Connect with us

COMISIA EUROPEANA

VIDEO. Corina Crețu și Karl-Heinz Lambertz, cu ocazia prezentării celui de-al șaptelea raport privind coeziunea: Politica de coeziune este în ADN-ul Europei

Published

on

Comisia a publicat luni, 9 octombrie, cel de al 7-lea raport privind coeziunea, luând pulsul regiunilor din UE, trăgând concluzii legate de cheltuielile aferente politicii de coeziune în timpul anilor de criză și stabilind cadrul pentru politica de coeziune de după 2020.

“Acest raport, publicat la un interval de trei ani, prezintă starea coeziunii la nivelul Uniunii Europene. Rezultatele ne oferă un cadrul detaliat al bunăstării economice și sociale ale UE, regiunilor sale și orașelor sale și ne permite să ne pregătim mai bine pentru viitor. Raportul ne ajuta să vedem care regiuni sau state membre sunt fruntașe și care trebuie să depună eforturi substanțiale în materie de inovare, capacitate instituțională, sau rată de angajamere, care regiuni sun gata să facă față provocărilor anilor viitori precum globalizarea, adaptarea la schimbările climatice și cele demografice și care dintre ele au nevoie de un sprijin viitor”, a precizat comisarul european pentru politică regională Corina Crețu în cadrul conferinței de presă susținută alături de președintele Comitetului Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz.

Regiunile aflate în tranziție, mai vulnerabile în fața provocărilor 

Aceasta a mai punctat că, deși lucrurile se îmbunătățesc, multe alte eforturi trebuie depuse pentru îmbunătățirea calității vieții europenilor. “Multe regiuni slab dezvoltate au reușit să depășească media euroepană, dar mai este un drum lung până când aceste regiuni pot oferi aceleași oportunități cetățenilor lor. Regiunile puternic dezvoltate s-au dezvoltat rapid, cu toate că acestea se confruntă cu presiunea migratorie, excluziunea socială, aspecte ce țin de securitate. Regiunile aflate în tranziție, au cunoscut o scădere a PIB-ului, o stagnare a salariilor, un sector industrial stagnant, acestea fiind cele mai vulnerabile în fața globalizării și provocărilor”, a completat comisarul european.

Competitivitatea Europei la nivel internațional, dependentă de adaptarea regiunilor și statelor la provocările actuale

Foto: Calea Europeană

“Raporul se uită și spre viitor și arată că politica de coeziune ar trebui să rămână și după 2020 cel mai importnat instrument de coeziune pentru toate statele membre și regiuni având în vedere că nimeni nu este imun la șocurile globalizării, schimbările tehnologice și crizele economice”, a completat Crețu, punctând că este necesar ca regiunile și statele să se afle într-un continuu proces de adaptare, dacă “Europa dorește să rămână competitivă. De aceea politica de coeziunea ar trebui să se axeze în mod particular pe modernizarea sistemelor de învățământ și să îmbrățișeze invoarea”.

Corina Crețu a amintit și de importanța calității guvernării și a reformelor structurale, aspecte punctate în raport, evidențiând necesitatea identificării unei punți de legătură între “fondurile de investiții aflate sub egida politicii de coeziune și reformele care sunt necesare în statele membre”.

La rândul său, Karl-Heinz Lambertz, a subliniat că publicarea raportului reprezintă un moment important pentru Comitetul Regiunilor, le moment de la verite.

“Vedem că în ciuda îmbunătățirii situatiei existente în trecut, aceastra nu s-a imbunatatit la fel în fiecare regiune, în același fel. Aceasta este o provocare principală. Sunt foarte încântat că putem să avansam munca noastră leagată de coeziune cu aceste raport în mâinile noastre, în mințile noastre, lucru care ne ajută să facem propuneri concrete pentru a îmbunătăți ustensilele politicii de coeziune ,petnru a realiza o nouă sinergie și pentru a fi mai eficienți în viitor”, a afirmat președintele Comitetului Regiunilor.

Politica de coeziune este un element important în ADN-ul Europei

Foto: Calea Europeană

Comitetul Regiunilor este strâns legat de politica de coeziune. Politica de coeziune este un element important în ADN-ul Europei. O Uniune fără politica de coeziune este de neimaginat pentru noi, în pofida faptului că unii se gțndesc la acest aspect. În viitor, trebuie să schimbăm anumite lucruri pentru că lumea se schimbă, politica de coeziune se schimbă și ea“, a spus Lambertz, oferind și câteva sugestii legate îmbunătățirea implementării politicii de coeziune: un singur set de reguli, mai multă complementaritate între instrumentele financiare ți fonduri, o revizuire a sistemului de alocare a fondurilor cu noi indicatori și, în primul rând, simplificare.

“Mai multă flexibilitate este foarte importantă, dar ți o politică pe termen lung reprezintă unul dintre punctele principale ale politicii de coeziune. Trebuie să discutăm despre detalii, dar trebuie să colaborăm pentru a menține politica de coeziune ca o politică importantă în viitor, ca o politică în care toate regiunile participă”, a mai afirmat președintele Comitetului Regiunilor.

În încheiere comisarul european Corina Crețu a punctat că nu este necesar să pedepsim cetățenii pentru ceea ce fac guvernele, făcât trimtiere la eficiența guvernării și a capacității administrative.

La începutul anului 2018, va fi lansată o consultare publică referitoare la viitoarea politică de coeziune. În mai 2018, va fi prezentată propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual (CFM), urmată de propuneri pentru politica de coeziune de după 2020.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a lansat luni, 17 ianuarie, o cerere de propuneri pentru proiecte în vederea elaborării unui curriculum și a materialelor didactice pentru un curs despre Uniunea Europeană și politica de coeziune a UE, destinat viitorilor jurnaliști.

Comisia a răspuns solicitării multor studenți din UE de a lansa acest apel, care va oferi o ocazie extraordinară de a stimula dezbaterea academică privind UE și politica de coeziune a UE, precum și de a îmbunătăți nivelul de cunoștințe al studenților și de a încuraja cooperarea între universități și alte instituții ale UE“, a declarat comisarul pentru coeziune și reformă, Elisa Ferreira.

Beneficiarii vor trebui să pună în aplicare o strategie de dezvoltare, să creeze o rețea de instituții de învățământ superior și să își dezvolte învățământul.

Propunerile pot fi depuse de universități și alte instituții de învățământ jurnalistic la nivel universitar și postuniversitar.

Solicitanții trebuie să fie stabiliți într-un stat membru al UE și să fie acreditați în conformitate cu legislația în vigoare în țara respectivă.

Comisia va acoperi 95% din costurile proiectului. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 21 aprilie 2022, ora 13:00 CET. Comisia se așteaptă să anunțe rezultatele în iunie 2022.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Prețurile cu ridicata ale gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze, potrivit raportului trimestrial al Comisiei privind piața gazelor naturale publicat astăzi. Tendințele identificate prezintă un contrast puternic cu ceea ce s-a observat în aceeași perioadă a anului 2020. Același lucru este valabil și pentru raportul trimestrial privind energia electrică, care evidențiază faptul că consumul de energie electrică a revenit la nivelurile anterioare pandemiei.

În ceea ce privește piața gazelor, raportul subliniază modul în care prețurile angro la gaze în Europa și-au continuat creșterea bruscă în al treilea trimestru al anului 2021, ajungând la 85 €/MWh la sfârșitul lunii septembrie – un nivel rar întâlnit pe hub-urile europene. Aceste prețuri ridicate la gazele naturale cu ridicata au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor angro la electricitate și, la rândul lor, la creșteri semnificative ale prețurilor cu amănuntul. Raportul analizează, de asemenea, diferitele măsuri luate la nivelul UE și al statelor membre pentru a atenua impactul majorării prețurilor la gaze asupra gospodăriilor și întreprinderilor.

Raportul trimestrial privind piața energiei electrice evidențiază faptul că, în al treilea trimestru al anului 2021, consumul din UE a crescut până la nivelurile înregistrate în aceeași perioadă a anului 2019, adică la nivelurile de dinaintea pandemiei – datorită unei redresări economice constante și a unei atenuări a restricțiilor de blocare. Consumul la nivelul UE a crescut cu 3% de la an la an în al doilea trimestru din 2021, datorită redresării activității industriale și a forței de muncă.

Cu toate acestea, redresarea economică post-pandemică a provocat o astfel de creștere bruscă a prețurilor globale la gaze și a perturbat în mod semnificativ lanțurile de aprovizionare la nivel mondial, pentru a determina niveluri record ale prețurilor la energie electrică pe piețele europene.

Indicele european de referință pentru energie electrică a înregistrat o medie de 105 €/MWh în T3 2021 – echivalentul a 211% mai mult decât în T3 2020 și cu 164% mai mult decât în aceeași perioadă din 2019. Majorarea prețurilor la gaz a inversat trecerea de la cărbune la gaz înregistrată în ultimul an, stimulând câștigurile din producția de cărbune în ciuda creșterii prețurilor la carbon în T3 2021.

Raportul arată, de asemenea, că cererea de vehicule cu încărcare electrică (ECV) a continuat să crească în T3 2021. Sprijinul fiscal și stimulentele de achiziție oferite în șaptesprezece state membre au continuat să stimuleze vânzările în cursul anului 2021 – cu aproape 410.000 de noi ECV-uri înregistrate în UE în perioada iulie-septembrie 2021 – cu 50% mai mult decât în aceeași perioadă din 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

Published

on

© European Commission/ Facebook

Crizele umanitare din întreaga lume continuă să crească, iar în timp ce conflictele și violențele sunt sursa nevoilor umanitare majore, situația se agravează din ce în ce mai mult din cauza dezastrelor naturale, precum seceta sau inundațiile, alimentate de schimbările climatice și de degradarea mediului.

În acest sens, pentru a-i ajuta pe cei mai afectați din întreaga lume, Comisia Europeană a adoptat un buget umanitar anual de 1,5 miliarde de euro pentru anul 2022, informează comunicatul oficial. 

„Nevoile umanitare sunt la un nivel fără precedent și continuă să crească. Finanțarea noastră umanitară va permite UE să să continue să salveze vieți și să acopere nevoile de bază ale populațiilor afectate. Pe lângă faptul că răspundem la crize noi și foarte vizibile, bugetul asigură faptul că vom aborda și crizele umanitare existente, prelungite sau recurente, cum ar fi cele din Columbia sau Sudanul de Sud sau situația poporului Rohingya”, a transmis comisarul european pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič.

În 2022, ajutorul umanitar al UE va fi alocat după cum urmează:

  • 469 de milioane de euro vor fi alocate Africii Subsahariene pentru a-i sprijini pe cei care suferă din cauza crizei alimentare și nutriționale exacerbate de conflictul din Sahel  și pe cei strămutați din cauza violențelor din Republica Centrafricană, din bazinul lacului Ciad (Ciad, Camerun și Nigeria), din Sudanul de Sud și din Cornul Africii . De asemenea, suma aceasta va aborda și nevoile persoanelor afectate de conflictul pe termen lung din Republica Democrată Congo.
  • 351 de milioane de euro din fondurile umanitare ale UE vor fi alocate pentru nevoile din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, pentru a face față crizei din Siria, precum și nevoilor refugiaților din țările vecine din Orientul Mijlociu, precum și situației critice din Yemen.
  • 152 de milioane de euro vor finanța proiecte în Europa de Sud-Est și în țările vecine, abordând crizele din Ucraina, Balcanii de Vest și Caucaz, precum și efectele crizei siriene în Turcia.
  • 188 de milioane de euro vor continua să vină în ajutorul celor mai vulnerabile populații din Asia și America Latină. În Asia, aceasta include crizele din Afganistan și Rohingya (Bangladesh și Myanmar). În America Latină, UE va continua să ofere ajutor celor afectați de crizele din Venezuela și Columbia și Haiti.
  • Cele 370 de milioane de euro rămase vor fi utilizate pentru crize neprevăzute sau pentru creșterile bruște ale crizelor existente, precum și pentru alte operațiuni.

Finanțarea va ajuta, totodată, populațiile vulnerabile din țările predispuse la dezastre să se pregătească mai bine pentru diverse riscuri naturale, precum inundațiile, incendiile de pădure, cutremurele și cicloanele.

De asemenea, 10% din finanțare în toate regiunile va fi alocată educației în situații de urgență pentru a permite copiilor și tinerilor să își continue școlarizarea.

Continue Reading

Facebook

U.E.7 hours ago

NATO și Ucraina au semnat un acord de consolidare a cooperării împotriva atacurilor cibernetice, la câteva zile după un atac informatic la adresa Kievului

U.E.8 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz cere Rusiei să facă “paşi fără echivoc” către o dezescaladare în Ucraina: Situația este foarte gravă

RUSIA10 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

U.E.12 hours ago

Miniștrii de finanțe din zona euro vor discuta despre modul în care pot fi modificate regulile fiscale ale UE, astfel încât guvernele să le respecte

CHINA13 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

U.E.13 hours ago

UE: Procesul de reformă pentru consolidarea sistemului judiciar din Serbia trebuie să continue dincolo de referendumul din 16 ianuarie

COMISIA EUROPEANA13 hours ago

Comisia Europeană lansează o cerere de proiecte în valoare de 1 milion de euro adresată facultăților de jurnalism din UE

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Raport: Prețurile gazelor naturale în UE au crescut la niveluri record în al treilea trimestru din 2021, influențate de piețele globale de gaze

NATO14 hours ago

Un detașament de 30 de militari de la Brigada Multinațională de la Craiova, dislocat de România la misiunea UE din Bosnia și Herțegovina

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Uniunea Europeană alocă 1,5 miliarde de euro în 2022 pentru a răspunde crizelor umanitare din întreaga lume

RUSIA10 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA13 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

ROMÂNIA4 weeks ago

Prim-ministrul Nicolae Ciucă, mesaj de Crăciun: Să ne gândim la sănătatea noastră și a celor din jur, cel mai frumos dar pe care îl putem oferi celorlalți

ROMÂNIA4 weeks ago

Klaus Iohannis, mesaj de Crăciun: La finalul unui an foarte dificil, să ne reîntoarcem la semnificațiile acestei sărbători

Advertisement

Team2Share

Trending