Connect with us

INTERNAȚIONAL

VIDEO. 70 de ani de la semnarea Cartei ONU. Martin Schulz: Lideri politici curajoși au creat ONU, ca răspuns la atrocitățile războiului

Published

on

Carta Organizației Națiunilor Unite a fost semnată la San Francisco, la 26 iunie 1945, la încheierea Conferinței Națiunilor Unite destinată ”Organizației Internaționale” și a intrat în vigoare la 24 octombrie 1945.

Oficial, Organizația Națiunilor Unite a luat ființă la 24 octombrie 1945, când Carta ONU a fost ratificată de China, Franța, Uniunea Sovietică, Regatul Unit, SUA și de o majoritate de alți semnatari.

Scopurile pentru care a fost creată Organizația Națiunilor Unite sunt prevăzute în primul articol al Cartei. Primul scop enunțat, și cel mai important, este menținerea păcii și securității internaționale, care pot fi îndeplinite prin: măsuri colective pentru prevenirea și înlăturarea amenințărilor împotriva păcii și prin reprimarea actelor de agresiune sau a altor încălcări ale păcii; aplanarea și soluționarea diferendelor sau a situațiilor cu caracter internațional care pot duce la o încălcare a păcii; mijloace pașnice și în conformitate cu principiile justiției și dreptului internațional. Al doilea scop formulat în document este dezvoltarea relațiilor de prietenie între state, bazate pe respectarea principiului drepturilor egale și a autodeterminării persoanelor. Al treilea scop enunțat este realizarea cooperării internaționale în probleme internaționale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, odată cu promovarea respectului pentru libertăți fundamentale fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie.

Ambasada SUA: ONU a ajutat la crearea unei lumi mai bune

”Înfiintată în 1945, organizația avea rolul de a promova pacea mondială, prosperitatea și justiția. SUA au fost unul dintre membrii fondatori și rămân țara cu cea mai mare contribuție la bugetul curent al organizației” a scris Ambasada SUA pe pagina de Facebook, însoțit de un video care ” arată cum a ajutat ONU la crearea unei lumi mai bune”:

Mesajul președintelui PE, Martin Schulz: Lideri politici curajoși au creat ONU, ca răspuns la atrocitățile războiului

martin schulz”La doar câteva luni după încheierea a două războaie mondiale oribile, cu milioane de victime nevinovate, lideri politici curajoși s-au reunit la San Francisco pentru a crea Organizația Națiunilor Unite.

Scopul a fost de a pune capăt ororilor trecutului și stabilirea unui sistem de drept internațional care să garanteze drepturile fundamentale ale omului și menținerea păcii și dreptății. ONU fost răspunsul comunității internaționale la atrocitățile comise în prima jumătate a secolului 20, la fel ca procesul de integrare pornit în Europa câțiva ani mai târziu, cu același scop.

Astăzi, ONU încă susține ordinea sistemului internațional și, în plus, a devenit activ în toate tipurile de probleme globale. ONU este un partenre cheie al UE pe domenii precum dezvoltarea, drepturile omului, schimbările climatice, consolidarea păcii, asistență umanitară, migrație. Parlamentul European este pregătit să continue parteneriatul cu ONU și să abordeze împreună provocările actuale și viitoare”, a scris președintele Parlamentului European, Martin Schulz. 

bogdan aurescu maeMinistrul Bogdan Aurescu: ”Acest document fundamental a permis Națiunilor Unite să-și consolideze vocația universală”

„Pe parcursul celor 70 de ani, relevanţa Cartei ONU a fost pusă în evidență de schimbările geopolitice din relațiile internaționale. Totodată, valoarea acestui document fondator s-a dovedit în condiţiile dinamicii impuse de procesul decolonizării, de implicaţiile Războiului Rece, de globalizarea economică, contribuind la promovarea drepturilor omului, democraţiei şi statului de drept. Evoluţia numărului de membri ai ONU – de la 51 state fondatoare la 193 în prezent – vorbeşte de la sine despre actualitatea şi importanţa Cartei, care a permis ONU să-şi consolideze vocaţia universală şi legitimitatea pe cele trei mari paliere de acţiune: pacea şi securitatea internaţionale, dezvoltarea şi drepturile omului, precum şi statutul de cea mai cuprinzătoare organizaţie de cooperare internaţională şi principală sursă de drept internaţional”, a declarat, cu acest prilej, ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.

.

 

 

INTERNAȚIONAL

Cooperare transfrontalieră cu fonduri europene între România și Ucraina pentru reabilitarea infrastructurii spitalicești și introducerea conceptului de telemedicină

Published

on

Reprezentanţii Consiliului Judeţean (CJ) Tulcea au anunţat luni, cu prilejul conferinţei de lansare a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate”, în valoare totală de peste 3,7 milioane de euro, că s-a semnat contractul de lucrări pentru reabilitarea Secţiei de ortopedie şi a sălii de sterilizare din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Tulcea, relatează Agerpres

Tot în cadrul proiectului, care se derulează în comunităţi de pe malurile române şi ucrainene ale Dunării, în baza parteneriatul dintre CJ Tulcea, Primăria Ismail (regiunea ucraineană Odessa), Spitalul Dunărean al Consiliului regional Odessa şi Asociaţia de Cooperare Transfrontalieră Euroregiunea Dunărea de Jos (Galaţi), s-a semnat şi contractul de realizare a documentaţiei tehnice de reabilitare a unor secţii din Spitalul orăşenesc din Măcin, a precizat Persida Costea, manager de proiect din partea Consiliului Judeţean Tulcea.

Prin proiectul privind infrastructura de sănătate, partea ucraineană va reabilita un spital de pediatrie şi Spitalul dunărean al Consiliului regional Odessa, iar în Spitalul orăşenesc Măcin, ca şi în secţia de ortopedie a SJU din Tulcea se va implementa sistemul de telemedicină. Potrivit managerului Spitalului orăşenesc Măcin, Vasilica Dascălu, telemedicina este o alternativă mai ieftină și care oferă servicii sigure și de calitate pentru comunicarea între specialiștii aflați la distanță, în vederea asigurării celui mai bun tratament pentru pacienți. 

Proiectul privind infrastructura de sănătate din Tulcea şi Ismail a fost iniţiat în urmă cu cinci ani.

Valoarea totală a proiectului “Infrastructură transfrontalieră de sănătate” este de 3,78 de milioane de euro, iar perioada de implementare este de 36 de luni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Un cipriot condamnat la închisoare pe viață, cea mai aspră sentință din istoria Ciprului, după ce a ucis șapte femei, printre care și două românce

Published

on

Fostul căpitan de armată cipriot Nicos Metaxas a primit luni şapte condamnări la închisoare pe viaţă, după ce a pledat vinovat la acuzaţiile de ucidere a cinci femei şi două fetiţe, toate cu cetăţenie străină, printre care şi două românce, transmite Agerpres, potrivit Agerpres.

Cazul, care a echivalat cu cele mai cumplite atrocităţi comise împotriva unor femei în Cipru, a declanşat revoltă şi oroare într-o ţară unde crimele grave sunt relativ rare, şi a provocat demisia ministrului justiţiei şi demiterea şefului poliţiei.

Nicos Metaxas, în vârstă de 35 de ani, s-a recunoscut vinovat la 12 capete de acuzare referitoare la răpirea şi uciderea cu premeditare a şapte persoane – provenite din Filipine, Nepal şi România (Livia Florentina Bunea, în vârstă de 38 de ani, şi fiica sa în vârstă de 8 ani, Elena – n.red.) – între septembrie 2016 şi iulie 2018.

Cei doi copii, în vârstă de 6, respectiv 8 ani, erau fiicele a două dintre femei.

Sentinţa, dictată de tribunalul penal din Assizes, este cea mai aspră pronunţată vreodată de sistemul de justiţie cipriot.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Delegația Parlamentului European, după vizita la Chișinău: Vom susţine ferm un Guvern care are capacitatea şi voinţa de a schimba Republica Moldova pentru binele cetăţenilor ţării

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Prim-ministrul Republicii Moldova Maia Sandu a avut o întrevedere luni, 24 iunie, cu delegaţia deputaţilor europeni, condusă de Heidi Hautala, vicepreşedinte al Parlamentului European, prilej cu care oficialii au trasat priorităţile de cooperare între Republica Moldova şi UE, transmite un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău.

Premierul Maia Sandu a apreciat sprijinul Uniunii Europene acordat ţării noastre, în special, în situaţiile când procesele democratice se aflau în pericol şi a exprimat speranţa că partenerii europeni vor susţine, în continuare, eforturile Guvernului de la Chişinău de consolidare a instituţiilor şi proceselor democratice.  

Premierul a subliniat că drepturile omului, revenirea la practicile democratice şi crearea oportunităţilor pentru cetăţeni sunt priorităţi absolute pentru Guvern. Şefa Executivului a menţionat că guvernul precedent a făcut multe promisiuni şi a pornit multe programe fără a avea acoperire financiară pentru ele şi a lăsat ţara într-o situaţie financiară dificilă.    

„Am exprimat speranţa că foarte curând vor putea fi reluate programele de asistenţă financiară şi tehnică pentru Republica Moldova. Am exprimat solicitările noastre de ajutor pentru a investiga furturile majore din ultimii ani, dar şi spălările de bani despre care ştim cu toţii. Sperăm foarte mult că, în continuare, vom obţine suport pe aceste dimensiuni, dar şi pe alte domenii, lucru care va duce la îmbunătăţirea standardelor de viaţă ale cetăţenilor din Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu la conferinţa de presă.  

La rândul său, vicepreşedintele Parlamentului European, Heidi Hautala, a promis o nouă pagină în relaţia dintre Uniunea Europeană şi noul Guvern de la Chişinău în implementarea reformelor democratice.  

„Amtosfera la Chişinău este alta. Vom susţine ferm un Guvern care are capacitatea şi voinţa de a schimba Moldova pentru binele cetăţenilor ţării. Este important să deblocăm asistenţa macrofinanciară. Este binevenită această nouă iniţiativă de a amplifica sprijinul nostru, pentru că vedem că acum chiar există voinţă politică. Mai ales în ceea ce priveşte crearea unui sistem judiciar independent şi intensificarea proceselor de transparenţă şi întărire a integrităţii”, a conchis oficialul european.

O delegaţie a Parlamentului European s-a aflat luni, la Chişinău, pentru a evalua situaţia politică din Republica Moldova şi pentru un schimb de opinii cu noul guvern al ţării. Delegaţia a fost formată din patru europarlamentari, iar din ea a făcut parte și eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending