Connect with us

U.E.

VIDEO INFOGRAFIC: 10 motive pentru ”Bremain” – rămânerea Marii Britanii în UE

Published

on

Think tank-ul Wilfried Martens Centre for European Studies din Bruxelles a lansat un infografic interactiv în care a prezentat 10 motive în favoarea rămânerii Marii Britanii în Uniunea Europeană.

Principalele motive ale respingerii unui Brexit sunt următoarele:

Exporturi

În eventualitatea în care exporturile Marii Britanii către statele membre UE ar scădea  cu 10%, aceasta ar trebui să le crească cu 40% în Commonwealth pentru a nu înregistra pierderi. Exporturile către Irlanda reprezintă echivalentul a celor către China, India, Rusia și Brazilia.

Educația

În prezent aproximativ 125.000 de studenți din toată Europa învață la Universitățile din Marea Britanie. Sistemul britanic de educație creează viitori experți europeni. Lideri actuali ai statelor UE au absolvit anumite forme de învățământ superior în Marea Britanie.

Mai mult, aproximativ 190.000 de studenți britanici au participat la programul de mobilități Erasmus pentru a studia în afara granițelor.

Mobilitate

Fiind parte a UE, cetățenii Marii Britanii se pot deplasa liber și în siguranță pe întreg teritoriul Uniunii. Un număr aproximativ egal de europeni trăiesc în Marea Britanie cu cel al cetățenilor britanici în întreaga Europă.

Locuri de muncă

3.000.000 de locuri de muncă sunt legate de activitățile UE, iar un eventual brexit ar duce la pierderea a o zecime din numărul total de job-uri.

Implicații financiare

Deși Marea Britanie și-a rezervat dreptul de a folosi Lira Sterlină, Londra este cel mai mare centru financiar în care sunt efectuate tranzacții cu moneda Euro. Londra leagă Europa de piața globală financiară.

Marea Britanie reprezintă o parte importantă a UE, 40% dintre investițiile directe din țară derivă din alte state membre, acestea fiind companiile ce produc bunuri și locuri de muncă pe teritoriu britanic.

Piața unică europeană

Fiind unul dintre cele mai mari state membre, piața unică rămâne în inima Europei.

Europolul

Toate statele beneficiază de securitatea pe care organizația Europol de combatere a criminalității la nivel european o oferă, inclusiv britanicii.

 

Continue Reading
1 Comment

1 Comment

  1. Pingback: Eurodeputatul Ramona Mănescu: „O Uniune Europeană fără ‪Marea Britanie‬ ar însemna contribuții mai mari ale României la bugetul Uniunii” | caleaeuropeana.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Comisiei Europene, în cadrul summitului european de la Bruxelles, să includă “cât se poate de repede, încă în această toamnă” energia nucleară și gazele naturale în actul delegat privind taxonomia pentru ca aceste surse de energie să fie “finanțabile prin bani europeni”. Șeful statului a afirmat că România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare și că țara noastră va dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan.

Președintele a susținut vineri declarații de presă la sosirea la cea de-a doua zi a lucrărilor Consiliului European de toamnă și a explicat concluziile adoptate joi prin care liderii statelor membre au cerut Comisiei Europene să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung pentru ca utilizatorii casnici și companiile să beneficieze de energie la un preț accesibil.

“Noi știm de acasă că avem o problemă cu preturile la energie, mai ales cu preţurile la electricitate şi adevărul este că noi am găsit acasă soluţiile pentru familiile cu venituri mici, familiile vulnerabile cum se spune, avem o legislație gata pregătită şi vor fi compensate facturile, vor exista posibilități de amânare. Deci noi deja am rezolvat problema pentru lunile următoare la noi acasă. Însă chestiunea din păcate nu este așa simplă”, a afirmat Iohannis.

Șeful statului a mai spus că a solicitat Comisiei Europene un plan pentru situația în care prețurile la energie vor continua să crească, pledând pentru un mix între soluții naționale și soluții europene ferme.

“Dacă preţurile la energie vor creşte în continuare automat aceste creșteri se vor reflecta şi în alte preţuri şi cred că acesta nu este lucrul dorit nici de politicieni, nici de oamenii simpli. În consecinţă am fost foarte ferm şi foarte clar ieri în discuţiile de la Consiliu. Trebuie să găsim pe lângă soluțiile naţionale, deci soluţiile pe care le găsește fiecare acasă, trebuie să găsim şi abordări şi soluţii europene ferme. În acest sens, am solicitat să avem un plan clar pentru această iarnă, să verificăm de ce au crescut prețurile, unde s-a greșit ca să nu se repete și să luăm măsuri să mergem înspre soluții sustenabile, adică să găsim soluții pentru ca aceste prețuri să revină la normalitate”, a mai declarat el având în vedere că liderii au discutat și comunicarea adoptată de Comisia Europeană săptămâna trecută și care cuprinde o serie de măsuri și recomandări privind prețurile la energie, pentru a face față creșterii excepționale a prețurilor la energie la nivel mondial.

Se preconizează că această creștere va dura până la sfârșitul iernii, și pentru a ajuta populația și întreprinderile europene.

Concluziile adoptate joi mai stipulează că instituțiile UE trebuie ”să asigure aprovizionarea și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, ținând cont de diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”, o mențiune care amână o decizie în favoarea recunoaşterii rolului jucat de gazele naturale şi energia nucleară în lupta împotriva schimbărilor climatice, aspect pentru care majoritatea țărilor UE, inclusiv România, s-au pronunțat în tabăra pro.

“Este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai verde avem nevoie de soluții intermediare. Este foarte posibil și asta ne dorim ca undeva, în 2040 – 2050, sursele regenerabile – energia solară, energia vântului și așa mai departe – să reprezinte o parte foarte mare din producția de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, și opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă în nuclear“, a afirmat președintele Iohannis, el fiind unul dintre liderii care a solicitat includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi în cadrul pachetului legislativ privind taxonomia.

În spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și România, fac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”. ”Toate evaluările științifice solicitate de Comisia Europeană cu privire la impactul energiei nucleare asupra mediului au ajuns la aceeași concluzie: nu există nicio dovadă științifică care să demonstreze că energia nucleară este mai puțin prietenoasă cu clima decât oricare dintre sursele de energie incluse în taxonomie”, se arată într-o declarație semnată recent de reprezentanții Franței, Poloniei, Ungariei, Slovaciei, Bulgariei, Croației, Sloveniei, României, înainte de hotărârea Comisiei Europene cu privire la includerea sau nu a gazelor naturale și energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Astfel, Klaus Iohannis a mai arătat că “noi în România suntem hotărâți și trebuie să folosim gazul natural pentru încălzire, pentru generare de electricitate și în industrie” și a solicitat finanțarea proiectelor bazate pe energie nucleare și a gaze naturale prin mecanisme europene.

“Trebuie să avem clar energie nucleară și gaz. Pentru asta ar fi excelent și am prezentat și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz, într-o formulare mai științifică. Am solicitat foarte ferm Comisie să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă în această toamnă. (…) România este parte din grupul statelor europene care dorește să producă energie în centralele nucleare. Cum s-a exprimat Franța, ne-am exprimat și noi. Noi suntem în grupul de state care promovează nuclear și gaz ca măsuri de tranziție. Nu toată lumea în Europa dorește aceste lucruri. Sunt două grupuri, sunt alții care sunt mai reticenți. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Noi vom dezvolta centralele nucleare și rețeaua de gaz metan. Optimal a fi să beneficiem și de finanțare și de fonduri europene”, a mai explicat președintele.

“Este, pe de altă parte, clar că alte chestiuni care țin de combaterea schimbărilor climatice trebuie abordate mai repede, mai bine și mai rafinat. Se discută, bunăoară, despre taxarea carbonului la granița Uniunii Europene. Adică să nu importăm mărfuri care sunt produse undeva în afară și producția produce multă poluare. Aceste lucruri trebuie taxate, însă aici trebuie să avem grijă să nu omorâm economia noastră europeană cu astfel de măsuri. Deci un întreg complex foarte complicat. Eu sunt foarte hotărât să rămân foarte implicată în temă și pentru România este o chestiune foarte, foarte importantă. Eu vreau să combatem ceea ce se numește sărăcia energetică, adică orice român să își poată permite energia, curentul, gazul și încălzirea și să fie disponibile, pe de altă parte să fim una din țările care se implică efectiv pentru combaterea schimbărilor climatice”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

Published

on

© European Union, 2019 - Source: EP

Clasamentul european Influence Index 2021 îl plasează pe europarlamentarul USR Nicu Ștefănuță (Renew Europe) în top 10 cei mai influenți eurodeputați în domeniul politicii de sănătate.

Activ pe dosare cheie în domeniul sănătății – Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) și Planul european de combatere a cancerului – Nicu Ștefănuță este numit noul star al politicii de sănătate la nivel european. Europarlamentarul român ocupă locul 7 din cei 705 eurodeputați aleși, în materie de influență politică și socială în sănătatea publică și devine, astfel, cel mai influent europarlamentar român domeniu, se arată în comunicatul oficial, remis CaleaEuropeană.ro.

„Europa trebuie să fie despre oameni și oamenii așteaptă sănătate din partea Uniunii Europene, în momentele acestea critice. De aceea m-am bătut, din martie 2020, să avem tot ce ne trebuie cu ajutorul Europei: vaccinuri, rezerve de medicamente, tratamente pentru cancerele de care românii suferă și, acum, ajutor medical de urgență pentru combaterea valului patru al pandemiei de COVID-19. Sunt reprezentantul românilor și românii îmi cer asta, îmi cer sănătate europeană”, declară Nicu Ștefănuță.

Influence Index 2021 este primul clasament care, cu ajutorul datelor oferite de agenția de comunicare BCW Brussels și VoteWatch Europe, a măsurat influența eurodeputaților prin cele două dimensiuni ale sale: influența politică (capacitatea de a schimba legislația și de câștiga voturi) și influența socială (capacitatea de a ajunge la oameni).

Nicu Ștefănuță este vicepreședinte al Uniunii Salvați România și a fost ales europarlamentar pe lista Alianței USR PLUS în 26 mai 2019.

Este vicepreședinte al Delegației pentru relațiile cu Statele Unite și membru al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, al Comisiei pentru Bugete a Parlamentului European, coordonator al Comisiei Pentru Lupta Împotriva Cancerului și supleant în Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European a adoptat joi, 689 de voturi pentru, 3 împotrivă și 4 abțineri, noi reguli pentru a îmbunătăți protecția victimelor accidentelor rutiere, ce vizează eliminarea lacunelor și îmbunătățirea actualei directive privind asigurarea auto, informează comunicatul oficial. 

Normele actualizate privind asigurările auto au ca scop garantarea unei mai bune protecții a cetățenilor și a unui tratament egal în UE în cazul accidentelor și al asigurării vehiculelor acestora. Legislația protejează victimele accidentelor, indiferent dacă acestea au loc în țara lor de reședință sau în altă parte a UE. 

Negociatorii Parlamentului și ai Consiliului, care au ajuns la un acord provizoriu asupra textului pe 22 iunie, s-au asigurat că persoanele care au avut un accident rutier sunt despăgubite chiar dacă societatea de asigurări dă faliment.

În plus, „Declarația privind istoricul cererilor de despăgubire” la nivelul UE va preveni discriminarea atunci când titularul unei polițe se mută dintr-un stat membru al UE în altul. Cetățenii vor putea, de asemenea, să compare mai ușor prețurile, tarifele și acoperirea oferită de diferiți furnizori, datorită noilor instrumente gratuite și independente de comparare a prețurilor.

Pentru a asigura același nivel minim de protecție a victimelor, textul revizuit armonizează sumele minime obligatorii de acoperire în întreaga UE, fără a aduce atingere garanțiilor mai mari pe care statele membre le pot stabili:

  • pentru vătămări corporale: 6,45 milioane de euro per accident, indiferent de numărul părților vătămate, sau 1,3 milioane de euro pentru fiecare parte vătămată;
  • pentru daune materiale, 1,3 milioane de euro per accident, indiferent de numărul părților vătămate.

