Connect with us

INTERVIURI

VIDEO. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu (PPE): Podul Calafat-Vidin a adus multe beneficii, dar acestea trebuiesc valorificate. Este necesară o infrastructură care să conecteze podul

Published

on

Birourile de Informare ale Parlamentului European din Bulgaria și România, alături de Centrul Europe Direct Craiova, au organizat joi, 20 octombrie, la Calafat (Port Cetate), un forum transfrontalier de dezbateri intitulat „Bulgaria şi România în contextul cooperării teritoriale europene”. Regiunea Sud-Vest Oltenia, una dintre cele mai sărace regiuni din România și din UE, are nevoie de investiții și dezvoltare economică, a susținut europarlamentarul Marian Jean Marinescu, prezent la eveniment, iar investițiile deja realizate, așa cum este cazul podului Calafat-Vidin trebuie valorificate prin crearea unei infrastructuri care să conecteze podul.

În ce privește Strategia Dunării, eurodeputatul a susținut că aceasta trebuie modificată astfel încât ”fiecare stat să aibă din fondurile de dezvoltare regională sau de coeziune alocați bani pentru proiecte pentru canalul navigabil de pe Dunăre”.

Eurodeputatul a sugerat, totodată, noi colaborări între România și Bulgaria, oferind exemplul unei hidrocentrale. ”Acesta este un proiect pe care Fondul Juncker ar putea să îl finanțeze, chiar dacă are o valoare foarte mare. Energia este importantă, mai ales cea nepoluantă”, a subliniat Marinescu. 

VIDEO:

Dan Cărbunaru: Suntem la Calafat la o dezbatere importantă pentru români și pentru bulgari, domnule Marian-Jean Marinescu. Dumneavoastră sunteți vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și europarlamentar din cadrul delegației PNL, iar astăzi ați participat la dezbaterea privind modul prin care România și Bulgaria se pot dezvolta bine împreună în UE, cu podul acesta simbolic dintre Vidin și Calafat. Cum vi s-au părut intervențiile din această zi?

Marian-Jean Marinescu: Aceasta a fost una interesantă, deoarece atunci când au loc astfel de dezbateri la Calafat, ele sunt importante deorece zona are nevoie de dezvoltare economică și investiții. Podul a adus multe beneficii, dar acestea trebuiesc valorificate. Dacă nu se va crea infrastructură care să conecteze podul, nu se pot întâmpla lucruri spectaculoase în Calafat, de aceea nici nu s-au înregistrat schimbări majore. Este nevoie de un parc industrial, dar și de un studiu în prealabil pentru a analiza care sunt părțile invitate în acest parc, oportunitățile, avantajele, direcția în care trebuie să se desfășoare lucrurile. Când vorbim despre Dunăre, în primul rând aceasta trebuie făcută navigabilă, iar pentru acest lucru trebuie implicare tuturor statelor pe care Dunărea le traversează. Din păcate, în acest moment, Strategia Dunării nu este una bună deoarece ar trebui ca fiecare stat să aibă din fondurile de dezvoltare regională sau de coeziune alocați bani pentru proiecte pentru canalul navigabil de pe Dunăre.

Dan Cărbunaru: România și Bulgaria, din păcate, ocupă locuri codașe la multe capitole ale Uniunii Europene. Putem împreună să face mai mult decât am făcuut până acum separat?

Marian-Jean Marinescu: Consider că dacă discutăm și ajungem la o înțelegere, putem face lucruri împreună pentru că întotdeauna când te unești poți avea mai multă forță. Ar trebui ca și Bulgaria să aibă o contribuție la dezvoltarea canalului navigabil de pe Dunăre. Din câte știu, aceștia nu sunt foarte interesați pentru acest lucru. Dar putem colabora și în alte domenii, de exemplu în ceea ce privește o hidrocentrală. Acesta este un proiect pe care Fondul Juncker ar putea să îl finanțeze, chiar dacă are o valoare foarte mare. Energia este importantă, mai ales cea nepoluantă.

Dan Cărbunaru: Vă mulțumim doarte mult pentru interviu, domnule europarlamentar.

Urmăriți și: 

VIDEO. Biroul de Informare al Parlamentului European a organizat forumul transfrontalier ”Bulgaria şi România în contextul cooperării teritoriale europene”

.

CONSILIUL UE

Interviu exclusiv cu ambasadoarea Franței la București, țara care deține președinția Consiliului UE: Franța recunoaște “pe deplin” că România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen

Published

on

© Ambasada Republicii Franceze în România

Interviu realizat de Robert Lupițu

Franța recunoaște “pe deplin” faptul că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la spațiul Schengen, iar extinderea acestui spațiu de liberă circulație ar putea fi luată în calcul în contextul discuțiilor privind reforma Schengen, a afirmat joi Laurence Auer, ambasadoarea Republicii Franceze în România, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro.

În zorii președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie și ale cărei obiective vor fi prezentate în perioada următoare în toate capitalele UE, inclusiv la București, și în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, Laurence Auer a explicat în exclusivitate obiectivele enunțate de președintele Emmanuel Macron la 10 decembrie, când a etalat prioritățile Franței pentru o “Europă suverană și stăpână pe destinul său”.

În ceea ce privește chestiunea guvernanței spațiului Schengen, pe care Parisul a anunțat-o ca fiind o prioritate, ambasadoarea Franței a îndemnat la răbdare din partea României, care de curând a aniversat 15 ani de la aderarea la UE.

“Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. (…) Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri”, a spus Auer.

Diplomatul francez a indicat că toate statele membre au un cuvânt de spus în privința viitorului Europei, de la “Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România”. 

De asemenea, Auer a salutat eficiența cu care România și Franța colaborează cu instituțiile UE în chestiunea energiei nucleare, pe care Parisul și Bucureștiul o doresc inclusă în taxonomia UE și încadrată astfel pe lista investițiilor prietenoase cu mediul în calea către neutralitatea climatică. “Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes”, a spus ea.

Comisia Europeană a început pe 31 decembrie consultările cu Grupul de experți pentru finanțare durabilă al statelor membre și cu Platforma pentru finanțare durabilă cu privire la un proiect de text al unui act delegat complementar de taxonomie care să acopere anumite activități în domeniul gazelor și al energiei nucleare, dând astfel curs solicitărilor României, Franței și altor state UE care consideră crucială acceptarea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale Uniunii Europene.

Având în vedere criza de securitate de la răsărit precum și concomitența proceselor de reflecție privind prima Busolă strategică a UE și noul Concept strategic al NATO, Laurence Auer a asigurat că “nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească”.

“Franța este pe deplin implicată în NATO”, a declarat ea, precizând totodată că există în desfășurare discuții privind sprijinul Franței pentru aliații din regiunea Mării Negre.

CaleaEuropeană.ro: “Modelul european este forța noastră”. Sunt cuvintele rostite de președintele Emmanuel Macron la momentul prezentării prioritățile președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene. Multe s-au schimbat de la ultima președinție franceză (2008). Ambițiile etalate de Franța pentru această președinție sunt dintre cele răsunătoare, impunătoare, dar și sensibile. O Europă suverană și stăpână pe destinul său în care Franța are în vedere reformarea regulilor bugetare privind deficitul de 3%, o potențială suplimentare a fondului de redresare, reforma spațiului Schengen, prevenirea monopolului giganților digitali și impulsionarea apărării.  Ce va însemna acest mandat pentru Franța și pentru Europa unită?

Laurence Auer: Franța și-a plasat Președinția sub egida următorului motto: relansare, putere, apartenență. Relansarea, după criza provocată de pandemie, este să realizăm împreună dubla tranziție, ecologică și digitală, a economiilor noastre. Franța va găzdui un summit pe acest subiect pe 10 și 11 martie, pentru a da o nouă dimensiune modelului european de creștere și investiții.

Puterea este, după cum subliniați şi dumneavoastră, o Europă suverană, care își apără interesele și valorile, care anticipează crizele și care devine un actor mai puternic dincolo de granițele sale. În timpul Președinției franceze, va avea loc adoptarea unei „Busole strategice”, care să definească amenințările cu care se confruntă UE, precum și instrumentele de răspuns la acestea. Până la sfârșitul lunii iunie, Franța va lua inițiativa unor întâlniri internaționale la nivel înalt cu statele din zonele Indo-Pacific, Africa și Balcanii de Vest.

Apartenenţa este provocarea de a cultiva sentimentul de aderare al cetățenilor europeni, prin cultura și valorile democrației și ale statului de drept. De asemenea, înseamnă a oferi o voce cetățenilor europeni, în special tinerilor, o voce cu privire la viitorul Europei. Franța va avea la dispoziție șase luni pentru a dezvolta, cât mai mult posibil aceste trei axe, relansarea, puterea și apartenența, înainte de a preda ştafeta Președinției cehe. Franța face parte dintr-un „trio” de președinții, alături de Cehia și Suedia.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză a Consiliului UE va sta și sub semnul unor noi astre politice. Parisul are un nou interlocutor la Berlin, în persoana cancelarului social-democrat Olaf Scholz, în timp ce Franța și-a relansat relațiile cu Italia prin Tratatul de la Quirinale. Cum intenționează Franța să fructifice acest culoar favorabil?

Laurence Auer: Tratatul de la Quirinale semnat recent cu Italia este încă o dovadă care demontează ideea falsă potrivit căreia Franța ar fi într-un parteneriat exclusiv cu Germania. Desigur, relațiile franco-germane sunt deosebit de solide și aceste două țări sunt o forță motrice pentru construcția europeană. Noua coaliție de la Berlin este hotărâtă, ca și Franța, să consolideze Uniunea Europeană. Dar cei 27 de membri au toți un cuvânt de spus în ceea ce priveşte viitorul Europei: este deci Germania, Italia, Spania, Europa de Nord și de Sud, dar și țările Europei Centrale și de Est și în special România. Chiar dacă este dificil să acorde aceeași atenție unui număr atât de mare de parteneri, Franța a dorit să nu lase nicio țară în urmă și să asculte pozițiile fiecăreia înainte de a-și stabili agenda pentru Președinția sa. Acesta este motivul pentru care președintele Macron și-a îndeplinit promisiunea de a vizita toate statele membre UE în timpul mandatului său. De aceea, miniștrii francezi responsabili cu afacerile europene și tranziția ecologică au vizitat în ultimele luni Bucureștiul, pentru consultări cu omologii români.

CaleaEuropeană.ro: Tot la capitolul politic, ne așteptăm ca acest mandat să fie puternic personalizat de președintele Macron. Nu numai pentru că se va afla într-o cursă electorală pentru realegere, dar și pentru că și-a construit o carieră de eurofil prin Inițiativa Europeană de la Sorbona sau scrisoarea privind “Renașterea Europeană” transmisă cetățenilor europeni. Cum va fi influențată președinția franceză de personalitatea politică a președintelui Macron?

Laurence Auer: În sistemul politic francez, așa cum este prevăzut în Constituția noastră, Președintele Republicii are într-adevăr un rol preponderent. El este cel care a stabilit, la conferința de presă din decembrie, prioritățile Președinției franceze a Consiliului UE. Implementarea agendei acestei Președinții este asigurată până la sfârșitul lunii iunie, cu un calendar de reuniuni și evenimente. Printr-o situație similară am trecut deja în 1995, când Președinția a fost deținută concomitent cu alegerile prezidențiale și legislative, ceea ce nu i-a afectat în niciun fel eficacitatea.

CaleaEuropeană.ro: Președinția franceză se va derula și în cadrul unor crize concomitente. De la COVID-19 la criza prețurilor energiei și la criza de securitate din Europa de Est. În domeniul energiei există însă și o discuție mai extinsă privind Green Deal și taxonomia. Vor reuși Franța și state partenere în această privință, cum este și România, să impună includerea energiei nucleare pe lista investițiilor “verzi”? Ce înseamnă energia nucleară pentru viitorul verde și independența energetică a Europei?

Laurence Auer: Energia este unul dintre domeniile în care Franța și România colaborează foarte eficient cu instituțiile europene. Confruntate cu actuala criză a prețurilor, cele două țări ale noastre doresc să protejeze consumatorii prin stabilizarea piețelor energetice. Cooperarea franco-română în aceste probleme europene, cu care ne vom confrunta în viitor, se referă în special la energia nucleară.

Ţările noastre consideră că este o energie indispensabilă în vederea reducerii emisiilor de carbon din economiile europene și, astfel, pentru atingerea obiectivelor noastre de protejare a climei. Desigur, trebuie să investim mai mult și în energii regenerabile, precum energia solară sau eoliană. Dar energia nucleară este și una dintre energiile care produc cel mai puțin carbon. Un grup de experți, mandatat de Comisie, a arătat clar într-un raport din toamna anului trecut că producţia de electricitate de origine nucleară poate fi considerată o activitate verde. Este important ca Uniunea Europeană să ia în considerare acest lucru atunci când clasifică viitoarele investiții. Franța și România sunt pe deplin de acord asupra acestui punct. Comisia Europeană a propus un text care merge în această direcție. Suntem optimişti că aceste eforturi comune, din partea franceză şi română, vor avea rapid succes.

CaleaEuropeană.ro: Criza de securitate de la Est are multiple valențe, chiar și pentru Franța. În mod tradițional, Parisul este favorabil unui dialog cu Moscova, în pofida agresivității acesteia. Pentru România și statele din regiune înseamnă dorința unei creșteri a prezenței NATO în zonă și la Marea Neagră. Care este poziția Franței și disponibilitatea de implicare în regiunea Mării Negre? 

Laurence Auer: Franța este deja prezentă în mod frecvent și vizibil în regiune. Pe tot parcursul lunii decembrie, fregata Auvergne a efectuat o misiune în Marea Neagră. Această navă de 140 m, cea mai modernă din Marina franceză, a participat la exerciții cu Forțele aeriene române și a făcut escală la Constanța pe 16 decembrie, ceea ce a reprezentat un prilej de a confirma excelenţa relației noastre în domeniul apărării. Acesta este un exemplu al implicării concrete în Marea Neagră a Franței, una dintre cele mai active dintre țările non-riverane. În contextul tensiunilor puternice în această regiune, Franța intenționează, desigur, să își mențină tot sprijinul pentru aliații săi. Discuțiile sunt în desfășurare cu privire la mijloacele cele mai potrivite pentru a face acest lucru.

CaleaEuropeană.ro: Anul 2022 va fi și anul apărării europene. Un summit găzduit de Franța va preceda adoptarea Busolei Strategice prezentate de Înaltul Reprezentant, iar președinția franceză a Consiliului se va încheia în același timp în care NATO își va adopta următorul Concept Strategic. Va fi președinția franceză a Consiliului UE și o șansă de a risipi toate îndoielile că Uniunea Europeană a Apărării ar putea vreodată să concureze cu NATO?

Laurence Auer: Este important aici să clarificăm lucrurile: nu s-a pus niciodată problema ca Uniunea Europeană să rivalizeze cu NATO, să concureze împotriva Alianţei sau să o slăbească. Scopul nostru comun este complementaritatea între aceste două organizații. Franța este pe deplin implicată în NATO, care rămâne principala organizație responsabilă pentru apărarea noastră colectivă. În acest sens, aș dori să vă reamintesc că Franța a preluat, de la 1 ianuarie, comanda Forței întrunite cu nivel de reacţie foarte ridicat a NATO (VJTF). Această unitate, creată în 2014, este disponibilă permanent și capabilă să acţioneze în câteva zile pentru a apăra orice țară a Alianței.

Dar Uniunea Europeană, unde câteva state membre sunt neutre și, prin urmare, nu sunt membre NATO, este și un actor geopolitic, care posedă competenţe de apărare. În ultimii ani, aceste competenţe s-au dezvoltat în mod deosebit. Franța pledează, așadar, pentru o Alianţă Nord-Atlantică mai credibilă, mai eficientă și mai modernă, cu obiective clare, dezvoltând în același timp, datorită UE, un pilon european autonom al NATO. Însăși Statele Unite susțin principiul unei apărări europene mai puternice, pentru a contribui la securitatea transatlantică. În acest an, exercițiile paralele ale Busolei Strategice ale UE și ale Conceptului Strategic al NATO pot contribui la această bună complementaritate. Franța se va angaja pe deplin în acest sens împreună cu partenerii săi.

CaleaEuropeană.ro: Debutul președinției franceze a Consiliului UE coincide cu aniversarea a 15 ani de la aderare pentru România. După acest deceniu și jumătate – de progrese semnificative, dar și de pași în lateral în anumite privințe din partea României – putem spune că Uniunea Europeană a rămas restantă României cu un drept pentru care Bucureștiul respectă toate criteriile – acela de a fi primită în Schengen? Când vom putea finaliza această epopee?

Laurence Auer: Sunt bucuroasă să salut aniversarea a 15 ani de la aderarea României la UE. Ultimii 15 ani au arătat cât de mult poate aduce Uniunea Europeană României, dar și cât de mult aduce România Uniunii. În ceea ce privește Schengen, România, ca și Bulgaria și Croația, îndeplinesc de fapt criteriile tehnice necesare pentru aderare. Franța recunoaște pe deplin acest lucru. Din păcate, mai multe crize, legate de sosirea migranților sau de pandemie, au arătat că spațiul Schengen nu funcționează bine. Acesta este motivul pentru care Franța a iniţiat eforturi de reformă structurală. Astfel, în timpul Președinției franceze a Consiliului, va fi examinată o nouă versiune a „codului de frontieră” Schengen. Președintele Macron a cerut, de asemenea, consolidarea guvernanței politice a spațiului. Extinderea spațiului Schengen ar putea fi luată în considerare în acest context. Secretarul de stat Clément Beaune a declarat, cu ocazia vizitei sale la București, în septembrie anul trecut, că Franța este pregătită să ia în considerare concomitent extinderea şi reforma. Dar Franţa, chiar dacă deţine Preşedinţia în exerciţiu a Consiliului UE, este doar un stat membru dintre cele 27. Prin urmare, trebuie să dăm dovadă de răbdare în vederea următoarelor negocieri.


Puteți citi, pe larg, despre obiectivele și activitățile președinției Franței la Consiliul UE aici.

Continue Reading

INTERVIURI

Entrevue exclusif avec l’ambassadrice de France à Bucarest: Il n’a jamais été question que l’UE rivalise avec l’OTAN. La France est pleinement engagée dans l’OTAN

Published

on

© Ambassade de France en Roumanie

Entrevue par Robert Lupițu

La France reconnaît “pleinement” que la Roumanie remplit les critères techniques pour rejoindre l’espace Schengen, et l’extension de cet espace de libre circulation pourrait être envisagée dans le cadre des discussions sur la réforme de Schengen, a déclaré jeudi Laurence Auer, l’ambassadrice de France en Roumanie, dans une interview à CaleaEuropeană.ro.

À la veille de la présidence française du Conseil de l’UE, qui a débuté le 1er janvier et dont les objectifs seront présentés dans la période à venir dans toutes les capitales de l’UE, y compris Bucarest, et en séance plénière du Parlement européen à Strasbourg, Laurence Auer explique en exclusivité les objectifs énoncés par le président Emmanuel Macron le 10 décembre, lorsqu’il a exposé les priorités de la France pour une “Europe souveraine et maîtresse de son destin”.

Sur la question de la gouvernance de Schengen, dont Paris a annoncé qu’elle était une priorité, l’ambassadeur français a demandé à la Roumanie, qui a récemment célébré son 15e anniversaire d’adhésion à l’UE, de faire preuve de patience.

“La France a été à l’initiative d’efforts de réformes structurelles. Ainsi, pendant la Présidence française du Conseil, une nouvelle version du « code frontières » de Schengen sera examinée (…) Mais même en tant que Présidente en exercice, la France n’est qu’un Etat-membre parmi 27. Nous devons donc encore faire preuve de patience en vue des prochaines négociations”, a déclaré Mme. Auer.

Le diplomate français a rappelé que tous les Etats membres ont leur mot à dire sur l’avenir de l’Europe, “l’Allemagne, l’Italie, l’Espagne, l’Europe du Nord et du Sud, mais aussi les pays d’Europe centrale et orientale et notamment la Roumanie”. 

Mme. Auer s’est également félicité de l’efficacité avec laquelle la Roumanie et la France travaillent avec les institutions européennes sur la question de l’énergie nucléaire, que Paris et Bucarest souhaitent voir figurer dans la taxonomie de l’UE et donc sur la liste des investissements respectueux de l’environnement sur la voie de la neutralité climatique. “Nous sommes optimistes quant à la réussite rapide de ces efforts conjoints, du côté français et roumain“, a-t-elle déclaré.

Compte tenu de la crise sécuritaire à l’Est et des processus de réflexion simultanés sur la première boussole stratégique de l’UE et le nouveau concept stratégique de l’OTAN, Laurence Auer a assuré qu'”il n’a jamais été question que l’Union européenne rivalise avec l’OTAN, la concurrence ou l’affaiblisse”.

La France est pleinement engagée dans l’OTAN“, a-t-elle déclaré, ajoutant que des discussions sur le soutien français aux alliés dans la région de la mer Noire étaient en cours.

CaleaEuropeană.ro: “Le modèle européen est notre force”. Ce sont les mots prononcés par le Président Emmanuel Macron lors de la présentation des priorités de la présidence française du Conseil de l’Union européenne. Beaucoup de choses ont changé depuis la dernière présidence française (2008). Les ambitions affichées par la France pour cette présidence sont importantes, imposantes, mais aussi sensibles. Une Europe souveraine et maître de son destin dans laquelle la France envisage de réformer ses règles budgétaires concernant le déficit de 3%, une potentielle augmentation des fonds de relance, réformer l’espace Schengen, empêcher le monopole des géants du numérique et booster la défense. Que signifiera ce mandat pour la France et pour une Europe unie ?

Laurence Auer: La France a placé sa Présidence sous trois mots-clés : relance, puissance, appartenance. La relance, après la crise provoquée par la pandémie, c’est réussir ensemble la double transition, écologique et numérique, de notre économie. La France accueillera à ce sujet un sommet les 10 et 11 mars pour rénover le modèle européen de croissance et d’investissement.

La puissance, c’est, comme vous l’indiquez, une Europe souveraine, c’est à dire qui défend ses intérêts et ses valeurs, qui anticipe les crises, et qui devient un acteur plus fort hors de ses frontières. Il y aura au cours de la Présidence française l’adoption d’une „boussole stratégique” définissant les menaces auxquelles l’UE fait face ainsi que les instruments permettant d’y répondre. Jusqu’à la fin du mois de juin, la France prendra l’initiative de réunions internationales de haut niveau avec l’Indopacifique, l’Afrique et les Balkans occidentaux.

L’appartenance, c’est l’enjeu de nourrir le sentiment d’adhésion des citoyens européens par la culture et les valeurs de démocratie et d’Etat de droit. C’est aussi de donner de la parole aux citoyens européens, en particulier aux jeunes, la parole sur l’avenir de l’Europe. La France aura 6 mois pour faire avancer autant que possible la relance, la puissance et l’appartenance, avant de transmettre le flambeau à la Présidence tchèque. La France fait en effet partie d’un « trio » de présidences, avec la République tchèque et la Suède.

CaleaEuropeană.ro: La présidence française du Conseil de l’UE sera également placée sous le signe de nouvelles stars politiques. Paris a un nouvel interlocuteur à Berlin, le chancelier social-démocrate Olaf Scholz, tandis que la France a relancé ses relations avec l’Italie à travers le traité du Quirinal. Comment la France entend-elle valoriser cette approche favorable ?

Laurence Auer: Le Traité du Quirinal récemment signé avec l’Italie est une preuve supplémentaire pour dissiper l’idée fausse que la France serait dans un partenariat exclusif avec l’Allemagne. Bien sûr, les relations franco-allemandes sont particulièrement solides et ces deux pays sont un moteur pour la construction européenne. La nouvelle coalition à Berlin est déterminée, comme la France, à renforcer l’Union européenne. Mais les 27 ont tous leur mot à dire sur l’avenir de l’Europe : c’est donc l’Allemagne, l’Italie, l’Espagne, l’Europe du Nord et du Sud, mais aussi les pays d’Europe centrale et orientale et en particulier la Roumanie. Même s’il est difficile d’accorder la même attention à des partenaires aussi nombreux, la France a souhaité ne laisser aucun pays de côté et écouter les positions de chacun avant de fixer l’agenda de sa présidence. C’est pourquoi le Président Macron a rempli sa promesse de visiter tous les Etats-membres de l’UE pendant son mandat. C’est aussi pourquoi les ministres français chargés des Affaires européennes et de la Transition écologique se sont rendus à Bucarest ces derniers mois pour consulter leurs homologues roumains.

CaleaEuropeană.ro: Toujours sur le plan politique, nous nous attendons à ce que ce mandat soit fortement personnalisé par le président Macron. Non seulement parce qu’il vise sa réélection, mais aussi parce qu’il a construit une carrière d’europhile à travers l’Initiative européenne à la Sorbonne ou sa lettre sur la “Renaissance européenne” envoyée aux citoyens européens. Comment la présidence française sera-t-elle influencée par la personnalité politique du Président Macron ?

Laurence Auer: Dans le système politique français tel que prévu par notre constitution, le Président de la République a effectivement un rôle prépondérant : c’est lui a déterminé lors de sa conférence de presse de décembre les priorités de la Présidence française du Conseil de l’UE. La mise en œuvre de cette présidence est assurée jusqu’à la fin du mois de juin avec un calendrier de réunions et d’événements. Nous avons déjà connu une situation similaire en 1995, où la présidence s’est déroulée concomitamment à des élections présidentielles et législatives, ce qui n’a en rien freiné son efficacité.

CaleaEuropeană.ro: La présidence française se déroulera également dans un contexte de crises concomitantes : du COVID-19 à la crise des prix de l’énergie et à la crise sécuritaire en Europe de l’Est. Dans le domaine de l’énergie, cependant, il y a une discussion plus approfondie sur le Green Deal et la taxonomie. La France et les pays partenaires, comme la Roumanie, parviendront-ils à imposer l’inscription du nucléaire sur la liste des investissements « verts » ? Que signifie l’énergie nucléaire pour l’avenir vert et l’indépendance énergétique de l’Europe ? 

Laurence Auer: L’énergie figure parmi les sujets sur lesquels la France et la Roumanie collaborent de façon très efficace auprès des institutions européennes. Face à la crise actuelle des prix, nos deux pays veulent protéger les consommateurs en stabilisant les marchés de l’énergie. La coopération franco-roumaine sur ces questions européennes d’avenir porte notamment sur le nucléaire. Nous considérons tous les deux qu’il s’agit d’une énergie indispensable pour parvenir à réduire les émissions de carbone des économies européennes et ainsi atteindre nos objectifs de protection du climat. Bien sûr, il faut aussi investir davantage dans les énergies renouvelables que sont le solaire ou l’éolien. Mais le nucléaire figure également parmi les énergies qui produisent le moins de carbone. Un groupe d’experts mandaté par la Commission a clairement déterminé dans un rapport, l’automne dernier, que la production d’électricité d’origine nucléaire pouvait être considérée comme une activité verte. Il est important que l’Union européenne en tienne compte dans sa classification des investissements d’avenir. La France et la Roumanie sont totalement en accord sur ce point. La Commission européenne a proposé un texte qui va dans ce sens. Nous avons bon espoir pour que ces efforts aboutissent rapidement.  

CaleaEuropeană.ro: La crise sécuritaire à l’Est a de multiples implications, même pour la France. Paris est traditionnellement favorable au dialogue avec Moscou, malgré son agressivité. Pour la Roumanie et les États de la région, cela signifie la volonté d’accroître la présence de l’OTAN dans la région et en mer Noire. Quelle est la position et la disponibilité de la France pour s’impliquer dans la région de la mer Noire ? 

Laurence Auer: La France assure déjà une présence régulière et visible dans la région. Pendant tout le mois de décembre, la frégate Auvergne a ainsi mené une mission en mer Noire. Ce navire de 140m, le plus moderne de la marine française, a participé à des exercices avec les forces aériennes roumaines et fait escale à Constanta le 16 décembre, ce qui a été l’occasion de confirmer la qualité de notre relation de défense. C’est un exemple de la réalité de l’implication de la France en mer Noire, l’une des plus actives parmi les pays non-riverains. Alors que les tensions sont fortes dans cette région, la France compte bien sûr maintenir tout son soutien à ses alliés. Des réflexions sont en cours sur les moyens les plus adaptés pour le faire.

CaleaEuropeană.ro: L’année 2022 sera aussi l’année de la défense européenne. Un sommet accueilli par la France précédera l’adoption de la Boussole stratégique, présentée par le haut représentant, et la présidence française du Conseil prendra fin en même temps que l’OTAN adopte son prochain concept stratégique. La présidence française du Conseil de l’UE sera-t-elle l’occasion de dissiper le doute que l’Union européenne de défense puisse un jour rivaliser avec l’OTAN ?

Laurence Auer: Il important ici de clarifier les choses : il n’a jamais été question que l’Union européenne rivalise avec l’OTAN, la concurrence ou l’affaiblisse. Notre objectif à tous, c’est la complémentarité entre ces deux organisations. La France est pleinement engagée dans l’OTAN, qui demeure la principale organisation responsable de notre défense collective. A cet égard, je rappelle que la France dirige depuis le 1er janvier la  Force opérationnelle interarmes à très haut niveau de préparation de l’OTAN (VJTF). Cette unité créée en 2014 est disponible en permanence et capable de se déployer en quelques jours afin de défendre tout pays de l’Alliance. Mais l’Union européenne, dont certains Etats-membres sont neutres et donc non-membres de l’OTAN, est aussi un acteur géopolitique qui possède des compétences de défense. Ces dernières années, ces compétences sont particulièrement développées. La France plaide donc pour une OTAN plus crédible, plus efficace et plus moderne, avec des objectifs clarifiés, tout en développant, grâce à l’UE, un pilier européen autonome de l’Alliance atlantique. Les Etats-Unis eux-mêmes soutiennent le principe d’une défense européenne plus forte pour contribuer à la sécurité transatlantique. Cette année, les exercices parallèles de Boussole stratégique de l’UE, et de concept stratégique de l’OTAN, peuvent contribuer à cette bonne complémentarité. La France s’y engagera pleinement avec ses partenaires.

CaleaEuropeană.ro: Le début de la présidence française du Conseil de l’UE coïncide avec le 15e anniversaire de l’adhésion de la Roumanie. Après cette décennie et demie – de progrès significatifs, mais aussi d’étapes latérales à certains égards de la part de la Roumanie – peut-on dire que l’Union européenne a une dette envers la Roumanie concernant son droit de faire partie de l’espace Schengen, puisque Bucarest respecte tous les critères ? Quand pourrons-nous terminer cette épopée ?

Laurence Auer: Je suis heureuse de saluer le 15ème anniversaire de l’adhésion de la Roumanie à l’UE. Les 15 années écoulées ont montré tout ce que l’Union européenne pouvait apporter à la Roumanie, mais aussi tout ce que la Roumanie apportait à l’Union. En ce qui concerne Schengen, la Roumanie, comme la Bulgarie et la Croatie, remplissent en effet les critères techniques nécessaires pour une adhésion. La France le reconnaît pleinement. Malheureusement, plusieurs crises, liées à l’arrivée de migrants ou à la pandémie, ont démontré que l’espace Schengen ne fonctionnait pas bien. C’est pourquoi la France a été à l’initiative d’efforts de réformes structurelles. Ainsi, pendant la Présidence française du Conseil, une nouvelle version du « code frontières » de Schengen sera examinée. Le Président Macron a également souhaité que soit renforcée la gouvernance politique de l’espace. L’élargissement de l’espace Schengen pourra être envisagé dans ce cadre. Le Secrétaire d’Etat Clément Beaune a indiqué à l’occasion de sa visite à Bucarest, en septembre dernier, que la France était prête à envisager un élargissement simultané à une réforme. Mais même en tant que Présidente en exercice, la France n’est qu’un Etat-membre parmi 27. Nous devons donc encore faire preuve de patience en vue des prochaines négociations.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

EXCLUSIV INTERVIU Comisarul european Thierry Breton: PNRR nu poate fi renegociat, ci pus în aplicare cât mai repede. Cu un nou guvern, România va fi într-o poziție mai bună să-l implementeze

Published

on

© European Union 2021 - Source : EC Audiovisual

Interviu realizat de Robert Lupițu

Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost adoptat și trebuie pus în aplicare, iar acesta nu poate fi redeschis spre renegociere, a afirmat joi comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro în cadrul vizitei pe care demnitarul european a efectuat-o la București pentru a discuta cu oficialii români despre situația îngrijorătoare cauzată de pandemie și rata scăzută de vaccinare.

Aflat la București în mijlocul unei crize politice și a unor negocieri pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale, Thierry Breton a arătat că executivul european speră că “România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să implementeze cât mai repede posibil” planul de 29,2 miliarde de euro aprobat de Comisia Europeană și Consiliul UE.

Până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa“, a subliniat Breton, care s-a întâlnit în România cu președintele Klaus Iohannis, cu ministrul apărării Nicolae Ciucă și cu ministrul sănătății Cseke Atilla.

Pledând pentru “curaj politic” din partea decidenților în a implementa certificatul verde, Thierry Breton a făcut un apel și către cetățenii români să se vaccineze, declarându-se îngrijorat de situația din țara noastră.

“Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. (…) Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. (…) Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o. Este în mâinile voastre“, a spus comisarul european.

El a vorbit și în termeni apreciativi la adresa “forței digitale” a României, salutând faptul că Bucureștiul va găzdui noul Centru de competențe în materie de securitate cibernetică al UE. Acest lucru “demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni“, a subliniat Breton.

Responsabil și pentru componenta Fondului European de Apărare în cadrul portofoliului său de comisar, Thierry Breton a spus, cu privire la proiectele mobilității militare din România, că vrea să se asigure că “vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine”.

În final, comisarul european pentru piață internă a semnalat prioritatea îmbunătățirii rezilienței lanțului aprovizionare strategic în contextul unui parteneriat între Comisia Europeană și industrie. El a citat în acest sens criza semiconductorilor, dar și lecțiile învățate din această criză pe partea domeniului sănătății. “Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă“, a conchis Thierry Breton.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule comisar Breton, vizita dumneavoastră la București este prima de când președintele von der Leyen a dat undă verde Planului național de redresare și reziliență pentru România. Și a făcut acest lucru într-unul dintre cele mai importante spitale în lupta împotriva COVID. Care este evaluarea dumneavoastră după discuțiile de astăzi cu oficialii români despre situația îngrijorătoare în ceea ce privește pandemia?

