Connect with us

ROMÂNIA

VIDEO Cea de-a doua conferință online SuperTeach a reunit specialiști în educație recunoscuți la nivel național și internațional. Evenimentul a conectat peste 1.900 de cadre didactice din toată țara

Published

on

© SuperTeach/ Facebook

Cea de-a doua conferință online SuperTeach, programul dedicat schimbării mentalității în educație, a reunit sâmbătă, 23 mai, 1.900 de cadre didactice din toată țara, care au urmărit evenimentul pe platforma dedicată sau prin transmisia live de pe pagina de Facebook a proiectului.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, profesorii au avut astfel prilejul de a asculta discursuri pe teme educaționale susținute de cei 12 vorbitori invitați și au avut ocazia de a participa la ateliere practice.

Evenimentul a reunit antreprenori și specialiști în educație recunoscuți la nivel național și internațional, printre care și: Andreas Schleicher – Coordonator al Programului OECD pentru Evaluarea Internațională a Studenților (PISA), Felix Tătaru – Președinte GMP Group, Ionuț Stanimir – Director Comunicare BCR și Daniel David – Rector al Universității Babeș-Bolyai Cluj. Discursurile vorbitorilor invitați au plecat de la tematica ”Revoluția mentalităților în educație” și au adus în prim plan provocările sistemului educațional actual, dar și potențialele direcții de evoluție.

Prin discursurile lor, vorbitorii au punctat faptul că transformarea sistemului educațional se poate face prin patru direcții: dezvoltarea abilităților necesare pentru viitor la copiii de astăzi, facilitarea accesului la tehnologie, educarea cetățenilor pentru o lume interconectată și redefinirea rolului profesorului în noul context digital.

”Într-un sistem în care învățământul este focalizat pe profesor, ești tentat să prescrii valori elevilor. Erori pot să apară însă și atunci când ai un sistem centrat pe elev, pentru că da, rolul profesorului este să valorizeze interesele, nevoile și valorile elevilor, însă el trebuie să creeze interese și valori noi la care elevii nici nu se gândesc în acest moment. Așadar, dacă rămânem focalizați pe ideea de a satisface nevoile și valorile actuale, nu ne realizăm funcția de a schimba paradigme de gândire și de a genera valori noi”, a spus Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai Cluj și profesor de psihologie clinică și psihoterapie, director de cercetare al Institului Albert Ellis, din New York, în timpul conferinței SuperTeach, fâcând referire la redefinirea rolului profesorului în era digitală.

Acesta a estimat, potrivit comunicatului, că, în viitor, profesorul va trece de la transmiterea de informații la a face mai mult mentorat cu elevii și că există posibilitatea ca acesta să instruiască Inteligența Artificială în a realiza predarea în locul său.

În cadrul conferinței, s-a discutat și despre ce anume poate face societatea actuală, astfel încât tinerii să fie mai bine pregătiți pentru o lume complet digitalizată.

”Înainte, puteai să găsești răspunsul la întrebarea ta într-o enciclopedie. Acum, poți să dai un search pe Google și găsești 20.000 de răspunsuri, iar nimeni nu-ți va spune ce e corect sau greșit, ce e adevărat și ce nu. În prezent, observăm că cererea pentru anumite abilități s-a schimbat în mod fundamental, însă sistemul nostru educațional a rămas la fel. Mai exact: doar 1.4% dintre elevii români pot face diferența dintre un fapt și o opinie. Gândiți-vă la realitatea de astăzi. Calitatea principală pentru a avea succes este cea de a gestiona ambiguitatea într-un ocean de informații și de a putea face diferența dintre ce e real și ce nu, dintre ce este corect și ce este greșit. Doar puțin peste 1% dintre elevi pot face acest lucru acum“, a spus Andreas Schleicher, director al Direcției de Dezvoltare și Aptitudini OECD,

La rândul său, Ionuț Stanimir, Director Comunicare BCR, a punctat necesitatea facilitării accesului la tehnologie în vederea formării unor generații care să se adapteze cu succes viitorului. Totodată, vorbitorii au evidențiat faptul că este necesar ca sistemul educațional să facă educație individualizată, astfel încât fiecare copil să-și poată descoperi și dezvolta potențialul unic.

Evenimentul a avut și o secțiune dedicată atelierelor, unde profesorii au putut aprofunda subiecte precum comunicarea empatică și modalitățile de gestionare a relaților interumane în contextul digitalizării.

”Contextul actual ne-a dovedit că transformarea sistemului educațional nu mai suportă amânare, iar această transformare nu poate începe decât cu propriile noastre mentalități și credințe. Am fost obișnuiți să credem că educația nu poate fi făcută decât într-un anumit fel, iar ceea ce se întâmplă acum ne provoacă să reconsiderăm tot: curicula, metodele de predare, rolul profesorului la nivel de societate, abilitățile pe care este imperios necesar să le dezvoltăm la cei mici. Mai mult ca oricând, trebuie să facem cu toții saltul de la mentalitatea închisă, de tipul <<eu nu pot>>, la cea în care ne asumăm rolul de factori ai schimbării.”, a încheiat Cristina Gheorghe, președinte al Institutului Dezvoltării Personale și co-fondator al proiectului SuperTeach.

SuperTeach a anunțat, de asemenea, următoarele webinarii dedicate profesorilor:

26 mai – webinarul ”Învață în Clasa de Acasă”, susținut de Diana Brătucu, Claudia Cârstocea – profesori facilitatori în Mentalitatea Deschisă în Educație, Carmina Vakulovski, Aspire Teachers Alumni și Diana Bucuta, inspector școlar pentru învățământul primar

28 mai – webinarul ”Lecții online”, susținut de Claudia Chiru, profesor facilitator în Mentalitatea Deschisă în Educație și fondatoare SAGA KID București.

4, 10 și 17 iunie – webinarul ”Școala de bani”, susținut de Banca Comercială Română

11 iunie – webinarul ”Redefinirea rolului profesorului în era digitală”, susținut de Daniel David, Rector al Universității Babeș-Bolyai Cluj

Toate webinariile vor fi gratuite, detaliile privind înscrierea urmând a fi disponibile pe site-ul și pe pagina de Facebook a proiectului SuperTeach.

Lansat în 2017, SuperTeach este un program educațional de voluntariat realizat de Romanian Business Leaders (RBL) în parteneriat cu Institutul Dezvoltării Personale (IDP) și Educativa.

SuperTeach inspiră profesorii să educe noile generații în spiritul unei mentalități deschise, ajutând elevii să-și descopere pasiunile, să-și maximizeze potențialul și să-și dezvolte competențele cheie pentru a reuși să-și atingă țelurile în viață.

Fondatorii proiectului SuperTeach sunt Felix Tătaru, președinte fondator al GMP Group si Radio Itsy Bitsy, Dragoș Anastasiu, CEO al Grupului Eurolines, Cristina Gheorghe, președinte al Institutului Dezvoltării Personale și Alexandru Ghiță, președinte al Grupului Educativa.

SuperTeach acționează pe 3 direcții: Conferințe, Traininguri și Comunități locale.

În cei trei ani de activitate, în toată țara s-au desfășurat 21 conferințe în care sute de speakeri, elite și specialiști în educație și antreprenoriat au pregătit peste 9.800 de profesori și educatori din sistemul de învățământ preuniversitar, promovând principii și instrumente ale unei mentalități deschise în educație aplicate la clasă.

296 de profesori au absolvit cursul de formare „Mentalitate Deschisă în Educație” realizat de liderul global in schimbare de mentalitate, Institutul Arbinger din SUA și oferit în România de Institutul Dezvoltării Personale.

În prezent SuperTeach dezvoltă comunități locale în 16 județe cu ajutorul celor 27 de facilitatori ai programului Mentalitatea Deschisă în Educatie și o Platformă Digitală de conținut educativ pentru toți profesorii interesați să evolueze în spiritul nevoilor societății actuale.

În contextul declarării stării de urgență, SuperTeach a organizat webinarii și conferințe online gratuite pentru a veni în întâmpinarea nevoilor profesorilor, la acestea participând mii de cadre didactice din toată țara. Până în acest moment, au fost organizate 13 webinarii și două conferințe online, care au reunit aproximativ 13.000 de profesori din toată țara. Alte zeci de mii au vizionat ulterior fimările conferințelor și webinariilor.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

MAE: Accesul rezidenților din România, înterzis în Lituania din 13 iulie

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe precizează că Guvernul lituanian a hotărât ca, începând din data de 13 iulie 2020, să interzică accesul pe teritoriul Lituaniei pentru rezidenții din România. Aceste măsuri fac obiectul unei reevaluări săptămânale bazate pe evoluția situației epidemiologice din România, se arată în comunicatul oficial. 

Sunt exceptate de la această măsură persoanele care tranzitează teritoriul Republicii Lituania pentru întoarcerea în țara de reședință, precum și alte categorii specifice de persoane, potrivit informațiilor disponibile pe pagina web a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Lituania -https://urm.lt/default/en/important-covid19.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Vilnius +370 (5) 2310552. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice +370 68573238.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet http://www.mae.ro/node/51919, https://vilnius.mae.ro/, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

Continue Reading

ROMÂNIA

11 iulie 1997 Președintele SUA, la București: ”Păstrați această direcție. Viitorul este al vostru”. Parteneriatul Strategic România-SUA la 23 de ani de la lansare

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 23 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La aproape două decenii și jumătate distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.

Discursul lui Bill Clinton a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzeci și treia sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan (în prezent, fiind a patra națiune NATO contributoare), în asumarea și în alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA. 

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatul Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite. Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într- un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României.

La 19 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA marchează și 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA ar urma să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul viitor.

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

ROMÂNIA

MAE: Din 14 iulie, turiștii care intră în Grecia prin punctul de frontieră Kulata trebuie să prezinte un test COVID-19 negativ

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe a menționat într-un comunicat, remis Caleaeuropeana.ro, că  începând cu data de 14 iulie, ora 06.00, toți cetățenii străini care intră în Republica Elenă pe cale rutieră, prin punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, sunt obligați să prezinte un test molecular cu rezultat negativ privind infecția cu COVID-19, prelevat cu maximum 72 de ore înainte, altfel nu le va fi permisă intrarea pe teritoriul Republicii Elene.

De asemenea, MAE subliniază că obligativitatea completării formularului de localizare a pasagerilor (PLF/Passenger Locator Form) rămâne în vigoare, iar acesta trebuie completat cu minimum 24 de ore înainte de sosirea în Republica Elenă.
Cu referire la informațiile menționate în mass-media privind confirmarea unor noi cazuri de infectare cu COVID-19 printre turiștii străini aflați în Republica Elenă, MAE precizează că autoritățile elene au confirmat public un număr de 29 de cazuri noi de infectare în rândul cetățenilor care au venit din România și Bulgaria, fără a preciza, până la acest moment, numărul de cazuri în funcție de cetățenie.

Totodată, cu privire la cazul cetățeanului român testat pozitiv pentru COVID-19 în insula Thassos, MAE precizează că, la solicitarea Consulatului General al României la Salonic, autoritățile elene au retestat persoana în cauză, rezultatul celui de-al doilea test fiind negativ. Cetățeanul român urmează să revină în România în cel mai scurt timp. În acest sens, oficiul consular a întreprins demersurile necesare pentru notificarea autorităților elene cu privire la această situație.

Ministerul Afacerilor Externe continuă să urmărească îndeaproape evoluțiile cu privire la tranzitul cetățenilor români prin punctul de trecere al frontierei Kulata – Promachonas și continuă dialogul cu autoritățile elene pentru identificarea de soluții necesare reducerii timpului de așteptare și prevenirii unor noi aglomerații în perioada următoare. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe menționează că autoritățile elene competente pot modifica fără preaviz condițiile de intrare pe teritoriul național, în funcție de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

Totodată, Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea adresată cetățenilor români să completeze formularul electronic (Passenger Locator Form) disponibil la adresa https://travel.gov.gr, cu cel puțin 24 de ore anterior deplasării, și să obțină în timp util codul de confirmare a înregistrării, care va trebui prezentat la frontieră, în format digital sau tipărit. MAE reamintește că nerespectarea obligației de a completa acest formular este sancționată cu o amendă de 500 de euro, potrivit legislației elene în vigoare.

Ministerul Afacerilor Externe reamintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 și Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi telefonul de urgență al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 și al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet https://www.mae.ro/node/51914, http://atena.mae.ro, http://salonic.mae.ro, https://ec.europa.eu/consularprotection/content/travel-advice_ro și www.mae.ro şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătorește în siguranță” (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending