Connect with us

DIASPORA

VIDEO Dacian Cioloș: Diaspora românească este, în momentul de față, o forță economică. Cea mai mare teamă este calitatea unor servicii publice din România

Published

on

Preşedintele Klaus Iohannis găzduieşte, marţi, la Palatul Cotroceni, evenimentul „Diaspora românească, vector de dezvoltare”. Calea Europeană transmite LIVE evenimentul (click aici pentru a accesa transmisia video).

Premierul Dacian Cioloș, prezent la eveniment, a punctat faptul că românii din diaspora reprezintă, în prezent, o forță economică.

“Diaspora românească este, în momentul de față, o forță economică, după migrația masivă, mai ales în pregătirea integrării României în UE și după aderare, când mulți români au beneficiat de acest drept la liberă circulație a persoanelor și a lucrătorilor. Diaspora românească reprezintă un capital pe mai multe planuri. Dacă e să ne uităm la partea economică, remitențele anuale sunt de circa 1,5 miliarde de euro, dar potențialul economic și investițional al diasporei românești putem să-l cifrăm chiar la zeci de miliarde de euro”, a susținut prim-ministrul.

Şeful Executivului susţine că “de multe ori, românii din afară nu aşteaptă lucruri deosebite faţă de ceea ce aşteaptă cei de acasă”.

”Un tânăr din Belgia îmi spunea că nu nivelul de salarizare este cel care îi ţine în afară sau care i-ar stimula să vină acasă – mulţi dintre ei au acumulat deja capital financiar, intelectual, profesional suficient ca să se poate descurce şi în România. Îmi spunea tânărul respectiv, cea mai mare teamă este calitatea unor servicii publice din România. S-au obişnuit cu un anumit standard al serviciilor publice din afară – la nivel de educaţie, sănătate, calitate a administraţiei publice – şi îşi doresc dacă se întorc şi să investească capitalul, inclusiv uman, să fie siguri că îşi pot să îşi asigure un viitor decent, pentru copii, inclusiv din acest punct de vedere. Cred că putem spune că şi românii din afară aşteaptă în mare parte acelaşi lucru pe care îl aşteaptă românii din ţară – legat de reforma statului, legat de evoluţia unor servicii a societăţii româneşti”, a declarat premierul Dacian Cioloş, prezent la eveniment.

”Pentru a atrage acest capital uman, intelectual, economic, reprezentat de diaspora, măsurile pe care le avem în vedere, sigur, dincolo de aceste programe de reformă pe care le-am lansat pentru anumite servicii publice de acasă pentru a întări legătura cu diaspora avem în vedere demersuri pentru a crea sau pentru a dezvolta reţele profesionale şi pentru a impulsiona abordarea de tip networking. Aici vrem să mergem pe ceea ce există deja construit, să dezvoltăm structuri care au fost create la o anumită scară, cărora să le dăm o dimensiune mai mare, dar şi să lansăm noi platforme de informare, mai ales pentru a facilita accesarea la fonduri europene în vederea investiţiilor sau la anumite servicii publice. Şi aici doamna ministru al muncii, ştiu că este astăzi aici, o să detalieze cu siguranţă şi măsuri de reintegrare şi reinserţie profesională pentru cei care doresc să se întoarcă acasă. În cercetare vom continua şi în anii care vin cu programe care să vizeze în mod specific parteneriate dintre unităţi de cercetare din România şi unităţi de cercetare din străinătate care să aibă ca vectori structuranţi mai ales românii care lucrează în cercetare în afară şi care pot să faciliteze mult această reconectare a cercetării româneşti la cercetarea internaţională. Avem în vedere crearea unei agenţii pentru investiţii şi pentru promovare comercială în cadrul Ministerului Economiei şi a Mediului de Afaceri şi aici unul din obiectivele acestei agenţii este şi de a stimula implicarea românilor din diaspora în parteneriate economice atât pentru investiţii străine în ţara unde ei pot să fie un vector foarte util şi văd că de multe ori investiţii străine în România sunt facilitate şi reuşita lor este determinată de implicarea unor români care trăiesc în străinătate, dar care continuă să aibă conectarea culturală, socială, la realităţile din România, dar şi pentru a începe să stimulăm investiţii româneşti în străinătate, unde la fel putem dezvolta parteneriate cu români care sunt deja bine înrădăcinaţi în mediul economic, socio-economic, din anumite ţări partenere, mă gândesc, sigur, în primul rând, la UE, dar nu doar la UE, ştiu că şi dincolo de Atlantic sunt posibilităţi importante.

Sau, la fel, astfel de parteneriate cu românii din diaspora pentru a stimula schimburile comerciale şi pentru a face din ambasadele noastre vectori de dezvoltare comercială – şi aici ştiu că există aşteptări şi din partea românilor din diaspora. Un domeniu specific unde cred că România ar avea foarte mult de câştigat din stimularea reîntoarcerii diasporei este dezvoltarea satului românesc, şi mă gândesc aici mai ales la migraţia din ultimii 10 ani a unor locuitori din mediul rural în unele state membre din UE unde au lucrat în agricultură, şi asta am avut ocazia să trăiesc direct, oamenii care şi-au schimbat mentalitatea, care şi-au schimbat modul de abordare şi de a vedea dezvoltarea socio-economică după experienţe de câţiva ani în ţări ca şi Spania sau Italia, ca să numesc doar două ţări unde am avut o migraţie masivă în agricultură sau în mediul rural. Şi aici avem intenţia să definim anumite instrumente în programul naţional de dezvoltare rurală, deci să folosim fonduri europene, ca un instrument pentru a încuraja întoarcerea românilor în sate şi pentru a investi în agricultură, în sectorul agroalimentar sau în servicii rurale, pentru că ştiu că sunt mulţi care îşi doresc acest lucru şi doresc sau aşteaptă doar anumite facilităţi de ordin administrativ pentru a putea avea acces la aceste resurse.

Ne gândim, totodată, să continuăm şi să dezvoltăm un program de burse pentru românii din diaspora, atât burse pentru formare, şi mă gândesc aici mai ales la acele familii care au deja copiii născuţi în afară şi care ar putea veni în ţară să îşi facă studiile sau o parte din studii în limba română şi în felul acesta să se conecteze la realităţile culturale ale familiilor în care s-au născut, dar, la fel, burse de cercetare pentru a stimula, aşa cum vă spuneam, conectarea cercetării româneşti la performanţa unor laboratoare de cercetare internaţională prin intermediul românilor care lucrează acolo şi care, mulţi dintre ei, sunt în măsură şi sunt gata să se întoarcă temporar, pentru o perioadă, pentru anumite programe de cercetare, în România. 
Pentru românii care decid să rămână în afară, avem în vedere şi o ameliorare a serviciilor administrative consulare sau ameliorarea exercitării unor drepturi cetăţeneşti, cum ar fi dreptul la vot sau sprijin pentru a beneficia de drepturile de liberă circulaţie a lucrătorilor, mă gândesc aici la UE.
Implicarea diasporei, mai ales în ţările cu diasporă românească numeroasă, în întărirea relaţiilor cu statele-gazdă este un element, la fel, pe care îl avem în vedere.”, adăugat Dacian Cioloș.

Declarațiile integrale susținute de premier sunt disponibile AICI.

Evenimentul a fost deschis cu o alocuţiune a şefului statului cu tema “O nouă abordare a relaţiei cu românii de peste hotare”.

.

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: LIVE VIDEO 23 februarie, ora 10.00 – Președintele Klaus Iohannis găzduiește dezbaterea ”Diaspora românească, vector de dezvoltare”. La eveniment participă și premierul Dacian Cioloș | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

DIASPORA

Raportul MAE după votul din diaspora din 26 mai: Propunem un vot anticipat prelungit pentru românii din străinătate, timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) precizează că, la alegerile de pe 26 mai, la secţiile din diaspora “au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni” și propune ”schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate”.

“Au existat acţiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetăţeni cu 5 – 6 autocare sau maşini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secţiilor de votare sau influenţau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secţiilor de votare şi după ce au votat şi au creat incidente, până la venirea forţelor de ordine, care au asigurat închiderea secţiei de votare”, se arată într-un extras din raportul MAE obţinut de Agerpres.

În acest context, precizează ministerul, au fost chemaţi la consultări ambasadorii din ţările unde s-au înregistrat dificultăţi în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai, pentru a fi identificate cauzele şi responsabilităţile fiecăruia, precum şi propunerile de modificare a sistemului de votare în secţiile din afara ţării.

În cadrul legislaţiei actuale, apreciază MAE, “chiar cu mărirea semnificativă a secţiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe şi-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate – locaţii, resurse umane şi resurse financiare”.

În aceste condiţii, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate. Alte modalităţi, cum ar fi votul electronic sau prin corespondenţă, pot crea şi alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabilă a fiecărui cetăţean (cu indicarea adresei de domiciliu/reşedinţă) pentru a-şi putea exercita dreptul de vot“, se precizează în documentul ministerului.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

Published

on

Cetățenii români din străinătate au format cozi la secțiile de votare din diaspora încă de la prima oră a deschiderii urnelor pentru a vota la alegerile pentru Parlamentul European, dar și pentru referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis.

La secțiile de votare din Munchen și Stuttgart, oamenii s-au adunat dinainte de ora 7 dimineața ca să voteze la alegerile europarlamentare și la referendumul pentru justiție, informează Digi24, precizând că la Munchen, la ora 7:00, erau deja aproximativ 200 de români în fața consulatului României. De asemenea, la Stuttgart, s-au strâns aproximativ 2000 de oameni, la cozi.

Pentru cele două scrutine de duminică au fost organizate 441 de secţii de votare în străinătate pentru românii din diaspora.

Lista completă a secțiilor de votare din străinătate este disponibilă aici.

Potrivit Agerpres, peste 32.000 de români din diaspora au votat până la ora 10.00 ora României, pentru alegerile europarlamentare şi pentru referendumul naţional convocat de preşedintele României, citând datele actualizate în timp real de Biroul Electoral Central.

În străinătate, votul s-a deschis în Noua Zeelandă sâmbătă la ora 22.00 ora României, iar duminică la ora 10.00 ora României procesul electoral este în desfăşurare în zeci de ţări.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

Continue Reading

DIASPORA

Eugen Teodorovici: Românii care trăiesc în străinătate vor putea transfera bani în România fără comisioane bancare, din luna iunie

Published

on

© EU Council

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat marţi că românii care trăiesc în străinătate vor putea transfera banii în ţară fără plata comisioanelor prin sucursale CEC Bank ce se vor înfiinţa în străinătate.

“O posibilitate, un mecanism de transfer mult mai facil al fondurilor pe care românii care sunt plecaţi în afara ţării îl trimit către familii, către copii, către părinţi şi atunci prin intermediul CEC-ului se va lansa cât de curând un pachet de măsuri care să vizeze deschiderea de sucursale, de birouri în afara ţării, unde trăiesc comunităţi importante de români, pentru ca românii de acolo să-şi poată deschide dacă doresc într-un mod mult mai facil conturi, să folosească aceste birouri de transfer, şi fără comisioane”, a spus Teodorovici, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

Totodată, el a arătat că se vor lua alte măsuri prin care să se creeze facilităţi pentru românii care muncesc în afara ţării.

“O să fie cu impact foarte bun, sunt măsuri pe care românii le aşteaptă de foarte mulţi ani, românii care trăiesc în afara ţării. Partea care ne bucură este aceea că, undeva la final de mai, iunie, acest lucru se va şi concretiza, astfel încât să fie încă un sprijin pentru cei care au decis pentru motive obiective şi sperăm temporar să fie departe de cei dragi”, a spus Teodorovici. 

Teodorovici a făcut aceste declarații în condițiile în care, potrivit unui raport al Băncii Mondiale, România s-a aflat în 2017 în top trei țări din regiune din perspectiva transferurilor de bani, cu 4,9 miliarde de dolari trimiși în țara noastră.

Conform aceluiași studiu, sumele trimise de românii din Diaspora sunt de aproape 4,3 miliarde de dolari. Raportate la nivelul Produsului Intern Brut, aceste sume reprezintă aproximativ 2% din PIB, fiind cea mai mare valoare a remitenței primite de România în istoria recentă.

De altfel, potrivit unei statistici Eurostat, România a înregistrat în 2017 cel mai ridicat număr de cetățeni care muncesc în străinătate.

Unul din cinci români apți de muncă locuia, în 2017, în alt stat membru al Uniunii Europene, România fiind statul cu cel mai mare procent al populației active plecate din țară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending