Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că joi va efectua, alături de o echipă guvernamentală, o vizită oficială în Republica Moldova, unde urmează să aibă întâlniri cu preşedintele Maia Sandu, premierul Dorin Recean şi cu şeful Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu.

“Mâine, împreună cu o echipă guvernamentală, vom efectua o vizită oficială în Republica Moldova. Vom avea întâlniri bilaterale la nivelul doamnei preşedinte Maia Sandu, la nivelul omologului, domnul Dorin Recean, şi la nivelul preşedintelui Parlamentului, domnul Igor Grosu. Este o vizită prin care reconfirmăm consolidarea relaţiilor bilaterale şi, desigur, este o vizită prin care reconfirmăm sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Republicii Moldova pentru parcursul european”, a declarat Nicolae Ciucă, miercuri, în cadrul şedinţei de guvern.

Vizita la Chișinău a premierul Nicolae Ciucă are loc la trei săptămâni după deplasarea la București a premierului Dorin Recean, în prima sa vizită oficială în străinătate de la învestirea în fruntea Guvernului Republicii Moldova.

Premierul Republicii Moldova s-a întâlnit la Palatul Victoria cu prim-ministrul Nicolae Ciucă și la Palatul Cotroceni cu președintele Klaus Iohannis. 

Anterior vizitei lui Recean, la Bucureşti, s-a aflat într-o vizită de lucru şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. 

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a mulțumit premierul nipon, Fumio Kishida, ”un prieten vechi al Ucrainei pentru că este ”un puternic apărător al ordinii internațional”.

Cei doi lideri au avut o reuniune prilejuită de vizita prim-ministrului japonez în țara care se luptă pentru independență cu invadatorii ruși.

”Este un gest simbolică că premierul a ales să efectueze prima vizită în Ucraina astăzi (n.r. marți), în ziua aniversării începutului eliberării teritoriilor ucrainene. Și a început-o la Bucea. Apreciem foarte mult acest lucru”, și-a exprimat aprecierea oficialul ucrainean în fața reprezentanților mass-media după dialogul purtat cu Fumio Kishida, conform unui comunicat al Administrației Prezidențiale. 

Citiți și

Premierul Japoniei a vizitat orașul-martir Bucea în cadrul unei vizite ”istorice” în Ucraina pentru a arăta ”respectul său pentru curajul şi perseverenţa poporului care îşi apăra patria”

Liderul de la Kiev a evidențiat importanța de a intensifica leadership-ul global pentru a proteja principiile Cartei ONU și securitatea internațională, în general.

”Agresiunea continuă a Rusiei împotriva Ucrainei și ordinii internaționale a generat amenințări și riscuri la care omenirea nu a mai fost martoră de decenii. Lucrăm împreună cu partenerii noștri pentru a preveni ca alte națiuni din late colțuri ale lumii să sufere din cauza consecințelor brutale ale agresiunii ruse în deceniile care urmează, precum destabilizarea relațiilor internaționale, haos social și chiar foamete în masă”, a fost angajamentul reiterat de Zelenski, care i-a transmis mulțumiri premierului nipon pentru că sprijină Ucraina în domeniul economic, politic, al sancțiunilor și chestiunilor umanitare.

În timpul întâlnirii care a avut loc la Kiev, cele două părți au discutat despre încercările Rusiei de a-și intensifica agresiunea, astfel că au fost atinse aspectele legate de nevoile de securitate ale Ucrainei.

O atenție sporită a fost acordată sancțiunilor suplimentare contra Moscovei.

”Japonia a aplicat deja 18 pachete de sancțiuni ca urmare a agresiunii ruse, iar noi pachete de măsuri punitive ar trebui să continue pe această cale de restabilire a securității globale și de reducere a potențialului de teroare al Rusiei. Sancțiunile trebuie să fie mai rapide decât capacitatea Rusiei de a se adapta la ele”, și-a exprimat convingerea președintele Ucrainei.

Acesta a transmis aprecierea sa față de disponibilitatea Japoniei de a coopera în vederea punerii în aplicare a punctelor din Formula de pace ucraineană, care este singurul plan cuprinzător și realist pentru a pune capăt agresiunii rusești și a restabili pe deplin Carta ONU, readucând securitatea în Ucraina, în întreaga Europă și în lume.

În plus, așa cum a remarcat șeful statului, Ucraina apreciază foarte mult sprijinul Japoniei pentru eforturile globale de a stabili un tribunal special pentru crima agresiunii rusești împotriva Ucrainei.

Cei doi lideri au atins și aspectele legate de cooperare în contextul în care țara asiatică deține președinția G7, Zelenski afirmând că a acceptat invitația de a participa în format online la summitul acestei formațiuni, programat pentru luna mai, la Hiroshima.

”Poziția de lider a Japoniei în implementarea Planului de redresare rapidă și în redresarea post-război a Ucrainei va crea cu siguranță noi direcții pentru dezvoltarea societății noastre și a celei japoneze, a economiei ucrainene și a celei japoneze. Astăzi, am sugerat ca Japonia să se concentreze pe sprijinirea instituțiilor noastre medicale și pe refacerea anumitor sectoare ale economiei. Acestea sunt industria auto, transformarea ecologică, în special producția de echipamente pe bază de hidrogen și baterii de litiu, unde Japonia este unul dintre liderii tehnologici”, a declarat șeful statului.

De asemenea, cele două țări au semnat o declarație comună privind parteneriatul global special, care ”reflectă atât valorile noastre, pe care le apărăm împreună, cât și aspirațiile noastre, care nu au fost încă realizate”.

”Este evident că parteneriatul dintre Ucraina și Japonia consolidează securitatea globală și aduce mai aproape momentul în care vom putea, în sfârșit, să restabilim pacea și să garantăm stabilitatea vieții ucrainenilor și a tuturor popoarelor lumii”, a declarat Volodimir Zelenski.

La rândul său, prim-ministrul Japoniei a subliniat solidaritatea cu Ucraina. El a lăudat curajul și răbdarea poporului ucrainean, care își apără patria și libertatea.

”Japonia va continua să sprijine Ucraina până când pacea va reveni în frumoasa sa țară”, a declarat Fumio Kishida.

Premierul Japoniei a menționat că agresiunea Rusiei a subminat toate bazele ordinii mondiale și a încălcat dreptul internațional.

Potrivit lui Fumio Kishida, Japonia cooperează cu Ucraina în ceea ce privește impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei.

Premierul a subliniat că, începând de anul trecut, țara sa a oferit Ucrainei asistență umanitară și financiară, inclusiv sprijin pentru sectorul energetic, agricultură și deminare. În plus, Japonia intenționează să furnizeze fonduri pentru furnizarea de arme neletale prin intermediul Fondului voluntar al NATO.

Kishida, singurul lider din G7 care nu efectuease încă o vizită la Kiev de la începutul invaziei ruse, a devenit primul premier japonez care se deplasează într-o zonă de război după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în contextul în care, președintele chinez, Xi Jinping, era prezent la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, având drept punct principal al discuțiilor războiul rus din Ucraina.

Ulterior, premierul nipon a poposit în Polonia, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul acestei țări și cu care a discutat despre securitatea în regiune și despre relațiile bilaterale, conform AP.

România a ratat în 2022, pentru al doilea an consecutiv să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare pentru prima dată din 2017 încoace, anul în care a respectat pentru prima dată principiul convenit de țările NATO la summitul din Țara Galilor din 2014, când aliații au decis să aloce minim 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Potrivit raportului anual al NATO, dat publicității marți, România a cheltuit în 2022 un buget pentru apărare estimat la 1,75% din PIB, în vreme ce doar șapte state NATO au alocat cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare într-un an “crucial pentru securitatea noastră”, cum l-a descris secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Vorbind într-o conferință de presă în care a prezentat raportul, secretarul general Jens Stoltenberg le-a cerut statelor aliate să îşi suplimenteze mai rapid cheltuielile militare.

”Nu există niciun dubiu că trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem asta mai rapid. Ritmul pe care îl avem atunci când este vorba despre creşterea cheltuielilor pentru apărare nu este suficient de ridicat. Într-o lume tot mai periculoasă, noi trebuie să investim mai mult în apărare”, a afirmat secretarul general al NATO la prezentarea raportului, moment eclipsat pentru al doilea an consecutiv de agresiunea militară a Rusiei în Ucraina.

Stoltenberg a salutat faptul că 2022 a fost al optulea an consecutiv de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa și Canada, ceea ce înseamnă o creștere de 2,2% în termeni reali și un total de 350 de miliarde de dolari în plus din 2014.

“Ne mișcăm în direcția bună, dar nu ne mișcăm atât de repede pe cât cere lumea periculoasă în care trăim”, a spus el, adăugând că “este evident că trebuie să facem mai mult și mai repede”.

Stoltenberg a declarat că se așteaptă ca aliații să convină asupra unui nou angajament ambițios de investiții în domeniul apărării la summitul de la Vilnius din iulie, cu un minim de 2% din PIB care să fie investit în apărare.

România a ratat ținta de 2% din PIB pentru apărare pentru al doilea an consecutiv

Raportul de anul acesta plasează România pe locul al 11-lea în rândul țărilor aliate din perspectiva cheltuielilor pentru apărare ca procent din PIB, însă pentru prima dată din 2017 încoace, România a cheltuit sub 2% din PIB pentru apărare. Între timp, începând cu anu

Doar în termeni procentuali, SUA (cu un buget militar de 3,46% din PIB) au fost detronate de Grecia, țară aliată care a alocat cel mai mare procent din PIB pentru bugetul apărării – 3,54%.

În 2022, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare alți cinci aliați precum Lituania (2,47%), Polonia (2,42%), Marea Britanie (2,16%), Estonia (2,12%) și Letonia (2,07%).

Țări precum România și Franța nu au reușit să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare în anul 2022, pentru al doilea an consecutiv, în comparație cu anul 2020, când au alocat 2,07%, respectiv 2,04%). În 2022, Franța a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,89% din PIB, iar România 1,76%.

© NATO Annual Report 2022

România a investit peste 20% din bugetul militar în înzestrare cu armament

În 2022, România s-a aflat pe locul al 14-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, cheltuind 25,5% din buget pentru înzestrare. Cel mai mare procent investit în înzestrare militară a fost înregistrat în Ungaria (48%), Grecia (45,3%), Luxemburg (39,1%), Polonia (35,9%), Lituania (34,5%)

Astfel, România a cheltuit cu 5,5% peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, în creștere față de anul trecut. De exemplu, în 2018, România a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

© NATO Annual Report 2022

România și flancul estic, în raportul anual al NATO: Activarea în premieră a planurilor de apărare și a Forței de Reacție Rapidă și dublarea numărului de grupuri de luptă pe flancul estic, inclusiv prin înființarea unui astfel de grup în România

Similar anilor precedenți, raportul anual prezentat de secretarul general cuprinde 63 de referiri la România, de la momente și ilustrații din cadrul exercițiilor militare NATO găzduite de țara noastră la structurile aliate pe care țara noastră le găzduiește, România fiind una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată.

La o zi distanță de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, șefii de stat și de guvern din țările NATO s-au reunit de urgență în regim de videoconferință, context în care Alianța a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România și a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe care întrunește până la 40.000 de soldați, și care conduce și grupul de luptă al NATO în România.

În urma activării planurilor de apărare, mai mult de 40.000 de soldați, împreună cu importante forțe aeriene și navale militare și navale, au fost plasate sub comanda directă a NATO în partea estică a Alianței, cu sprijinul a zeci de mii de persoane în plus din dislocările naționale ale aliaților pentru activități de vigilență sporită. La reuniunea din 2022 martie summit extraordinar, liderii NATO au convenit să înființeze rapid patru noi grupuri de luptă multinaționale în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia, în plus față de grupurile tactice existente în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

“Invazia lui Putin a fost un șoc, dar nu a fost o surpriză”, a declarat Stoltenberg, calificând-o drept “punctul culminant al unui model de acțiune agresivă”.

El a adăugat că, de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, NATO a pus în aplicare cea mai mare consolidare a apărării noastre colective din ultima generație.

“Așa că, atunci când tancurile rusești s-au rostogolit în Ucraina, am fost pregătiți. În câteva ore, am activat planurile noastre de apărare de la Marea Baltică până la Marea Neagră. Am pus 40.000 de soldați sub comanda NATO, cu o prezență aeriană și maritimă semnificativă, și am dublat numărul grupurilor de luptă NATO de la patru la opt“, a insistat Stoltenberg.

România, una dintre națiunile aliate de pe flancul estic cu cea mai puternică prezență militară și de comandă aliată

Potrivit raportului, prezența militară a NATO pe flancul estic cuprinde opt grupuri de luptă cu misiunea de a consolida postura NATO de descurajare și apărare în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia.

De asemenea, pe flancul estic al Alianței sunt amplasate șapte structuri de comandă și control, trei fiind în România (Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est de la Sibiu, Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est de la București și Brigada Multinațională de la Craiova), două în Polonia și câte unul în Letonia și Ungaria.

De asemenea, România și o Unitate NATO de Integrare a Forțelor, sistemul antirachetă al Alianței de la Deveselu și misiuni de poliție aeriană ale NATO.

© NATO Annual Report 2022

Pentru anul 2023, România a hotărât majorarea bugetului său militar cu 25%, de la 2% din PIB la 2,5% din PIB, și a decis să își intensifice contribuțiile militare la grupul de luptă din Polonia și prezența aeriană în sprijinul republicilor baltice.