Normele modificate exclud de la obligațiile de asigurare vehiculele care merg cu mai puțin de 14 km/h (precum tractoare de grădină sau scutere de mobilitate) și bicicletele electrice. Vehiculele destinate exclusiv sporturilor cu motor sunt, de asemenea, excluse din directivă.

Legea trebuie acum să fie adoptată în mod oficial de Consiliu, celălalt colegiuitor, și publicată în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre vor avea apoi la dispoziție 24 de luni pentru a transpune directiva modificată în legislația națională.

Rezoluția privind siguranța rutieră în UE, adoptată de Parlamentul European, la începutul lunii octombrie, cu 615 voturi pentru, 24 împotrivă și 48 abțineri, constată că aproximativ 22.700 de persoane mor anual pe drumurile din UE, cu aproximativ 120.000 de răniți grav. Progresele înregistrate în ceea ce privește reducerea ratei mortalității au stagnat în ultimii ani, iar UE nu a atins obiectivul autoimpus de a reduce la jumătate numărul deceselor din accidente rutiere între 2010 și 2020 (numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut cu 36%).

Potrivit unor cifre recente, cele mai sigure drumuri rămân în Suedia (18 decese la un milion de locuitori), în timp ce România (85 de decese la un milion de locuitori) a raportat cea mai mare rată a mortalității în 2020. Media UE a fost de 42 de decese la un milion de locuitori.


Declarația de la Stockholm din februarie 2020 a pregătit terenul pentru un angajament politic global prin Rezoluția Adunării Generale a ONU privind îmbunătățirea siguranței rutiere globale, care proclamă perioada 2021-2030 ca al doilea deceniu de acțiune pentru siguranța rutieră și definește un nou obiectiv de reducere pentru 2030.

În acest sens, UE luase deja inițiativa prin stabilirea unui nou obiectiv de reducere cu 50 % a deceselor – și, pentru prima dată, și a vătămărilor grave – până în 2030. Aceste obiective au fost stabilite în Planul de acțiune al UE pentru siguranța rutieră și în Cadrul de politică al UE privind siguranța rutieră 2021-2030 din 2018 și 2019 ale Comisiei, care definesc, de asemenea, planuri ambițioase în materie de siguranță rutieră în vederea atingerii obiectivului de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050 („Viziunea zero”).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN23 mins ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

Nicolae Ștefănuță26 mins ago

Influence Index 2021: Nicu Ștefănuță, cel mai influent eurodeputat român în domeniul politicii de sănătate

PARLAMENTUL EUROPEAN32 mins ago

Parlamentul European a adoptat noi norme pentru a proteja victimele accidentelor rutiere, indiferent dacă acestea au loc în țara de reședință sau în altă parte a UE

REPUBLICA MOLDOVA37 mins ago

Maia Sandu le mulțumeşte partenerilor austrieci pentru deschiderea de a promova parcursul european al Republicii Moldova și pentru donația de 100.000 de doze de vaccin

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Eurodeputații cer înghețarea parțială a bugetului Agenției UE pentru Poliția de Frontieră până la realizarea unor îmbunătățiri esențiale

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis: România a primit sprijin de la opt state europene. De ce trebuie să dăm ascultare la unii care vorbesc prostii și vă fac să nu vă vaccinați ca să ajungeți la spital și la terapie intensivă?

U.E.2 hours ago

Liderii UE vor ca statele membre să aibă acces echitabil la medicamente și solicită finalizarea negocierilor pentru Uniunea Sănătății

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni săptămâna viitoare pentru a șasea oară. Cooperarea economică, justiția și reformele politice, printre principalele teme

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, întâlnire cu ambasadorii statelor UE la București: Unitatea transatlantică, esențială pentru consolidarea rezilienței Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Consiliul European solicită un răspuns mondial ambițios privind schimbările climatice: Este esențial să se mențină limita de încălzire globală de 1,5 grade

CONSILIUL EUROPEAN23 mins ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ23 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu24 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi1 day ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

Team2Share

Trending