Connect with us

FONDURI EUROPENE

VIDEO. Coordonatorul Național pentru SUERD, Silvia Davidoiu: Strategia Dunării poate ajuta foarte mult la rezolvarea problemelor regionale. Principalele obstacole în calea programelor transfrontaliere sunt legislația și birocrația

Published

on

Birourile de Informare ale Parlamentului European din Bulgaria și România, alături de Centrul Europe Direct Craiova, au organizat joi, 20 octombrie, la Calafat (Port Cetate), un forum transfrontalier de dezbateri intitulat „Bulgaria şi România în contextul cooperării teritoriale europene”. Prezentă la eveniment, Coordonatorul Național pentru Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), Silvia Davidoiu, a vorbit pentru CaleaEuropeană.ro despre beneficiile pe care această strategie le poate aduce pentru întreaga regiune ce depășesc navigabilitatea și ating domenii precum educație cercetare și securitate internă. Deși există piedici în calea programelor de cooperare transfrontalieră, precum cele birocratice și legislative, în principal, Silvia Davidoiu a subliniat că sunt exemple pozitive în acest sens, cum este cazul județului Giurgiu acolo unde a pornit o acțiune de modernizare și ecologizare a portului, în cadrul Strategiei Dunării.

VIDEO:

Dan Cărbunaru: Ce ar putea aduce în plus pentru acesată zonă mai săracă Strategia Dunării? Mă refer atât la România, cât și la Bulgaria.

Silvia Davidoiu: Strategia Dunării poate ajuta foarte mult la rezolvarea problemelor regionale, dar înainte de toate trebuie să schimbăm puțin filosofia, de o parte și de alta a Dunării. Si nu doar între România și Bulgaria, ci între toate statele membre care sunt partenere la Strategie. Dificultatea constă în a ajunge la numitorul minim comun – deci de a identifica problemele comune ale tuturor statelor și care se doresc a fi rezolvate cu prioritate de către toate statele, simultan. Strategia nu presupune numai navigație și navigabilitate, așa cum câteodată se presupune – aceasta a fost ”sămânța” de care s-a plecat- dar acum acoperă practic toate domeniile , aspctele vieții economice și sociale, toate aspectele pornind de la navigție, la educație, cercetare și ajungând la securitate internă. Este un instrument care poate fi utilizat atât în interior, pornind de la realitatea că nu există fonduri dedicate Strategiei, noi trebuie să fim aceia care ne definim prioritățile interne și, sub cupola strategiei europene, să prezentăm proiecte eligibile și finanțabile din toate programele operaționale ale României. Avem la îndemână și toate programele transfrontaliere, toate CVC-urile cu Bulgaria, Republica Moldova, cu Ucraina, Serbia, mai puțin cu Ungaria pentru că acolo Dunărea nu este elementul comun. Și mai avem un program transnațional Dunărea care este puțin mai sofisticat, ca să spun așa, dar care este cel mai provocator program prin care se pot face proiecte cu relevanță pentru Strategia Dunării. pentru că acest program presupune un parteneriat de minimum 8 parteneri din cel puțin trei state membre. deci prespune un parteneriat între toate statele partenere la Strategia Dunării

Dan Cărbunaru: Biroul de Informare al Parlamentului European a avut această inițiativă de a aduce actori importanți care să discute și să sprijine cooeprarea dintre România și Bulgaria. Ce oportunități ar putea duce în următorii doi, trei ani această Strategie a Dunării?  

Silvia Davidoiu: Eu consider că putem folosi acest instrument într-o manieră foarte creativă, dar ne trebuie foarte multă voință pentru că nu este ușor să depășești anumite bariere birocratice și de legislație. Cred că în zilele următoare Comisia Europeană va publica chiar un studiu care va încerca să identifice care sunt principalele bariere în calea programelor de cooperare transfrontalieră. Din câte știu, principalele sunt cele de legislație și birocrație. Însă vreau să vă dau o abordare pozitivă: știu că între Giurgiu și Ruse, două mari orașe de pe un mal și celălalt, cooperarea a avansat foarte mult. Există chiar intenția unul plan de urbanism, a unei zone metropolitane Giurgiu- Ruse, un concept integrat, deci sunt foarte multe idei care au început să prindă contur. La Giurgiu, un exemplu pozitiv din punctul nostru de vedere pentru Strategia Dunării, s-a inițiat un proiect pe care noi îl numim proiect-fanion al strategiei europene, acela de modernizare și ecologizare a portului. Se va construi acolo un terminal intermodal, lucru care oferă oportunități pentru întreaga regiune. Astfel de proiecte vrem să creăm și asta se dorește.

Urmăriți și: 

VIDEO. Biroul de Informare al Parlamentului European a organizat forumul transfrontalier ”Bulgaria şi România în contextul cooperării teritoriale europene”

.

FONDURI EUROPENE

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027, pentru ca proiectele să susțină economia și creșterea nivelului de trai al românilor.

Concret, obiectivele MIPE sunt ca în anul 2025 să fie vizibile în mod cuantificabil primele rezultate ale implementării proiectelor finanțate din fondurile alocate României în perioada de programare 2021-2027.

Potrivit unui comunicat al instituției, lansarea apelurilor de proiecte va fi corelată cu țintele de absorbție, respectiv cu sumele care trebuie solicitate Comisiei Europene spre rambursare în vederea evitării dezangajării fondurilor alocate.

”Perioada de programare 2021-2027 ne pune la dispoziție 45 de miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru investiții în domenii de importanță strategică pentru România, cum sunt infrastructura de transport, cea spitalicească, pentru apă și apă uzată, managementul deșeurilor, dezvoltare și regenerare urbană. Fără a mai lua în calcul și finanțările derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Trebuie să ținem cont de natura multianuală a Politicii de Coeziune și să avem, în sfârșit!, abordarea sinergică prin care corelăm apelurile de proiecte cu țintele de absorbție. Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm! În acest fel vom preîntâmpina eventualele blocaje care am învățat din perioadele anterioare de programare că pot apare în implementare, cu impact asupra riscului de dezangajare”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

MIPE anunță că evaluarea proiectelor va fi simplificată, pentru ca cele două etape de evaluare (CAE- conformitatea administrativă și eligibilitatea și ETF – evaluarea tehnico-financiară) să fie cat mai suple, obținându-se astfel deblocarea proiectele depuse spre evaluare, care uneori durează și peste un an de zile.

Astfel, se are în vedere ca evaluarea CAE să fie cât mai simplificată, eventual la nivel de declarație prin care solicitantul să își asume respectarea  declarațiilor din ghid, urmând ca informațiile să fie validate la semnarea contractului. În situația unor declarații eronate, contractul de finanțare nu va mai fi semnat. Suplimentar, cu ajutorul bazelor de date integrate, evaluarea ETF urmează să devină un proces  digitalizat. Verificarea documentelor doveditoare se va derula  pentru proiectele cu punctaj și buget corespunzător.

Astfel, MIPE creează condițiile necesare implementării unor proiecte de calitate, mature.

La sfârșitul acestei luni, toate Autoritățile de Management pentru Programele Operaționale prin care România va atrage fondurile alocate perioadei de programare 2021-2027 vor fi încărcat în sistemul electronic de comunicație cu serviciile Comisiei Europene: Regulamentul de Organizare și Funcționare, organigrama, fișe de post, procedurile operaționale și cadrul protocolar, astfel  încât să nu existe întârzieri în implementarea proiectelor.

La nivelul MIPE, în data de 18 august va fi organizată o nouă ședință pentru a analizarea progresului pregătirii atragerii fondurilor alocate pentru perioada de programare 2021-2027.

”Acest pas face parte din strategia MIPE care se va finaliza cu lansarea Ghidului Fondurilor Europene”, a concluzionat ministrul Marcel Boloș.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

România a primit de la Comisia Europeană 79,06 milioane de euro pentru plățile acordate de MADR fermierilor în luna iunie

Published

on

© Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Comisia Europeană a rambursat, miercuri, României suma de 79,06 milioane de euro, care reprezintă cheltuielile efectuate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în luna iunie 2022.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), cheltuielile sunt aferente plăților directe și au fost plătite fermierilor in cursul lunii iunie, anul curent.

APIA continuă autorizarea la plată, in conformitate cu termenele prevăzute în regulamentele comunitare și în legislația națională în vigoare.

La începutul anului, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a primit suma de  1,081 miliarde euro, ce reprezintă rambursarea de la Comisia Europeană, în contul cheltuielilor efectuate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2021, pentru acordarea plăților în avans fermierilor, aferente Campaniei 2021 din plățile directe finanțate din FEGA.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Ministrul dezvoltării, Cseke Attila: Am autorizat prima plată pentru un proiect finanțat prin PNRR

Published

on

© MDLPA

Ministerul Dezvoltării a autorizat prima solicitare de plată, în valoare de 79.100 de lei, pentru un proiect finanțat în cadrul Componentei 5 – Valul renovării din PNRR – a anunțat ministrul dezvoltării, Cseke Attila, potrivit comunicatului oficial.

Proiectul vizează reabilitarea și eficientizarea termică a clădirii Primăriei din municipiul Fălticeni (jud. Suceava), iar contractul de finanțare a făcut parte dintre primele 7 contracte din România, finanțate din Planul National de Redresare și Reziliență, încheiate între autorități publice locale și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru renovarea integrată a clădirilor, în data de 7 iunie 2022.

„Felicit autoritățile din Fălticeni pentru promptitudinea, implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. Iată că primăria din acest municipiu este prima clădire care intră în procesul de renovare, cu finanțare din PNRR, și sper ca și celelalte instituții care au deja contractele semnate să se apuce de treabă cât mai repede”, a declarat Cseke Attila.

După cum este cunoscut, prin Componenta C5, România beneficiază de fonduri pentru eficientizarea energetică, asigurarea siguranței seismice și la incendiu a 4.333 blocuri de locuințe și clădiri publice.

Ministerul asigură și o supracontractare cu 30% a acestor fonduri, în vederea accesării integrale de către România a finanțării europene.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA2 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.5 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA5 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA6 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA6 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE7 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA8 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA3 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending