Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Accesul românilor la vaccinuri ar trebui să fie o prioritate pentru Ministerul Sănătății din România

Published

on

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a punctat în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană importanța organizării campaniilor de informare pentru conștientizarea nevoii de vaccinare, în special, a copiilor, categoria cea mai vulnerabilă în fața bolilor. În intervenția sa, eurodeputatul a punctat că  accesul românilor la vaccinuri ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile Ministerului Sănătății. 

Redăm mai jos interviul integral:

 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Cadrul Financiar Multianual este un subiect care se află pe buzele multora. Acest subiect a fost dezbătut și urmează să fie dezbătut de instituțiile europene până în 2019. Se preconizează că bugetul pentru PAC și Politica de Coeziune va fi mai redus. Va putea UE să facă mai multe cu bani mai puțini pentru aceste două politici care sunt foarte importante? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Vor fi câteva zile foarte importante deoarece în aceste zile se vor publica și regulamentele care vor reprezenta baza legislativă pentru fiecare politică, pe fiecare instrument de finanțare. Până acum, într-adevăr, a fost un instrument de prezentare a unor linii generale în plenul trecut. Astăzi a fost o dezbatere generală în Parlamentul European, dar toate detaliile le vom afla zilele următoare, mai ales în ceea ce privește instrumentele pentru PAC și pentru Politica de Coeziune. Acestea sunt cele două mari capitole de cheltuieli care riscă să aibă fonduri mai puține pentru perioada 2021-2027. Chiar dacă plecarea Marii Britanii poate fi acoperită, au apărut provocări noi în ultimii ani, cele mai importante fiind legate de migrația ilegală și de lupta împotriva terorismului. Mai sunt și alte instrumente de finanțare care înseamnă nu bani alocați fiecărei țări, ci unde diverși beneficiari vor intra în competiție. Atunci se preconizează o scădere importantă la Politica de Coeziune. Nu știu cât va pierde România. Cred că nu e o decizie încă luată și, în mod evident, va fi o luptă politică în Parlament, în Consiliu, între statele membre. Europarlamentarii români se vor strădui și se vor lupta cu toate armele politice și legislative pentru ca acest lucru să nu se întâmple, sau cel puțin ca România să nu aibă de pierdut. Cel puțin pentru România, acesta este instrumentul prin care ar trebui să reducem decalajele. Prin Politica de Coeziune, de exemplu, lucruri concrete, pentru comunități, pot fi făcute. Că unele țări, printre care și România, nu au profitat din plin, aceasta este o altă discuție. Ca principiu, ca instrument de finanțare, ca filosofie de reducere a decalajelor, Politica de Coeziune este foarte importantă. La fel cum și Politica Agricolă Comună pentru țări ca Franța, Polonia și România și nu numai, unde agricultura reprezintă o pondere importantă din economie și unde un număr important de cetățeni sunt angrenați în agricultură, a continua sprijinul prin plăți directe la hectar sau pe cap de animal sau prin Fondul de Dezvoltare Rurală este un lucru extrem de important. Și în interiorul acestei politici sunt foarte multe discuții privind plafonarea plăților pentru marile ferme, de anumite stimulente pentru condții improprii. Prin urmare, așa cum s-a anunțat va fi subiectul cel mai important până la alegerile din 2019. Există o ambiție politică a actualului Parlament de a lua o decizie finală până la alegerile europene. 

În cel mai rău caz, acest lucru poate fi făcut până cel târziu la finalul anului viitor, dar va fi noul Parlament care va lua decizia și evident că nu va fi simplu. Noul Parament va trebui să se pună la punct cu dezbaterile, să preia negocierile din momentul în care acestea au fost terminate. Nu toți europarlamentarii vor fi noi. O bună parte vor fi dintre cei care sunt și în acest Parlament sau au experință deja de multe mandate, dar ideea ar fi ca actualul Legislativ să termine negocierile privind acest Cadru Financiar Multianual, împreună cu Consiliul și să pornim la începutul anului 2020 cu un nou CFM.

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Brexit-ul a făcut a Uniunea Europeană să se mobilizeze în ceea ce privește contribuția statelor, Comisia Europeană propunând o creștere pentru bugetul Uniunii Europene de la 1% din venitul național brut la 1.14%. Dumneavoastră considerați că această diferență, destul de mică, deoarece Parlamentul European ceruse o creștere de 1.3%, acoperă golul lăsat de Marea Britanie, dar și  planurile ambițioase pentru următorii șapte ani? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Cred că nu este suficient pentru a face lucruri ambițioase în următorii șapte ani. Pe cifre, în mod contabil, s-ar putea ca acest lucru să se închidă. Este o întreagă discuție legată și de valoarea reală și de valoarea nominală, pentru că în 2026, cu rata inflației, un euro de acum nu va avea aceeași putere de cumpărare pe care o va avea un euro de atunci. În mod contabil, de decizie politică, acest lucru poate părea la prima vedere suficient. În realitate, dacă vrem să avem planuri mai ambițioase, sigur că va fi nevoie de un buget mai mare. Nu este simplu să creștem contribuția statelor membre. Nici măcar în România nu este simplu să crești contribuția, mai ales că România este un stat care are o contribuție mică, fiind unul dintre beneficiarii neți ai fondurilor europene. Cu atât mai dificil este să faci acest lucru în state precum Franța, Germania, Italia. Știți bine că cel puțin în Italia forțele eurosceptice au obținut voturi extrem de importante și chiar se pregăteau să facă o coaliție de guvernare. 

În Germania și Franța lucrurile au rămas în echilibru și partidele proeuropene, fie că vorbim de un partid nou, cum este cel al domnului Macron, sau de Uniunea Creștin-Democrată, condusă de doamna Merkel, au reușit să obțină încrederea și să continue guvernarea. Totuși, și în aceste țări, partidele și politicienii eurosceptici au avut din ce în ce mai mare succes. Este dificil să le explici cetățenilor acestor țări că  trebuie să contribuie mult mai mult decât contribuiau. Haideți să vedem în ce măsură se va agrea această creștere care nu este foarte mare, dar este una semnificativă, de cel puțin 10%, în ce măsură se vor gândi niște surse de finanțare la nivel european și sunt mai multe scenarii, de la TVA, la taxe pe anumite tranzacții în zona digitală. Sunt mai multe discuții legate de marile companii din domeniul digital să cotizeze la bugetul european în funcție de încasările pe care le obțin. Haideți să vedem cum vor fi cheltuiți acești bani. Undeva trebuie să existe reduceri. Impartant este ca acestea să nu fie foarte mari la Politica de Coeziune, mai ales să nu sufere statele care au cea mai mare nevoie de instrumentele de coeziune, referindu-mă, în primul rând, la România, și să vedem cât de eficient pot fi folosiți banii pentru lupta împotriva migrației legale și a terorismului. 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Constatăm că la nivel european a luat amploare un fenomen al reticenței față de vaccinare, care a afectat și țara noastră și vedem consecințele acestui fapt. Ce este de făcut pentru ca cetățenii să beneficieze de vaccinuri care au dus la eradicarea unor boli, dar care acum fac ravagii tocmai din cauza refuzului vaccinării? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Cred că cel mai important lucru este să se acționeze în a conștientiza opinia publică, părinții, mai ales, pentru că zona cea mai fragilă este cea a primilor ani de viață, atunci când copiii ar trebui să fie imunizați împotriva unor boli care îi pot marca pe viață. Pot ajunge chiar la deces și știți bine cazurile tragice din România, una dintre țările în care copiii mor de rujeolă în secolul XXI. 

Sunt necesare campanii de conștientizare, trebuie investit mai mult în a descoperi vaccinuri noi, mai eficiente pentru cele care sunt deja pe piață, iar pentru amenințările noi – sunt anumite boli care vin din Africa – se fac în acest moment eforturi pentru a descoperi vaccinuri, și pentru state cum este România, o aprovizionare constantă cu vaccinuri a farmaciilor și a populației. Nu putem vorbi că ar fi o problemă în Italia. Acolo trebuie convinși părinții, cetățenii italieni, făcute campanii de informare, venit cu contraargumente împotriva acelor campanii de inducere a unor idei greșite legate de vaccinare. 

În România, una dintre probleme este și cea a existenței vaccinurilor, a accesului la acestea. Degeaba medicii de familie, o campanie publică conving părinții să facă vaccinarea, dacă în anumite momente vaccinurile lipsesc din farmacii. A existat o problemă cu vaccinul împotriva heptatitei B, nu mai vorbesc de vaccinurile antigripale, care vin foarte târziu. Toate aceste lucruri trebuie reglate cât mai urgent și să reprezinte o prioritate pentru Ministerul Sănătății din România. 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: O ultimă temă importantă este vizita premierului luxemburghez Xaviel Bettel, care va dezbate viitorul Europei. Această dezbatere face parte dintr-o serie întreagă la care va participa și președintele României, Klaus Iohannis, în luna octombrie. Ce așteptări aveți de la acceste dezbateri: Vor putea combate euroscepticismul până la alegerile din 2019? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Sunt necesare. Vechiul format în care un lider importat de stat sau de guvern din UE se adresa PE după care începea sesiunea de vot a fost schimbat într-un format mult mai interactiv. A fost o dezbatere extrem de importată la Strasbourg, în sesiunea trecută, cu președintele Franței, cu Emmanuel Macron, la miniplenara de la Bruxelles, o dezbatere la fel de bună cu premierul Belgiei. 

Așteptăm poziția acestei țări care nu este foarte numeroasă, dar este foarte importată, mai ales în ceea ce privește serviciile financiare, sistemul bancar. Este una dintre statele cu care s-a construit Uniunea Europeană. Este țara în care și președintele actual al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost ministru de Finanțe. 

 

 

PPE

Ludovic Orban merge la Congresul PPE de la Zagreb: Susținem candidatura lui Donald Tusk la funcția de președinte și pe cea a lui Siegfried Mureșan la cea de vicepreședinte

Published

on

© Guvernul Romaniei

Preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a declarat luni că liberalii îi susţin la Congresul Partidului Popular European (PPE) pe Donald Tusk pentru funcţia de preşedinte şi pe Siegfried Mureşan pentru funcţia de vicepreşedinte.

“Susţinem un candidat la funcţia de vicepreşedinte al PPE, în persoana lui Siegfried Mureşan, susţinem candidatura lui Donald Tusk la funcţia de preşedinte al PPE. De asemenea, cu ocazia Congresului vom avea foarte multe întâlniri bilaterale. (…) În ceea ce mă priveşte mine, până acum am stabilit în marja Congresului PPE opt bilaterale cu premieri din diferite ţări care sunt din partide membre ale PPE, de asemenea cu comisari europeni, cu viitori comisari europeni, întâlniri foarte importante care ne permit întărirea legăturilor cu partenerii noştri şi creşterea influenţei pe care o avem la nivel european cu beneficii pentru români”, a spus Orban, întrebat cu ce mandat va merge PNL la Congresul PPE, informează Agerpres.

El a arătat că preşedintele PPE va propune secretarul general al formaţiunii.

“Noi i-am transmis că, din punctul nostru de vedere, ne-am bucura foarte mult dacă propunerea ar fi în persoana lui Antonio Lopez Isturiz”, a precizat Orban, conchide sursa citată

Partidul Popular European (PPE) organizează miercuri şi joi, la Zagreb, congresul său statutar în care vor fi aleşi preşedintele, vicepreşedinţii, trezorierul şi secretarul general ai acestei formaţiuni politice paneuropene. La reuniune vor participa aproximativ 2.000 de delegaţi din 40 de ţări.

Citiți și

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Congresul PPE de la Zagreb: Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan candidează pentru poziția de vicepreședinte al Partidului Popular European

Donald Tusk este unicul candidat pentru șefia PPE, în vreme ce pentru cele zece poziții de vicepreședinte candidează David McAllister (CDU, Germania), Helen McEntee (Fine Gael, Irlanda), Siegfried Mureșan (PNL, România), Averof Neofytou (Adunarea Democratică, Cipru), Petteri Orpo (Kokoomus, Finlanda), Franck Proust (Republicanii, Franța), Paulo Rangel (PSD, Portugalia), Ivan Stefanec (KDH, Slovacia), Antonio Tajani (Forza Italia, Italia), Esther de Lange (CDA, Olanda), Mariya Gabriel (GERB, Bulgaria) și Johannes Hahn (OVP, Austria).

Candidatul pentru funcția de trezorieri este Christian Schmidt (CSU, Germania).

Congresul PPE, la care vor participa 2000 de delegați din 40 de țări, va fi găzduit de prim-ministrul croat Andrej Plenkovic, precum și de actuala conducere a PPE, formată din președintele Joseph Daul și secretarul general Antonio Lopez Isturiz-White. Trei partide din România fac parte din PPE: Partidul Național Liberal, Partidul Mișcarea Populară și Uniunea Democrată Maghiară din România.

Vor mai fi prezenți la Congresul PPE și liderii statelor membre afiliați popularilor europene, între care președintele Klaus Iohannis, cancelarul german Angela Merkel, actuali lideri președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European Donald Tusk, președinta aleasă a Comisiei Europene Ursula von der Leyen, precum și președintele Ciprului, prim-miniștrii Bulgariei, Greciei, Irlandei sau Letoniei, împreună cu liderii de opoziție din celelalte țări ale Uniunii Europene, dar și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu dorește o ”implicare activă” a autorităților române în consolidarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD): ”Momentele de oportunitate nu durează la nesfârșit”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D), la 5 ani de la lansarea Strategiei Uniunii Europene pentru macro-regiunea Mărilor Adriatică și Ionică, reiterează importanța acestui ”instrument substanțial” și cere totodată implicarea activă a autorităților române în consolidarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD).

”Strategiile macro-regionale sunt instrumente care pot contribui substanțial la consolidarea implementării politicilor comunitare și a cooperării dintre statele și regiunile europene.”

Acesta a fost motivul pentru care în calitate de comisar european, iar în prezent de europarlamentar, Corina Crețu subliniază în repetate rânduri nevoia implicării mai active a României în consolidarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării (SUERD) – ”al cărei scop este corelarea politicilor sectoriale ale statelor din regiunea Dunării. Absolut toate părțile implicate au doar de câștigat, iar astfel România ar putea dobândi un statut de lider în această regiune”, transmite aceasta pe pagina de Facebook.

”Astfel de strategii nu se referă doar la dezvoltarea socio-economică sau la buna guvernare, ci aduc o contribuție majoră la consolidarea procesului de integrare europeană”, a mai explicat deputatul european Corina Crețu.

Totodată, Corina Crețu reamintește că momentele de oportunitate nu durează la nesfârșit și face un apelor autorităților române ca după terminarea campaniei electorale, să se revină la prioritățile României.


Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații PPE cer Comisiei Europene să activeze fondurile de urgență în urma inundațiilor din Veneția și crearea unui Fond pentru Protejarea Patrimoniului Cultural al UE

Published

on

© Manfred Weber/Facebook

Liderul grupului PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și alți trei europarlamentari PPE, Antonio Tajani, Sabine Verheyen și Siegfried Mureșan, i-au solicitat președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să activeze Fondul de Solidaritate al UE și Mecanismul pentru Protecție Civilă al UE în cazul inundațiilor din Veneția.

”Uniunea Europeană nu poate sta deoparte atunci patrimoniul nostru comun este amenințat de distrugere. De aceea, am solicitat, împreună cu colegii, mobilizarea cât mai curând cu putință a fondurilor europene de urgență în cazul inundațiilor din Veneția”, a anunțat Manfred Weber, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, în scrisoarea ce a fost transmisă și comisarul Johannes Hahn și Gunther Oettinger, cei patru eurodeputați PPE solicită crearea unui Fond pentru Protejarea Patrimoniului Cultural al Uniunii Europene.

”Europa trebuie să fie pregătită să proteje patrimoniul nostru cultural unic”, a mai completat Weber.

Pentru a treia oară în doar cinci zile, Veneția a fost din nou inundată de o maree înaltă. Apele au făcut din nou prăpăd, pagubele fiind estimate de primarul orașului la peste un miliard de euro.

Ultima maree, înaltă de 150 de centimetri, a inundat, duminică, Veneția în proporție de 70 %, potrivit anunțului făcut de primarul Luigi Brugnaro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending