Secretarul de stat american i-a asigurat luni pe aliații riverani Mării Negre că pot conta pe sprijinul țării sale pentru a îmbunătăți siguranța, prosperitatea și integrarea regiunii, relatează EFE, preluat de Agepres.

Adresându-se participanților la cea de-a doua Conferință privind Securitatea la Marea Neagră din capitala bulgară, Sofia, prin intermediul unei transmisii video, Anthony Blinken a subliniat importanța investițiilor în securitatea regiunii pentru a asigura pacea și libertatea în întreaga Europă.

Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea – pe coasta de nord a Mării Negre – în 2014. Aceasta a servit drept un centru-cheie care susține invazia rusă în Ucraina, ordonată de președintele Vladimir Putin în februarie 2022.

„Putin a crezut că vecinii Ucrainei din regiune vor fi divizați, dar s-a înșelat”, a declarat Blinken, adăugând că „Statele Unite vor continua să sprijine Ucraina atât pentru ca aceasta să se poată apăra astăzi, cât și pentru a se ține pe picioare”.

Omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, a declarat că țara sa are nevoie de sprijin militar esențial, inclusiv artilerie, muniție și sisteme de apărare aeriană pentru a-și consolida capacitatea în fața invaziei la scară largă a Kremlinului.

Kuleba, care a vorbit, de asemenea, prin intermediul unei înregistrări video, a declarat că sporirea capacităților de apărare aeriană ucraineană va consolida, de asemenea, stabilitatea regională și globală, deoarece, la rândul său, protejează securitatea vecinilor Ucrainei și a întregii regiuni a Mării Negre de teroarea aeriană rusă.

„Astăzi, nu există o altă limbă pe care Moscova să o înțeleagă mai bine decât limba forței. Aceasta este ceea ce respectă, orice altceva este văzut ca o slăbiciune”, a declarat ministrul ucrainean de externe.

Kubela a mai spus că Marea Neagră trebuie să devină „marea NATO, a păcii și a stabilității”, făcând apel la Alianță să implementeze „o strategie cuprinzătoare și ambițioasă la Marea Neagră, menită să reducă influența malignă a Rusiei”.

NATO și-a marcat cea de-a 75-a aniversare la începutul acestei luni, concomitent cu analizarea unui plan de a oferi Ucrainei un sprijin militar mai previzibil pe termen lung.

Kremlinul dorește ca Kievul să recunoască suveranitatea Rusiei asupra Crimeei și să recunoască anexarea provinciilor ucrainene Donețk, Herson, Lugansk și Zaporijie. Ucraina a refuzat categoric.

Conferința este co-organizată de ministerele bulgar și ucrainean de externe și al apărării, în parteneriat cu Centrul pentru strategii de apărare din Ucraina, și are ca scop consolidarea securității în regiunea Mării Negre.

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut luni, 15 aprilie, la sediul MApN, o întrevedere cu ambasadoarea SUA în România,  Kathleen Kavalec, potrivit unui comunicat.

În cadrul întrevederii, cei doi oficiali au abordat subiecte importante pe dimensiunea de apărare, precum situația actuală de securitate din regiunile Mării Negre și Orientului Mijlociu, aspecte privind planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu și perspectivele cooperării bilaterale în domeniul apărării.

Ministrul apărării naționale a mulțumit oficialului american pentru dialogul constant și coordonarea strânsă, aspecte esențiale într-un mediu de securitate aflat într-o continuă schimbare, care întăresc și mai mult Parteneriatul Strategic dintre cele două state.

În context, ministrul Tîlvăr a reiterat importanța prezenței trupelor SUA în România, complementară capabilităților de descurajare şi apărare ale NATO, apreciind profesionalismul forțelor americane.

„Aceste dislocări reprezintă încă o dovadă a solidarității și angajamentului SUA față de regiunea Mării Negre, iar contribuția persistentă este fundamentală în descurajarea acțiunilor Federației Ruse în regiune”, a arătat ministrul apărării naționale.

De asemenea, ambii oficiali au concluzionat că oferirea unei asistențe internaționale multidimensionale continue este esențială pentru susținerea Ucrainei în efortul defensiv și pentru restabilirea ordinii și stabilității regionale și internaționale.

În finalul întrevederii, ambele părți au convenit continuarea dialogului în vederea dezvoltării priorităților comune în perspectiva Summit-ului NATO din luna iulie, de la Washington.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut o discuție telefonică cu președintele SUA Joe Biden, în noaptea de sâmbătă spre duminică, principala temă fiind atacul fără precedent lansat de Iran împotriva Israelului, a anunțat Biroul premierului israelian, anunță AFP, citat de Agerpres.

Netanyahu l-a contactat telefonic pe președintele american în urma unei reuniuni a cabinetului de război israelian consacrată atacului masiv cu drone şi rachete lansat de Iran de pe teritoriul său.

Președintele american Joe Biden a dat asigurări Israelului cu privire la sprijinul său ”neclintit” în faţa atacului Iranului. ”Angajamentul nostru faţă de securitatea Israelului în faţa ameninţărilor din partea Iranului şi a aliaţilor săi (din regiune) este neclintit”, a scris preşedintele american pe platforma X, postând o fotografie a unei reuniuni de urgenţă cu echipa sa de securitate naţională de la Casa Albă.

I just met with my national security team for an update on Iran’s attacks against Israel. Our commitment to Israel’s security against threats from Iran and its proxies is ironclad. pic.twitter.com/kbywnsvmAx

— President Biden (@POTUS) April 13, 2024

Ulterior, Casa Albă a emis un comunicat de presă în care președintele american a reiterat condamnarea sa a acestor atacuri în cei mai fermi termeni posibili”.

”Tocmai am vorbit cu prim-ministrul Netanyahu pentru a reafirma angajamentul de neclintit al Americii față de securitatea Israelului. Condamn în cei mai fermi termeni posibili atacurile Iranului. I-am spus că Israelul a demonstrat o capacitate remarcabilă de a se apăra și de a învinge chiar și atacuri fără precedent – trimițând un mesaj clar dușmanilor săi că nu pot amenința în mod eficient securitatea Israelului”, a anunțat Casa Albă.

Joe Biden a anunțat că va convoca duminică o reuniune de urgență a liderilor G7 în vederea unui răspuns diplomatic coordonat, unitar la ”atacul insolent al Iranului”.

”Echipa mea va colabora cu omologii lor din întreaga regiune.  Și vom rămâne în strânsă legătură cu liderii Israelului.  Și, deși astăzi nu am asistat la atacuri asupra forțelor sau instalațiilor noastre, vom rămâne vigilenți la toate amenințările și nu vom ezita să luăm toate măsurile necesare pentru a ne proteja poporul”, mai dezvăluie Casa Albă.

O reuniune de urgență va organiza duminică și Consiliul de Securitate al ONU, la solicitarea Israelului, la o zi după ce Iranul a lansat peste 200 de drone şi rachete împotriva statului evreu, ca răspuns la o lovitură împotriva consulatului iranian din Damasc, a anunţat preşedinţia malteză a Consiliului, relatează AFP, citat de Agerpres.

Iranul și-a pus în practică amenințarea de a riposta la atacul letal asupra consulatului său din Siria cu un atac aerian de amploare împotriva Israelului sâmbătă, informează Politico Europe.

Pentru a se apăra, Israelul a pus în funcțiune Iron Dome, un sistem de apărare antiaeriană dat în folosință în 2011 care, potrivit dezvoltatorilor săi, a reușit să intercepteze peste 90% din rachetele care se apropiau. Sistemul, fabricat în comun de RTX și Rafael Advanced Defense Systems, detectează un atac care se apropie și poate lansa o contra-rachetă Tamir pentru a intercepta un atac.

Atacurile cu drone și rachete ar putea genera o escaladare majoră a luptelor în Orientul Mijlociu, pe fondul războiului actual dintre Israel și Hamas.

Timp de câteva săptămâni, liderii iranieni au promis că vor răzbuna moartea a doi comandanți de rang înalt ai Gardienilor Revoluției care au fost uciși într-un atac aerian asupra consulatului iranian din Damasc, Siria, la 1 aprilie.

Este important de știut că aceste atacuri, spre deosebire de altele din trecut, vin în mod explicit și direct din partea guvernului iranian și a armatei sale.

Reprezentanții susținuți de Iran, inclusiv Hezbollah și Hamas, cu sediul în Liban, s-au confruntat cu forțele israeliene de ani de zile, iar Hezbollah a lansat în mod regulat rachete împotriva țintelor israeliene de la izbucnirea războiului dintre Israel și Hamas în octombrie.