Thierry Breton: Sunt îngrijorat, ca să vă spun adevărul. Ne aflăm într-o situație dificilă. În primul rând, avem un nou val al acestei pandemii care se apropie. Acesta se numește al cincilea val și vine peste tot, dar, desigur, țările în care există deja o rată bună de vaccinare sunt mult mai bine protejate și oamenii nu merg la spital. Ar putea să se îmbolnăvească, dar nu se duc la spital. Din nefericire, pentru țările care au sub 50% din populație, ca în România, care este vaccinată, atunci vedem un număr în creștere. Și asta este groaznic, pentru că știm că este o boală periculoasă. Și știm, de asemenea, că avem soluția. Iar soluția este vaccinarea. Astăzi, Europa este la peste 72-73% și este adevărat că în România suntem sub 50%. De aceea, vin aici să ajut, să sprijin. Bineînțeles că este responsabilitatea țării și nu vreau să intervin, dar suntem europeni, suntem prieteni, suntem împreună, ne înțelegem. Iar mesajul meu este că vă rog să abordați acest aspect, în special pentru generația tânără. Știți că vaccinul funcționează. Știți că astăzi avem deja 3 miliarde de locuitori ai planetei noastre care au fost vaccinați și că funcționează. Nu are efecte secundare – Explicați acest lucru părinților voștri, dacă aceștia ezită, explicați-le bunicilor voștri! Pentru că, până la urmă, poate salva vieți și ne poate salva pe noi. Așadar, mesajul este foarte simplu. Avem instrumentul, trebuie să accelerăm. Dozele sunt aici, nu ne lipsește vaccinul. Suntem foarte norocoși în Europa. Trimitem peste tot pe planetă pentru că avem mai multe doze decât ne trebuie. Dar trebuie să îl folosim. Va fi foarte trist să avem oameni care să moară doar pentru că nu au făcut efortul de a merge să se vaccineze. Faceți-o! Este în mâinile voastre!

CaleaEuropeană.ro: Deși este a șasea țară din UE ca mărime, România are a doua cea mai mică rată de vaccinare împotriva COVID-19, doar 7 milioane de persoane fiind vaccinate. Unde am greșit și care ar trebui să fie următorii pași pentru a stimula campania de vaccinare, inclusiv combaterea dezinformării?

Thierry Breton: Ei bine, dezinformarea este peste tot. Și știm că dezinformarea se află pe rețele. Adică, alte platforme. Adică, trebuie să educăm tânăra noastră generație, dar și pe toată lumea să spună: “Nu pentru că vedeți o informație, un Instagram sau orice altceva, pe Twitter, nu înseamnă că este adevărat”. Adică, ar trebui să aveți propria voastră judecată. Și astăzi, în domeniul vaccinării, suntem capabili să avem propria noastră judecată, pentru că avem acum 3 miliarde de persoane care au fost vaccinate fără niciun efect secundar, cu excepția faptului că funcționează și nu mai merg la spital. Deci, funcționează. Aceasta este o informație adevărată. Orice altceva este, bineînțeles, fake news și dezinformare. Dar este adevărat peste tot, nu doar în România. Așadar, ce ar trebui să facem? Este un singur lucru de făcut. În primul rând, nu este responsabilitatea mea să spun asta, este responsabilitatea statelor membre. Dar, din nou, sunt aici pentru a vedea dacă putem sprijini, dacă aveți nevoie de mai multe vaccinuri, dacă aveți nevoie de mai multă logistică. Din păcate, știm că, din cauza ratelor sale scăzute de vaccinare, vedem spitalele (n.r. – din România) într-o situație foarte dificilă. Probabil una dintre cele mai tensionate situații din Europa. Așa că trimitem ajutoare pentru a sprijini. Este comun, suntem europeni suntem toți împreună în solidaritate europeană. Dar, desigur, vreau să spun, a fi european înseamnă că trebuie să acționăm ca europeni ajutându-ne unii pe alții. Dar știți, când te duci să te vaccinezi, o faci pentru tine, o faci pentru alții, o faci pentru familia ta, pentru prietenii tăi. O faci și pentru Europa, pentru că suntem europeni. Bineînțeles, atunci când doar 50% din populație este vaccinată și există un val, atunci este un cluster mare, potențial într-o țară mare ca România. Deci asta este o problemă. Deci, faceți-o și pentru Europa, pentru că, în cele din urmă, știm că ceea ce ne salvează împotriva virusului este cu siguranță ca toți europenii să fie vaccinați în același timp.

CaleaEuropeană.ro: În același timp, ați cerut curaj politic pentru dezbaterea parlamentară în curs privind implementarea certificatului digital COVID – vă simțiți asigurat după întâlnirile de astăzi?

Thierry Breton: Ei bine, știți, spun acest lucru în general, cred că este important pentru că știu că uneori, mai ales în această situație foarte specială, trebuie să luăm o decizie dificilă. Bineînțeles, am prefera să nu folosim certificatul digital. Dar știm că trebuie să o facem pentru câteva săptămâni. Avem un certificat digital astăzi în 27 de state membre, un certificat digital european care funcționează atât de bine păstrând în același timp drepturile noastre fundamentale. Vreau să vă ofer o informație: 75 de țări au acceptat certificatul nostru digital. Așadar, nu numai Europa a făcut-o, dar funcționează atât de bine încât, păstrând, bineînțeles, drepturile noastre, suveranitatea, autonomia și identitatea noastră, și alte țări l-au adoptat. Așa că eu cred că da, poate că unii spunem că este puțin împotriva libertății mele, dar fac acest efort pentru câteva săptămâni, pentru că știu că este un instrument care ne va ajuta să fim solidari, să ne asigurăm că ne protejăm, că vom putea continua să trăim, că vom continua să garantăm că nu suntem o cauză de risc și că economia va putea continua să funcționeze. Pentru că, dacă vom intra într-un nou lockdown, nu numai că va fi o tragedie pentru noi ca persoane, dar ar putea fi o tragedie și din punct de vedere economic pentru noi ca și continent.

CaleaEuropeană.ro: Discuțiile dumneavoastră cu oficialii români au avut loc în mijlocul unei crize politice și guvernamentale. Este Comisia Europeană îngrijorată de peisajul general din România? De asemenea, unele dintre ideile apărute în urma negocierilor dintre familiile politice a fost redeschiderea negocierilor PNRR. Care este mesajul Comisiei Europene în această privință?

Thierry Breton: Cred că nu trebuie să ne amestecăm în politica statelor membre. Suntem democrații mari și de aceea Europa este ceea ce este. Este extrem de important. Este adevărat că avem un moment democratic deosebit acum în România. Sperăm că vom avea foarte curând un guvern stabil, un lucru care este extrem de important pentru noi și pentru țară. Este important, de asemenea, inclusiv pentru ceea ce am vorbit, despre campania de vaccinare și pentru toate reformele. Dar știți, planul a fost adoptat.

CaleaEuropeană.ro: Deci, nu se redeschid negocierile PNRR?

Thierry Breton: Nu se redeschid, bineînțeles că nu, dar (n.r. – planul) trebuie să fie aplicat acum foarte repede. Și sperăm că, da, România, cu un nou guvern, va fi într-o poziție mai bună să pună în aplicare acest lucru cât mai repede posibil, pentru că, până la urmă, este vorba doar de interesul poporului român. Și cu cât România va fi mai puternică, cu atât va fi mai bine pentru România și mai bine pentru Europa.

CaleaEuropeană.ro: La nivelul Comisiei Europene, gestionați un portofoliu foarte larg, cu piața unică în frunte, dar cu piloni distincți și clari: Europa digitală, reziliența cibernetică, industria, mobilitatea militară. Ce așteptări aveți de la România în ceea ce privește tranziția digitală și cu găzduirea centrului cibernetic al UE?

Thierry Breton: În primul rând, sunt foarte fericit și mândru că România va găzdui Centrul Cyber al UE, pentru că demonstrează ceea ce știam, inclusiv înainte de a fi comisar, forța României, cu ingineri fantastici, extrem de buni în domeniul digital, companii foarte bune, inclusiv unicorni. Am vizitat unul foarte faimos în această dimineață în București. De aceea suntem foarte bucuroși că România va fi centrul resurselor noastre cibernetice și poate și al apărării. Așa că nu am nicio așteptare. Am o oarecare speranță că vom reuși să consolidăm. Sunt convins că vom putea să o facem, pentru că acesta este un mare punct forte al României. Unii nu știu că România este atât de bună în acest domeniu. Eu știu acest lucru mai ales că în viața mea am fost ministru de finanțe, dar și CEO într-o companie digitală. Și întotdeauna am admirat calitatea inginerilor de aici. Așa că sunt foarte fericit și sunt convins că este începutul unui lucru foarte, foarte mare.

CaleaEuropeană.ro: Iar în ceea ce privește mobilitatea militară, ați discutat acest subiect cu ministrul Apărării, domnul Ciucă. Ce poate face Comisia Europeană pentru a sprijini proiectele de infrastructură ale României, în special pentru regiunea Mării Negre?

Thierry Breton: Știu că este un proiect foarte important. Adică, tot ceea ce este aici face parte din marele plan pentru România. Așa că eu cred că este un lucru bun. Dar, bineînțeles, aceasta este prioritatea României. Iar misiunea mea, în calitate de comisar responsabil cu apărarea în cadrul Comisiei, în special cu Fondul European de Apărare, este, de asemenea, să mă asigur că vom putea dezvolta împreună nu doar infrastructura potrivită, ci și tehnologia potrivită pentru mâine, iar acesta este, de asemenea, un lucru care este, probabil, la fel de important ca și infrastructura.

CaleaEuropeană.ro: Piața unică, industria și lanțul de aprovizionare au fost afectate în timpul acestei crize. De asemenea, urgența medicală – de la echipamente medicale la tratamente și vaccinuri – a demonstrat cât de important este parteneriatul dintre factorii de decizie și industrie pentru reziliența noastră. Ce este pregătită să facă Comisia Europeană pentru a consolida în continuare acest parteneriat în vederea atingerii acestui obiectiv de reziliență?

Thierry Breton: Așa cum știți, în strategiile industriei noastre avem foarte multe lucruri în joc. Dar să spunem că cel mai important lucru pentru mine astăzi, pe care l-am învățat din această criză, care, desigur, nu s-a încheiat, este să îmbunătățim reziliența lanțului nostru de aprovizionare strategic. Iar astăzi avem câteva lanțuri de aprovizionare strategice care ar putea fi puțin în pericol. Desigur, am vorbit despre sănătate, dar acum am fost capabili să facem tot ce este necesar. Ca să vă spun adevărul, cine ar fi crezut acum 18 luni că Europa va deveni farmacia lumii? Noi am reușit. Nu era cazul acum 18 luni. Am făcut-o pentru cetățenii noștri europeni și pentru lumea întreagă. Avem, de asemenea, o problemă a lanțului de aprovizionare în domeniul semiconductorilor. Lucrăm din greu pentru a ne asigura că suntem capabili să relocalizăm unele activități și să fim acoperiți, deci exportator net de cipuri, ceea ce este extrem de important. Avem multe alte domenii în care lucrăm, dar ne străduim să ne asigurăm lanțul de aprovizionare. Aceasta este o lecție pe care am învățat-o din criză și, apropo, nici o singură țară nu poate câștiga în lumea de astăzi. Acesta este motivul pentru care suntem atât de norocoși să fim toți împreună ca europeni.

CaleaEuropeană.ro: Vă mulțumim, domnule comisar Breton, pentru acest interviu.

Thierry Breton: Vă mulțumesc.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 mins ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA27 mins ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI29 mins ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA54 mins ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA1 hour ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Secretarul de stat american, Antony Blinken, vizită oficială în Kiev și Berlin pentru a încuraja Rusia să aleagă diplomația și dezescaladarea

NATO1 hour ago

Contra-propunerea NATO la garanțiile cerute de Moscova. Jens Stoltenberg Am invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni. Riscul unui conflict este real, dar nu vom face compromisuri în a proteja și apăra aliații

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Noul Bauhaus european: Încep înscrierile pentru premiile pe 2022. Vor fi recompensate ideile care contribuie la crearea unor locuri sustenabile și incluzive

SĂNĂTATE3 hours ago

Ministrul Sănătății, mesaj pentru omologii europeni: Guvernul României sprijină o coordonare europeană mai profundă pentru răspunsurile la criza de sănătate publică

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă o felicită pe Roberta Metsola, noua președintă a PE: Vom lucra împreună pentru o UE care protejează valorile democratice

RUSIA54 mins ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN6 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA24 hours ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA1 day ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA4 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO6 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending