Connect with us

DIASPORA

VIDEO Dacian Cioloș: Diaspora românească este, în momentul de față, o forță economică. Cea mai mare teamă este calitatea unor servicii publice din România

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte, marţi, la Palatul Cotroceni, evenimentul „Diaspora românească, vector de dezvoltare”. Calea Europeană transmite LIVE evenimentul (click aici pentru a accesa transmisia video).

Premierul Dacian Cioloș, prezent la eveniment, a punctat faptul că românii din diaspora reprezintă, în prezent, o forță economică.

“Diaspora românească este, în momentul de față, o forță economică, după migrația masivă, mai ales în pregătirea integrării României în UE și după aderare, când mulți români au beneficiat de acest drept la liberă circulație a persoanelor și a lucrătorilor. Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri. Dacă e să ne uităm la partea economică, remitențele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar potențialul economic și investițional al diasporei românești putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro”, a susținut prim-ministrul.

Şeful Executivului susţine că “de multe ori, românii din afară nu aşteaptă lucruri deosebite faţă de ceea ce aşteaptă cei de acasă”.

”Un tânăr din Belgia îmi spunea că nu nivelul de salarizare este cel care îi ţine în afară sau care i-ar stimula să vină acasă – mulţi dintre ei au acumulat deja capital financiar, intelectual, profesional suficient ca să se poate descurce şi în România. Îmi spunea tânărul respectiv, cea mai mare teamă este calitatea unor servicii publice din România. S-au obişnuit cu un anumit standard al serviciilor publice din afară – la nivel de educaţie, sănătate, calitate a administraţiei publice – şi îşi doresc dacă se întorc şi să investească capitalul, inclusiv uman, să fie siguri că îşi pot să îşi asigure un viitor decent, pentru copii, inclusiv din acest punct de vedere. Cred că putem spune că şi românii din afară aşteaptă în mare parte acelaşi lucru pe care îl aşteaptă românii din ţară – legat de reforma statului, legat de evoluţia unor servicii a societăţii româneşti”, a declarat premierul Dacian Cioloş, prezent la eveniment.

”Pentru a atrage acest capital uman, intelectual, economic, reprezentat de diaspora, măsurile pe care le avem în vedere, sigur, dincolo de aceste programe de reformă pe care le-am lansat pentru anumite servicii publice de acasă pentru a întări legătura cu diaspora avem în vedere demersuri pentru a crea sau pentru a dezvolta reţele profesionale şi pentru a impulsiona abordarea de tip networking. Aici vrem să mergem pe ceea ce există deja construit, să dezvoltăm structuri care au fost create la o anumită scară, cărora să le dăm o dimensiune mai mare, dar şi să lansăm noi platforme de informare, mai ales pentru a facilita accesarea la fonduri europene în vederea investiţiilor sau la anumite servicii publice. Şi aici doamna ministru al muncii, ştiu că este astăzi aici, o să detalieze cu siguranţă şi măsuri de reintegrare şi reinserţie profesională pentru cei care doresc să se întoarcă acasă. În cercetare vom continua şi în anii care vin cu programe care să vizeze în mod specific parteneriate dintre unităţi de cercetare din România şi unităţi de cercetare din străinătate care să aibă ca vectori structuranţi mai ales românii care lucrează în cercetare în afară şi care pot să faciliteze mult această reconectare a cercetării româneşti la cercetarea internaţională. Avem în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii şi pentru promovare comercială în cadrul Ministerului Economiei şi a Mediului de Afaceri şi aici unul din obiectivele acestei agenţii este şi de a stimula implicarea românilor din diaspora în parteneriate economice atât pentru investiţii străine în ţara unde ei pot să fie un vector foarte util şi văd că de multe ori investiţii străine în România sunt facilitate şi reuşita lor este determinată de implicarea unor români care trăiesc în străinătate, dar care continuă să aibă conectarea culturală, socială, la realităţile din România, dar şi pentru a începe să stimulăm investiţii româneşti în străinătate, unde la fel putem dezvolta parteneriate cu români care sunt deja bine înrădăcinaţi în mediul economic, socio-economic, din anumite ţări partenere, mă gândesc, sigur, în primul rând, la UE, dar nu doar la UE, ştiu că şi dincolo de Atlantic sunt posibilităţi importante.

Sau, la fel, astfel de parteneriate cu românii din diaspora pentru a stimula schimburile comerciale şi pentru a face din ambasadele noastre vectori de dezvoltare comercială – şi aici ştiu că există aşteptări şi din partea românilor din diaspora. Un domeniu specific unde cred că România ar avea foarte mult de câştigat din stimularea reîntoarcerii diasporei este dezvoltarea satului românesc, şi mă gândesc aici mai ales la migraţia din ultimii 10 ani a unor locuitori din mediul rural în unele state membre din UE unde au lucrat în agricultură, şi asta am avut ocazia să trăiesc direct, oamenii care şi-au schimbat mentalitatea, care şi-au schimbat modul de abordare şi de a vedea dezvoltarea socio-economică după experienţe de câţiva ani în ţări ca şi Spania sau Italia, ca să numesc doar două ţări unde am avut o migraţie masivă în agricultură sau în mediul rural. Şi aici avem intenţia să definim anumite instrumente în programul naţional de dezvoltare rurală, deci să folosim fonduri europene, ca un instrument pentru a încuraja întoarcerea românilor în sate şi pentru a investi în agricultură, în sectorul agroalimentar sau în servicii rurale, pentru că ştiu că sunt mulţi care îşi doresc acest lucru şi doresc sau aşteaptă doar anumite facilităţi de ordin administrativ pentru a putea avea acces la aceste resurse.

Ne gândim, totodată, să continuăm şi să dezvoltăm un program de burse pentru românii din diaspora, atât burse pentru formare, şi mă gândesc aici mai ales la acele familii care au deja copiii născuţi în afară şi care ar putea veni în ţară să îşi facă studiile sau o parte din studii în limba română şi în felul acesta să se conecteze la realităţile culturale ale familiilor în care s-au născut, dar, la fel, burse de cercetare pentru a stimula, aşa cum vă spuneam, conectarea cercetării româneşti la performanţa unor laboratoare de cercetare internaţională prin intermediul românilor care lucrează acolo şi care, mulţi dintre ei, sunt în măsură şi sunt gata să se întoarcă temporar, pentru o perioadă, pentru anumite programe de cercetare, în România. 
Pentru românii care decid să rămână în afară, avem în vedere şi o ameliorare a serviciilor administrative consulare sau ameliorarea exercitării unor drepturi cetăţeneşti, cum ar fi dreptul la vot sau sprijin pentru a beneficia de drepturile de liberă circulaţie a lucrătorilor, mă gândesc aici la UE.
Implicarea diasporei, mai ales în ţările cu diasporă românească numeroasă, în întărirea relaţiilor cu statele-gazdă este un element, la fel, pe care îl avem în vedere.”, adăugat Dacian Cioloș.

Declarațiile integrale susținute de premier sunt disponibile AICI.

Evenimentul a fost deschis cu o alocuţiune a şefului statului cu tema “O nouă abordare a relaţiei cu românii de peste hotare”.

.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: LIVE VIDEO 23 februarie, ora 10.00 – Președintele Klaus Iohannis găzduiește dezbaterea ”Diaspora românească, vector de dezvoltare”. La eveniment participă și premierul Dacian Cioloș | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

DIASPORA

România reacționează după ce poliţia din Leipzig a cerut hotelurilor să anunţe când cazează români: ”Orice formă de discriminare este contrară valorilor europene”

Published

on

© Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, se declară surprinsă şi îngrijorată de faptul că la Leipzig (Germania) poliţia le cere hotelierilor să anunţe dacă sunt cazaţi cetăţeni români și precizează că este inacceptabil ca românii să fie supuşi unei asemenea forme de discriminare.

”Am aflat cu surprindere și îngrijorare că la Leipzig, în Germania, Poliția le cere hotelierilor să anunțe dacă au cazați cetățeni români.Este inacceptabil ca românii din Germania sau cei care calătoresc în Germania să fie supuși unei asemenea forme de discriminare care ne pune pe toți, ca popor, într-o lumină nefavorabilă și nedreaptă”, transmite ministrul pentru Românii de Pretutindeni, într-un comunicat de presă publicat pe pagina Ministerului.

Natalia Intotero precizează că în Germania trăiesc peste 850.000 de români și persoane de origine română, reprezentând a cincea minoritate din această țară.

„Românii sunt bine integrati și fac cinste României aducând, în același timp, plus valoare țării-gazdă. Urmărim îndeaproape această situație îngrijorătoare, menținând legătura cu MAE și cu misiunea diplomatică a României la Berlin, unde domnul ambasador face deja demersuri pe lângă autoritățile din Leipzig. Situația este cunoscută și de către doamna premier Viorica Dăncilă, care a cerut toate datele legate de acest caz, precum și informări legate de evoluțiile ulterioare”, potrivit sursei citate.

Ministrul evidențiază că românii sunt cetățeni europeni și au drepturi egale cu cele ale cetățenilor din statele de reședință sau din statele unde călătoresc sau studiază.

”Orice formă de discriminare este contrară valorilor europene la care toate țările membre ale Uniunii Europene au aderat”, conchide Intotero.

În timpul pregătirilor pentru Festivalul Highfield, care are loc anual lângă Leipzig și care anul acesta s-a desfășurat weekend-ul trecut, poliția a transmis adrese către hotelierii din zonă și le-a cerut să anunțe dacă au oaspeți români, iar poliția din Leipzig este acuzată de rasism, scrie Digi24.

 

Continue Reading

DIASPORA

Recomandările ambasadorului României la Londra pentru cei 400.000 de români din Marea Britanie în cazul unui Brexit fără acord

Published

on

© UK Government

Ambasadorul României în Marea Britanie, Dan Mihalache, precizează că de la data producerii Brexit, 31 octombrie, cetățenii români vor putea, ca și până acum, să intre și să iasă din Marea Britanie pe baza cărții de identitate sau a pașaportului, fără să aibă nevoie de viză. Totuși, acest lucru este valabil doar pentru cei care vor face vizite scurte care să nu depășească perioade mai mari de 3 luni.

Precizări pentru românii îngrijorați cu privire la efectele BREXIT: Încetarea liberei circulații nu înseamnă că cetățenii români nu vor mai putea intra în Marea Britanie. De la data Brexit-ului, cetățenii români vor putea, ca și până acum, să intre și să iasă din Marea Britanie pe baza cărții de identitate sau a pașaportului, fără să aibă nevoie de viză. Acest lucru va fi valabil însă doar pentru vizite scurte și cetățenii români vor putea rămâne în Marea Britanie pentru o perioadă de până la trei luni”, a scris Dan Mihalache, pe Facebook.

Precizările diplomatice intervin după ce guvernul britanic condus de prim-ministrul Boris Johnson a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie.

În același timp, Ministerul de Interne britanic a dat publicității săptămâna trecută o statistică oficială potrivit căreia peste 1.000.000 de cetățeni din UE au aplicat, până la 31 iulie 2019, pentru a primi statut de rezidență în Regatul Unit prin intermediul sistemului EU Settlement Scheme, cei mai mulți dintre aceștia fiind polonezi, români și italieni.

Pe de altă parte, în primul său discurs în calitate de prim-ministru al Marii Britanii, Boris Johnson le-a promis celor 3.2 milioane de europeni, dintre care peste 400.000 sunt români, că drepturile lor vor fi respectate după Brexit

Ambasada României în Regatul Unit informează, din nou, că guvernul britanic a creat sistemul menționat anterior, care este format dintr-o aplicație pe care toți cetățenii UE și membrii familiilor acestora trebuie să o completeze pentru a-și proteja dreptul de ședere în Marea Britanie.

Pentru românii din Marea Britanie, un ghid este disponibil aici.
Cum pot solicita românii din Regatul Unit noul statut de rezident – aici.

Continue Reading

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Reprezentanții românilor din diaspora cer intensificarea campaniei de promovare a site-ului www.votstrainatate.ro, unde doar 20.000 de cetățeni s-au înregistrat pentru a vota la prezidențiale

Published

on

© Autoritatea Electorală Permanentă

Reprezentanţii românilor din diaspora au solicitat intensificarea campaniei de promovare a site-ului www.votstrainatate.ro cu prilejul unei discuţii purtate, luni, cu preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, informează AEP într-un comunicat. Totodată, până în prezent, peste 20.000 de români s-au înscris pentru a vota la alegerile prezidențiale din noiembrie, cu 22 de zile înainte de expirarea termenului limită, scadent la 11 septembrie.

Mituleţu-Buică a avut luni o întâlnire cu membri ai unora dintre cele 29 de asociaţii civice semnatare ale scrisorii deschise pe tema votului prin corespondenţă, eveniment dublat de o videoconferinţă cu reprezentanţi ai acestor organizaţii aflaţi în diverse ţări europene.

“Mesajul central al membrilor asociaţiilor civice a fost determinarea acestora de a continua să se implice în campania de informare a alegătorilor şi de a acţiona în parteneriat cu AEP şi MAE pentru a disemina informaţiile privind modalităţile de vot pe care le au la dispoziţie românii din afara ţării, dar şi pentru a facilita exercitarea dreptului de vot de către unele categorii profesionale cu ocupaţii itinerante. Astfel, potrivit reprezentantei asociaţiei Voluntari în Europa, Adriana Mureşan, circa 140.000 de şoferi români de TIR, care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, sunt în tranzit prin Europa şi nu pot preconiza unde se vor afla în perioada alegerilor prezidenţiale, motiv pentru care solicită organizarea unor secţii de votare accesibile, cum ar fi în parcări sau la puncte de trecere a frontierei”, se arată într-un comunicat al AEP, potrivit Agerpres.

La întâlnirea şi videoconferinţa organizate la sediul AEP au participat reprezentanţi ai următoarelor asociaţii civice: Voluntari în Europa, Rezist West Midlands şi Warwickshire, Platforma România 100, Expert Forum, Rezistenţa din Diaspora, Rezist Lyon, Mişcarea Civică Diaspora Austria, Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Voluntar Londra, Aradul Civic şi #activAG Piteşti.

La discuţii au fost prezenţi şi oficiali din partea Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit contorizării efectuate pe www.votstrainatate.ro, până marți, 20 august, ora 12:01, 20.271 de români s-au înregistrat pentru a vota la alegerile prezidențiale. Dintre aceștia, 10.164 au optat pentru a vota la o secție de votare din străinătate și 10.107 au preferat votul prin corespondență.

Citiți și
AEP recomandă românilor din diaspora să opteze pentru votul prin corespondență. Care sunt pașii
AEP: Începând de astăzi, românii din străinătate se pot înregistra online pentru a vota la alegerile prezidențiale

Alegătorii care doresc să voteze în străinătate, la alegerile pentru preşedintele României din anul 2019, se pot înregistra ca alegători în străinătate, prin intermediul unui formular online, până cel mai târziu la data de 11 septembrie 2019, ora 23:59:59.

Românii din străinătate vor vota pentru preşedintele României pe 8, 9 şi 10 noiembrie şi, în eventualitatea unui al doilea tur de scrutin, pe 22, 23 şi 24 noiembrie.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending