Connect with us

Marian-Jean Marinescu

VIDEO| Europarlamentarul Marian Jean Marinescu (PNL, PPE): Sporirea numărului agenţilor Frontex, un pas mai aproape de aderarea la Schengen pentru România

Published

on

Prin sporirea numărului agenţilor de frontieră de la 1.200 la 10.000 până în 2027, anunțată de Comisia Europeană, România ar putea avea de câștigat și ar putea reprezenta „un pas mai aproape de aderarea la Schengen” a țării noastre, este de părere europarlamentarul Marian Jean Marinescu (PNL, PPE). 

Eurodeputatul român a comentat, totodată, declarația susținută de liderul PPE din Parlamentul European, Manfred Weber; acesta din urmă a solicitat Consiliului în cadrul intervenției sale susținute cu ocazia discursului președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind starea Uniunii, ca Bulgaria și Croația să fie acceptate în Zona Schengen, România nefiind menționată.

„Putem interpreta mesajul în două feluri: a fost mai întâi mențiunea Bulgaria-Croația, apoi mențiunea cu guvernul socialist care trebuie să înceteze atacurile împotriva justiției și să lupte împotriva corupției. Și după aceea, a fost mențiunea că toate trei statele trebuie să intre în Schengen. Partea cu guvernul este absolut reală, este evident ce se întâmplă în România. Spun cu mare părere de rău că ce s-a întâmplat în România în acest an e aproape mai rău decât ce s-a întâmplat în Ungaria. Pentru că în România s-a atacat justiția, una dintre puterile de stat, s-a așezat justiția sub politic, ceea ce este foarte grav”, a declarat europarlamentarul român.

Toate cele trei state sunt menționate ca având dreptul de a intra în Schengen, punctează Marinescu, însă este un semnal „că trebuie rezolvată problema cu ceea ce face Guvernul, ceea ce spunem foarte mulți de acasă, din România”.

Declarația liderului PPE este importantă în contextul în care acesta este candidat la conducerea Comisiei Europene.

„Pe de altă parte, este o declarație importantă. Manfred Weber e candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, vine din Germania, care are un ministru de Interne ce nu este foarte favorabil extinderii Schengen (…) Gândiți-vă că prin faptul că va intra în campania de candidat în cadrul PPE va avea destul de multe întâlniri și va susține ce a declarat aici peste tot”.

Ar fi un moment favorabil acum, când Comisia Europeană a anunțat o sporire a numărului agenţilor Frontex de la 1.200 la 10.000 să fie „eliminate frontierele interne”, este de părere eurodeputatul român.

„În momentul în care pui 10.000 de oameni la frontiere, este evident că nu mai ai nevoie de frontiere interne. Și poate fi un pas spre aderarea la Schengen”, a susținut Marinescu.

Discuțiile despre statul de drept ce vizează România afectează credibilitatea țării noastre, este de părere eurodeputatul român. „O asemenea discuție despre o țară aruncă o pată nu doar pe guvernul de acum la București, ci pe toți, și pe mine și dvs și pe toată lumea pentru că se ajunge la concluzia că asta e România, ceea ce nu e adevărat deloc, absolut deloc”. „Democrația nu măsoară în modul în care tratezi majoritatea, ci cum tratezi minoritatea”, a completat eurodeputatul.

Dacă anul trecut, România a fost statul menționat de cele mai multe ori în discursul privind Starea Uniunii susținut de Juncker, în opinia eurodeputatului român, prin prisma referirilor la Summitul din Sibiu din 2019, România a fost din nou în centrul alocuțiunii din acest an. „Summitul din Sibiu este foarte important, acolo se decide viitorul Uniunii Europene după Brexit și înaintea alegerilor europene”, a precizat Marinescu, vorbind despre reuniunea din 9 mai la care vor participa 27 de şefi de stat şi de guvern din ţări europene.

Urmăriți și: LIVE VIDEO&TEXT. SOTEU 2018. Jean-Claude Juncker, în ultimul său discurs din PE privind starea Uniunii: Este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini

 

 

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Situația construcției Spitalelor Regionale este încă neclară. Eurodeputatul Marian Jean-Marinescu (PNL&PPE) cere răspunsuri concrete autorităților române competente

Published

on

,,Situaţia spitalelor regionale de urgenţă este din ce în ce mai neclară.”, susține europarlamentarul Marian-Jean Marinescu într-o postare oficială pe Facebook. 

,,Deşi guvernul PSDALDE a adoptat în decembrie 2018 un Memorandum, situaţia spitalelor regionale de urgenţă este din ce în ce mai neclară. Încă nu ştim dacă cele 3 studii de fezabilitate au fost predate de către consultaţii BEI sau nu, deşi termenul limită era decembrie 2018. Nu este clar nici la această oră pe ce anume vor fi cheltuiţi cei 300 milioane euro din actualul exerciţiu financiar. Şi, cel mai grav, încă nu ştim unde este adevărul în acest joc al declaraţiilor între guvernul României şi Comisarul Corina Cretu. Guvernul afirmă că DG Regio susţine că nu se pot realoca fonduri în actualul exerciţiu financiar, în timp ce Corina Creţu susţine că se poate şi este dispusă să îi ajute.”, a adăgat europarlamentarul.

Europarlamentarul Marinescu așteaptă răspuns din partea autorităților române la următoarele întrebări:

  1. ,,Au fost predat către Ministerul Sănătății cele trei studii de fezabilitate pentru Spitalele Regionale de Urgență din Craiova, Cluj și Iași?”
  2.  ,,Dacă nu au fost predate, de ce a fost depășit termenul de predare? Cine și cum va fi sancționat pentru această întârziere? Când urmează să fie predate studiile de fezabilitate?”

    Foto: Marian Jean-Marinescu Facebook

Context:

,,Conform parteneriatului dintre Comisia Europeană și România și programului operațional regional trebuiau construite 3 spitale regionale la Craiova, Iași și Cluj cu o finanțare din partea UE de 150 de milioane de euro și din partea română (a statului român) 150 de milioane de euro. Așa a fost înțelegerea între România și Comisia Europeană in 2014/2015, când a fost făcut parteneriatul. În politica regională, în fondul de dezvoltare regională, cofinanțarea maximă este de 85% în acest exercițiu financiar și putem observa că această finanțare de 50-50 este numai la spitalele regionale. Deci, România mai ales acum, când nu sunt deschise axe de finanțare, având în vedere ca mai sunt 2 ani până la termenul de angajare a banilor, chelutirea mai durează 3 ani. România putea foarte ușor cu o procedură, care este foarte simplă: să modifice POR-ul și să ceară o cofinanțare de 85%, să propună alte sume, să ia de la alte axe de finanțare, tot de la noi din POR, din banii repartizați României și să demareze construcția acestor spitale absolut necesare, mai ales în Oltenia.”. a declarat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro.

Citiți și: INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, apel către autoritățile române pentru construcția spitalelor regionale: ”Oamenii au mare nevoie de aceste spitale regionale cât mai repede posibil”

Comisarul Corina Crețu confirmă propunerile eurodeputatului Marian-Jean Marinescu: Autoritățile locale pot deveni beneficiari ai banilor europeni pentru construcția spitalelor regionale

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Fondurile UE, condiționate de statul de drept. Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): Negocierile dintre PE și Consiliul UE trebuie să elimine toate neclarităţile pentru a avea un regulament aplicabil în beneficiul cetăţenilor

Published

on

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), membru supleant al Comisiei pentru controlul bugetar a solicitat raportorilor documentului care condiționează acordarea fondurilor europene de statul de drept să îmbunătățească în cadrul negocierilor cu Consiliul Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, propunerea de regulament care ar urma să permită Uniunii Europene să intervină atunci când un stat membru nu respectă una dintre valorile fundamentale ale UE – statul de drept.

”Cetăţenii trebuie protejaţi iar banii europeni trebuie cheltuiţi cu eficiență. Dacă un stat membru nu respectă una din valorile fundamentale, statul de drept, trebuie să existe posibilitatea să se intervină pentru a proteja banii europeni”, a spus eurodeputatul român, salutând astfel ideea.

Acesta a sugerat, în schimb, ca unele prevederi să ”fie îmbunătățite”, listând, punctual, care dintre prevederi au nevoie de astfel de îmbunătățiri.

”Nu se identifică concret, clar și detaliat modul în care deficiențele statului de drept afectează protejarea intereselor financiare ale UE. Nu este clar stabilită proporționalitatea măsurilor de sancționare cu prejudiciile aduse bugetului european de deficiențele statului de drept. Nu se oferă suficiente garanţii că beneficiarii proiectelor îşi vor primi banii în cazul unei suspendări de plăţi pentru statul respectiv. Procedura de declanşare a mecanismului de condiţionare se suprapune cu procedura prevăzută la art 7 din Tratatul UE”, a explicat europarlamentarul Marian-Jean Marinescu.

”Negocierile cu Consiliul trebuie să elimine toate neclarităţile pentru a elabora un regulament aplicabil în beneficiul cetăţenilor. Voi urmări negocierile, iar decizia mea finală, la votul din aprilie, va fi în funcţie de rezultate”, a connchis eurodeputatul.

Parlamentul European a votat joi, în cadrul primei sesiuni plenare din acest an în care și România și-a prezenta programul de lucru la președinția Consiliului, noi reguli care vor restrânge accesuri la fonduri pentru statele membre care nu respectă statul de drept și au probleme cu independența justiției și combaterea corupției.

Documentul general, care include și ”regulilor de îngheţare a plăţilor UE către ţările membre care pun în pericol statul de drept, prin acţiuni precum intervenţia în instanţele judecătoreşti sau lipsa măsurilor împotriva fraudei şi a corupţiei”, a fost adoptat cu 397 voturi pentru, 158 de voturi împotrivă și 69 de abțineri.

Prin acest vot, deputații europeni sunt pregătiți să înceapă negocierile cu privire la formularea finală a regulamentului cu miniștrii UE, care nu și-au adoptat încă poziția. Propunerea de regulament privind “protecția bugetului Uniunii în cazul deficiențelor generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre” face parte integrantă din pachetul bugetar pe termen lung al UE, cadrul financiar multianual 2021-2027.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE): ,,Cel mai mare câștig al președinției române la Consiliul UE va fi Summitul de la Sibiu, unde se va stabili viitorul Uniunii Europene”

Published

on

Corespondență de la Strasbourg – Robert Lupițu

,,Eu sper ca în luna mai la Sibiu, să avem niște direcții clare din partea Președintelui României privind intrarea României în spațiul Schengen, pentru că acolo se va stabili viitorul Uniunii Europene. Eu cred că cel mai mare câștig al acestei președinții rotative va fi Summitul de la Sbiu.”, a declarat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul sesiunii plenare a co-legislativului european la Strasbourg.


Mai multe declarații aici:

Cum arată președinția română și ce trebuie să facă aceasta în mandatul de 6 luni?

,,În ceea ce privește dosarele legislative, sunt sigur că se va face ceva. Eu ajut cât pot și îi voi sprijini pe cei de la reprezentanță. Pe partea politică din păcate România nu are nicio prioritate. Trebuie să existe o comunicare oficială de la Comisie, cum a făcut Bulgaria privind orizontul de timp la aderarea țărilor balcanice. Dar noi avem doar niște vorbe.

Dacă ne referim la MFF, asta ar presupune ca premierul să facă un tur la premierii statelor membre și să avenseze lucrurile, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Eu sper ca în luna mai la Sibiu, să avem niște direcții clare din partea Președintelui României, pentru că acolo se va stabili  viitorul Uniunii Europene. Eu cred că cel mai mare câștig al acestei președinții rotative va fi  Summitul de la Sbiu.

Legat de Brexit, nu cred că președinția poate să facă ceva, pentru că Barnier este cel care discută la nivelul Comisiei și în rest este Consiliul European care va decide. Dacă ar fi existat un acord privind Brexit, atunci președinția rotativă a României ar fi avut  sarcina să convingă statele membre să ratifice acordul cât mai repede posibil.

Dacă vrem să intrăm în spațiul Schengen trebuie să se întâmple două lucruri simple: Mai întâi să fie pus pe ordinea de zi, mai ales că prezidăm în Consiliul UE și după aceea să existe un dialog cu miniștrii celorlalte state și să îi convingem să semneze acest acord. Însă nu văd că se va întâmpla acest lucru, pentru că nu s-a făcut niciun progres în acest lucru, mai ales că înainte să faci acest lucru, trebuie să corectezi legile justiției. Adică să fie introduse recomandările Comisiei de la Veneția și ale Consiliului Europei și așa mai departe și după aceea să ne prezentăm în fața dialogului, cu o atitudne normală și europeană.

Parlamentul European dezbate astăzi și va vota mâine asupra înghețării plăților către statele UE care pun în pericol statul de drept. Ce așteptări ar trebui să avem de la Consiliu în acest sens, pentru că există deja două state care vor încerca să blocheze și cum credeți că va gestiona România această situație, mai ales că și ea are prorpiile ei probleme în domeniu?

,,Eu cred că este nevoie de un asemenea regulament pentru că vorbim despre un buget european și este nevoie de siguranță ca banii să fie gestionați corect. În momentul în care există probleme în anumite state, cum ar fi fraudă cu bani europeni sau probleme cu statul de drept, atunci trebuie să existe un mecanism prin care Comisia trebuie să intervină. Președinția română trebuie să se ocupe în mod special de acest dosar și să introducă niște reguli foarte clare pentru că trebuie să existe niste standarde clare, ca să nu existe confuzii.”

Cum trebuie să privim intervenția liderului ALDE din PE, Guy Verhofstadt din plenul Parlamentului privind România și articolul 7?

,,Este un mare semnal de alarmă. El a spus care este realitatea, realitate pe care o trăim până la urmă. Sunt multe entități europene care spun că trebuie ceva schimbat privind aceste propuneri, iar România nu răspunde. Este posibil ca la un moment dat, să existe o propunere a Articolului 7 și pentru România, ceea ce nu ne dorim.”

România și-a prezentat marți, în Parlamentul European, prin vocea prim-ministrului Viorica Dăncilă, programul de lucru al primei sale președinții la Consiliul Uniunii Europene, mandat semestrial ce a debutat la 1 ianuarie 2019 și care are ca obiectiv principal crearea unei mai bune coeziuni între statele membre, atât la nivel politic, cât şi economic.

Dezbaterea din Parlamentul European a fost marcată de așteptări din partea eurodeputaților pentru ca România să avanseze și să finalizeze până la finalul actualului mandat majoritatea dosarelor legislative aflate în lucru, dar și de critici la adresa situației statului de drept din țara noastră, culminând cu avertismentul liderului ALDE, Guy Verhofstadt, privind activarea articolului 7 din Tratatul UE referitor la încălcarea valorilor UE.

În aceeași zi, Parlamentul britanic a oferit lumii întregi un moment istoric după ce Camera Comunelor a respins, cu o majoritate covârșitoare (432 la 202), acordul privind Brexit negociat de premierul Theresa May, în ceea ce a reprezentat cea mai dură înfrângere politică a unui prim-ministru în istoria Parlamentului Regatului Unit.

Construit în jurul a patru piloni tematici – <Europa convergenței>, <Europa siguranței>, <Europa, actor global> și <Europa valorilor comune> – mandatul României la șefia Consiliului UE va fi marcat de tot atâtea momente cheie care vor da un tuș unic acestei președinții: retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie și devenită din ce în ce mai incertă, summit-ul de la Sibiu, prima reuniune europeană la vârf din istorie care are loc chiar de Ziua Europei, 9 mai, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai și impulsionarea tratativelor privind adoptarea viitorului Cadru Financiar Multianual.

 

.

Continue Reading

Trending