soluțiilor concrete menite să conducă la consolidarea luptei împotriva antisemitismului în Europa, dar și la nivel global.

Viorica Dăncilă a vorbit, în primul rând, despre unitate în fața provocărilor din domeniul drepturilor omului la nivel global.

,,Prezența dumneavoastră la București și fondul discuțiilor capătă o relevanță aparte pentru viitorul societății globale în care trăim. Provocările din domeniul drepturilor omului din țările de unde veniți, din Europa, America, Asia, Australia, Africa, ne determină să devenim mai uniți ca niciodată în a apăra valorile care definesc o societate democratică: libertățile fundamentale, pluralismul și toleranța”

© Guvernul României

În aceste context, premierul României a amintit rolul determinant al educației în combaterea și descurajarea manifestărilor discriminatorii de orice natură.

,,În combaterea și descurajarea manifestărilor antisemite, rasiste și xenofobe, educația în sensul ei larg – tradițională și non-tradițională – are un rol covârșitor. Dar educația nu poate reprezenta un pilon singular în prevenirea și combaterea antisemitismului.

De asemenea, Viorica Dăncilă a vorbit și despre soluțiile care pot fi create la nivel intern și extern pentru prevenirea comportamentelor rasiste, antisemite sau xenofobe

,,Consider că avem nevoie de instrumente complementare în plan național și internațional – prin crearea de coaliții internaționale, prin luări de poziție ferme, prin schimbarea unei legi, prin demararea de proiecte și programe menite să prevină exacerbarea atitudinilor rasiste, antisemite, xenofobe”.

La finalul intervenției sale, primul ministru a dat asigurări celor prezenți că ,,Guvernul României va susține inițiativele care își propun să reafirme valorile democratice universale”.

Acest eveniment se înscrie în rândul reuniunilor la nivel înalt dedicate prevenirii și combaterii antisemitismului organizate sub mandatul Președinției române a Consiliului UE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending