Connect with us

NATO

VIDEO Cum a răspuns secretarul general al NATO întrebării unei jurnaliste din Rusia care a promovat retorica Moscovei privind sistemul antirachetă din România

Published

on

Secretarul general al NATO a oferit marți noi clarificări cu privire la acuzațiile fără temei ale Rusiei, potrivit cărora sistemul antirachetă al NATO din România este echipat cu lansatoare de rachete și că încalcă Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare.

Jens Stoltenberg a fost întrebat la conferința de presă ce a prefațat reuniunea miniștrilor Apărării din țările NATO de o jurnalistă din Rusia, de la publicația Kommersant, dacă recunoaște acuzațiile Moscovei la adresa Washington-ului cu privire la încălcarea Tratatului INF prin existența unor lansatoare MK-41 la facilitatea Aegis Ashore din România. (Momentul poate fi surprins începând cu minutul 30:00).

Jurnalista din Rusia a reluat, astfel, subiectul propagat săptămâna trecută în presă de către Ministerul Apărării de la Moscovaa solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATO, cât și ministrul Teodor Meleșcanu, au reacționat, iar șeful diplomației române a avut consultări cu aliații și cu Jens Stoltenberg.

În răspunsul său către jurnalista din Rusia, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice a reamintit că tot ceea ce face Rusia reprezintă o încercare de ”a amesteca lucrurile, de a distrage atenția de la problema reală”, că în Europa nu există noi rachete americane, iar interceptorii cu care este echipat sistemul antirachetă al NATO ”nu sunt înarmați și sunt parte a acordului cu România și Polonia că nu vom desfășura rachete ofensive acolo”.

”Eforturile Rusiei de a încerca să se concentreze pe sistemul de apărare antirachetă al NATO sunt o încercare de distragere a atenției față de problema reală. Aceea că Rusia desfășoară noi rachete capabile să transporte încărcătură nucleară în Europa. Fac asta de câțiva ani, într-o încălcare flagrantă a Tratatului INF. Când Rusia începe să vorbească despre altceva, atunci o face pentru a muta atenția de la problema adevărată. Nu există noi rachete americane în Europa, dar sunt din ce în ce mai multe rachete rusești în Europa, dotate cu capabilitate nucleară. Acesta este motivul pentru care Tratatul INF este într-un real pericol și din același motiv solicităm Rusiei să revin la respectare în această perioadă de șase luni, salvând tratatul. Sistemul antibalistic al NATO este un sistem defensiv, nu avem rachete acolo, ci interceptori care nu sunt înarmați și sunt parte a acordului cu România și Polonia că nu vom desfășura rachete ofensive acolo. Este o încercare de a amesteca lucrurile, de a distrage atenția de la problema reală, și anume rachetele ruse”, este răspunsul integral al lui Jens Stoltenberg.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

NATO

Klaus Iohannis, prezent joi la festivitățile de Ziua Marinei Române. La Constanța are loc și un exercițiu demonstrativ cu distrugătorul american USS Porter și avioane italiene Eurofighter Typhoon

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis participă, joi, la festivităţile prilejuite de Ziua Marinei Române care vor avea loc la Constanţa

Potrivit agendei sale publicată pe site-ul Administrației Prezidențiale, şeful statului va participa la festivităţile organizate la Comandamentul Flotei din Constanţa, de la ora 9:55.

Joi, de Ziua Marinei Române, între orele 9:45 – 12:30, publicul de pe faleza din faţa Comandamentului Flotei va putea să admire exerciţiul naval demonstrativ “Forţele Navale Române 19”, la care vor participa şi nave şi aeronave militare din Italia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii, informează navy.ro.

La exercițiul demonstrativ va participa și distrugătorul american USS Porter, aflat în Marea Neagră, cu scopul consolidării ”stabilităţii regionale”.

Secvențele aeriene vor fi asigurate de aeronave ale forțelor navale și aeriene române, precum și de aeronave italiene Eurofighter Typhoon și un avion american de cercetare P8 Poseidon.

Garda de onoare, prezentă la Ziua Marinei Române 2019, este alcătuită din patru detașamente de militari din Forțele Navale Române și câte un detașament de militari din Italia, Ucraina și SUA, cu detașamentul Asociației „Tradiția Militară” încheind formația.

Toate evenimentele, organizate cu prilejul Zilei Marinei Române, sunt dedicate navei-școală „Mircea”, „Ambasadorul onorific în serviciul României”, care a împlinit, anul acesta, 80 de ani de când poartă cu onoare și cu cinste Tricolorul românesc pe mările și oceanele lumii. Pentru recunoașterea contribuției sale la promovarea imaginii țării noastre pe meridianele lumii, precum și pentru rolul său în păstrarea valorilor și tradițiilor marinărești, drapelul navei-școală „Mircea” va fi decorat cu „Ordinul Virtutea Maritimă cu însemn de pace în grad de Comandor”.

Anul trecut, cu același prilej, președintele Klaus Iohannis a afirmat, tot la Constanța, că Forţelor Navale Române le revine un rol deosebit în asigurarea suveranităţii României, dar şi o responsabilitate majoră în asigurarea securităţii Mării Negre.

Ziua Marinei Române a fost consacrată ca sărbătoare a marinarilor români la 15 august 1902, fiind strâns legată de sărbătoarea religioasă a Sfintei Maria, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. La acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului ”Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. De atunci, manifestările au crescut în amploare de la an la an. În anul 1912, manifestarea a fost pusă sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regina Elisabeta, iar la 15 august 1936, în cadrul serbărilor a fost botezat primul submarin românesc, ”Delfinul”.

Continue Reading

NATO

Comandantul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est a fost înaintat în grad de președintele Klaus Iohannis

Published

on

Comandantul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE), general-maiorul Daniel Petrescu, a fost înaintat în gradul de general-locotenent, miercuri, prin decret semnat de preşedintele Klaus Iohannis.

Daniel Petrescu este comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est din august 2017.

Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est (HQ MND-SE) este o structură NATO, activată de către Consiliul Nord Atlantic (NAC) în urma deciziilor asumate la Summitul aliat din Țara Galilor (2014) și care se află sub comanda operațională (OPCOM) a Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Ca urmare a deciziei NAC, HQ MND-SE se bucură de statutul unui comandament militar internațional NATO în conformitate cu Protocolul de la Paris și acordurile suplimentare între țările NATO și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE).

Ceremonia de Activare a Comandamentului a avut loc la data de 1 decembrie 2015, urmată apoi de Ceremonia de declarare a Capabilităţii Iniţiale din iulie 2016. Din 22 martie 2018, Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est a atins nivelul de capabilitate deplină, potrivit căruia MND-SE poate asigura comandă și control pentru o operațiune NATO de tip Articol 5 – Apărare Colectivă, contribuind în acest fel la consolidarea Flancului Sud-Estic al Alianței și la securitatea teritoriului și populației statelor membre.

În cadrul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est îşi desfăşoară activitatea militari din 15 ţări contributoare: Albania, Bulgaria, Canada, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi România, ţară care şi-a asumat rolul de naţiune cadru.

Continue Reading

NATO

România, dispusă să găzduiască mai mulți militari SUA. Klaus Iohannis: Americanii ne-au rugat să creștem efectivele în Afganistan și am aprobat în CSAT o astfel de creștere

Published

on

Președintele Klaus Iohannis va discuta cu președintele SUA, Donald Trump, cu ocazia vizitei pe care o va efectua la Casa Albă la 20 august, chestiuni legate de înzestrarea Armatei României și cooperarea militară dintre cele două țări.

Într-o discuție informală cu jurnaliștii, Iohannis a susținut că România este dispusă să găzduiască mai multe efective militare americane.

De asemenea, vor exista discuții în legătură cu înzestrarea Armatei de la firme din SUA.

Vor fi discuții în legătură cu înzestrarea armatei. Sunt firme americane care au câștigat licitații și asta e foarte bine”, a spus șeful statului.

Klaus Iohannis a amintit de cooperarea militară foarte bună dintre cele două țări și a indicat că decizia recentă a CSAT de a crește numărul de militari în Afganistan a survenit la solicitarea părții americane.

Americanii ne-au rugat să creștem efectivele în Afganistan dacă avem posibilitatea. Suntem împreună în Afganistan. România a aprobat în CSAT o creștere a numărului de militari”, le-a spus președintele jurnaliștilor, punctând că unul dintre obiectivele sale a rămas acela ca România să arată că nu este doar un ”beneficiar de securitate”, ci și un ”furnizor de securitate”.

Acesta a spus că România are disponibilitatea să găzduiască mai multe efective militare în baze de pe teritoriul tării noastre, dând ca exemple implicarea SUA la nivelul brigăzii multinaționale de la Craiova sau în constituirea corpului de comandă terestră pe care aliații din NATO au acceptat ca România să-l găzduiască.

La 30 iulie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2020, hotărând asltfel o creștere de peste 25% a numărului forțelor românești participante la misiuni în străinătate pentru anul viitor: 2.376 de militari și civili din cadrul Armatei, 1.009 militari și polițiști din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În prezent, militarii americani aflați pe teritoriul României își desfășoară activitatea la facilitatea antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu, la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și la baza de la Câmpia Turzii. De asemenea, soldați americani fac parte și din Brigada multinațională a NATO de la Craiova.

În luna iunie, în timpul unei vizite a președintelui Poloniei la Washington, SUA au decis să suplimenteze numărul de efective militare americane în Polonia cu 1.000 de soldați.

Citiți și Klaus Iohannis, despre mizele unei noi întâlniri cu Donald Trump în Biroul Oval de la Casa Albă: ”Securitatea energetică ține de securitatea națională”

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 19 şi 20 august, o vizită la Washington, la invitaţia omologului american, Donald Trump, a precizat Administraţia Prezidenţială săptămâna trecută după ce, anterior, Casa Albă a anunţat întrevederea celor doi preşedinţi pe data de 20 august.

Vizita de lucru a lui Klaus Iohannis la Casa Albă este cea de-a doua pe care șeful statului o efectuează la Washington în actualele mandate ale președinților Trump și Iohannis, după întâlnirea din 9 iunie 2017. Atunci, Klaus Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de președintele Donald Trumpîntrevederea marcând și 20 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România și SUA.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending