Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Accesul românilor la vaccinuri ar trebui să fie o prioritate pentru Ministerul Sănătății din România

Published

on

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a punctat în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană importanța organizării campaniilor de informare pentru conștientizarea nevoii de vaccinare, în special, a copiilor, categoria cea mai vulnerabilă în fața bolilor. În intervenția sa, eurodeputatul a punctat că  accesul românilor la vaccinuri ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile Ministerului Sănătății. 

Redăm mai jos interviul integral:

 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Cadrul Financiar Multianual este un subiect care se află pe buzele multora. Acest subiect a fost dezbătut și urmează să fie dezbătut de instituțiile europene până în 2019. Se preconizează că bugetul pentru PAC și Politica de Coeziune va fi mai redus. Va putea UE să facă mai multe cu bani mai puțini pentru aceste două politici care sunt foarte importante? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Vor fi câteva zile foarte importante deoarece în aceste zile se vor publica și regulamentele care vor reprezenta baza legislativă pentru fiecare politică, pe fiecare instrument de finanțare. Până acum, într-adevăr, a fost un instrument de prezentare a unor linii generale în plenul trecut. Astăzi a fost o dezbatere generală în Parlamentul European, dar toate detaliile le vom afla zilele următoare, mai ales în ceea ce privește instrumentele pentru PAC și pentru Politica de Coeziune. Acestea sunt cele două mari capitole de cheltuieli care riscă să aibă fonduri mai puține pentru perioada 2021-2027. Chiar dacă plecarea Marii Britanii poate fi acoperită, au apărut provocări noi în ultimii ani, cele mai importante fiind legate de migrația ilegală și de lupta împotriva terorismului. Mai sunt și alte instrumente de finanțare care înseamnă nu bani alocați fiecărei țări, ci unde diverși beneficiari vor intra în competiție. Atunci se preconizează o scădere importantă la Politica de Coeziune. Nu știu cât va pierde România. Cred că nu e o decizie încă luată și, în mod evident, va fi o luptă politică în Parlament, în Consiliu, între statele membre. Europarlamentarii români se vor strădui și se vor lupta cu toate armele politice și legislative pentru ca acest lucru să nu se întâmple, sau cel puțin ca România să nu aibă de pierdut. Cel puțin pentru România, acesta este instrumentul prin care ar trebui să reducem decalajele. Prin Politica de Coeziune, de exemplu, lucruri concrete, pentru comunități, pot fi făcute. Că unele țări, printre care și România, nu au profitat din plin, aceasta este o altă discuție. Ca principiu, ca instrument de finanțare, ca filosofie de reducere a decalajelor, Politica de Coeziune este foarte importantă. La fel cum și Politica Agricolă Comună pentru țări ca Franța, Polonia și România și nu numai, unde agricultura reprezintă o pondere importantă din economie și unde un număr important de cetățeni sunt angrenați în agricultură, a continua sprijinul prin plăți directe la hectar sau pe cap de animal sau prin Fondul de Dezvoltare Rurală este un lucru extrem de important. Și în interiorul acestei politici sunt foarte multe discuții privind plafonarea plăților pentru marile ferme, de anumite stimulente pentru condții improprii. Prin urmare, așa cum s-a anunțat va fi subiectul cel mai important până la alegerile din 2019. Există o ambiție politică a actualului Parlament de a lua o decizie finală până la alegerile europene. 

În cel mai rău caz, acest lucru poate fi făcut până cel târziu la finalul anului viitor, dar va fi noul Parlament care va lua decizia și evident că nu va fi simplu. Noul Parament va trebui să se pună la punct cu dezbaterile, să preia negocierile din momentul în care acestea au fost terminate. Nu toți europarlamentarii vor fi noi. O bună parte vor fi dintre cei care sunt și în acest Parlament sau au experință deja de multe mandate, dar ideea ar fi ca actualul Legislativ să termine negocierile privind acest Cadru Financiar Multianual, împreună cu Consiliul și să pornim la începutul anului 2020 cu un nou CFM.

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Brexit-ul a făcut a Uniunea Europeană să se mobilizeze în ceea ce privește contribuția statelor, Comisia Europeană propunând o creștere pentru bugetul Uniunii Europene de la 1% din venitul național brut la 1.14%. Dumneavoastră considerați că această diferență, destul de mică, deoarece Parlamentul European ceruse o creștere de 1.3%, acoperă golul lăsat de Marea Britanie, dar și  planurile ambițioase pentru următorii șapte ani? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Cred că nu este suficient pentru a face lucruri ambițioase în următorii șapte ani. Pe cifre, în mod contabil, s-ar putea ca acest lucru să se închidă. Este o întreagă discuție legată și de valoarea reală și de valoarea nominală, pentru că în 2026, cu rata inflației, un euro de acum nu va avea aceeași putere de cumpărare pe care o va avea un euro de atunci. În mod contabil, de decizie politică, acest lucru poate părea la prima vedere suficient. În realitate, dacă vrem să avem planuri mai ambițioase, sigur că va fi nevoie de un buget mai mare. Nu este simplu să creștem contribuția statelor membre. Nici măcar în România nu este simplu să crești contribuția, mai ales că România este un stat care are o contribuție mică, fiind unul dintre beneficiarii neți ai fondurilor europene. Cu atât mai dificil este să faci acest lucru în state precum Franța, Germania, Italia. Știți bine că cel puțin în Italia forțele eurosceptice au obținut voturi extrem de importante și chiar se pregăteau să facă o coaliție de guvernare. 

În Germania și Franța lucrurile au rămas în echilibru și partidele proeuropene, fie că vorbim de un partid nou, cum este cel al domnului Macron, sau de Uniunea Creștin-Democrată, condusă de doamna Merkel, au reușit să obțină încrederea și să continue guvernarea. Totuși, și în aceste țări, partidele și politicienii eurosceptici au avut din ce în ce mai mare succes. Este dificil să le explici cetățenilor acestor țări că  trebuie să contribuie mult mai mult decât contribuiau. Haideți să vedem în ce măsură se va agrea această creștere care nu este foarte mare, dar este una semnificativă, de cel puțin 10%, în ce măsură se vor gândi niște surse de finanțare la nivel european și sunt mai multe scenarii, de la TVA, la taxe pe anumite tranzacții în zona digitală. Sunt mai multe discuții legate de marile companii din domeniul digital să cotizeze la bugetul european în funcție de încasările pe care le obțin. Haideți să vedem cum vor fi cheltuiți acești bani. Undeva trebuie să existe reduceri. Impartant este ca acestea să nu fie foarte mari la Politica de Coeziune, mai ales să nu sufere statele care au cea mai mare nevoie de instrumentele de coeziune, referindu-mă, în primul rând, la România, și să vedem cât de eficient pot fi folosiți banii pentru lupta împotriva migrației legale și a terorismului. 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Constatăm că la nivel european a luat amploare un fenomen al reticenței față de vaccinare, care a afectat și țara noastră și vedem consecințele acestui fapt. Ce este de făcut pentru ca cetățenii să beneficieze de vaccinuri care au dus la eradicarea unor boli, dar care acum fac ravagii tocmai din cauza refuzului vaccinării? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Cred că cel mai important lucru este să se acționeze în a conștientiza opinia publică, părinții, mai ales, pentru că zona cea mai fragilă este cea a primilor ani de viață, atunci când copiii ar trebui să fie imunizați împotriva unor boli care îi pot marca pe viață. Pot ajunge chiar la deces și știți bine cazurile tragice din România, una dintre țările în care copiii mor de rujeolă în secolul XXI. 

Sunt necesare campanii de conștientizare, trebuie investit mai mult în a descoperi vaccinuri noi, mai eficiente pentru cele care sunt deja pe piață, iar pentru amenințările noi – sunt anumite boli care vin din Africa – se fac în acest moment eforturi pentru a descoperi vaccinuri, și pentru state cum este România, o aprovizionare constantă cu vaccinuri a farmaciilor și a populației. Nu putem vorbi că ar fi o problemă în Italia. Acolo trebuie convinși părinții, cetățenii italieni, făcute campanii de informare, venit cu contraargumente împotriva acelor campanii de inducere a unor idei greșite legate de vaccinare. 

În România, una dintre probleme este și cea a existenței vaccinurilor, a accesului la acestea. Degeaba medicii de familie, o campanie publică conving părinții să facă vaccinarea, dacă în anumite momente vaccinurile lipsesc din farmacii. A existat o problemă cu vaccinul împotriva heptatitei B, nu mai vorbesc de vaccinurile antigripale, care vin foarte târziu. Toate aceste lucruri trebuie reglate cât mai urgent și să reprezinte o prioritate pentru Ministerul Sănătății din România. 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: O ultimă temă importantă este vizita premierului luxemburghez Xaviel Bettel, care va dezbate viitorul Europei. Această dezbatere face parte dintr-o serie întreagă la care va participa și președintele României, Klaus Iohannis, în luna octombrie. Ce așteptări aveți de la acceste dezbateri: Vor putea combate euroscepticismul până la alegerile din 2019? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Sunt necesare. Vechiul format în care un lider importat de stat sau de guvern din UE se adresa PE după care începea sesiunea de vot a fost schimbat într-un format mult mai interactiv. A fost o dezbatere extrem de importată la Strasbourg, în sesiunea trecută, cu președintele Franței, cu Emmanuel Macron, la miniplenara de la Bruxelles, o dezbatere la fel de bună cu premierul Belgiei. 

Așteptăm poziția acestei țări care nu este foarte numeroasă, dar este foarte importată, mai ales în ceea ce privește serviciile financiare, sistemul bancar. Este una dintre statele cu care s-a construit Uniunea Europeană. Este țara în care și președintele actual al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost ministru de Finanțe. 

 

 

Corina Crețu

Corina Crețu pledează pentru accelerarea proiectelor dunărene ale României: Fără Dunăre, România nu va putea atinge ținta de 37% privind tranziția verde

Published

on

© Corina Crețu / Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, a făcut o pledoarie pentru accelerarea implementării proiectelor de pe malul Dunării, de la Tulcea, în contextul în care în 2021 se împlinesc 10 ani de la lansarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) – un mecanism important menit să ajute orașele riverane Dunării să se dezvolte.

“Tulcea este un bun exemplu în acest sens, dar per ansamblu cred că nu s-a reușit o dezvoltare la potențialul maxim al acestei regiuni. Cred că se poate face mult mai mult în domenii precum turismul, energia sustenabilă, iar prin SUERD România poate deveni un actor-cheie în regiune”, a spus Crețu, aflată într-o vizită la Tulcea, într-un interviu pentru infotulcea.ro.

Mai mult decât atât, având în vedere că Rezervația Biosferei Delta Dunării este singura ITI (Investiție Teritorială Integrată) din România, există posibilitatea de a finanța investiții majore prin fonduri structurale europene, care ar reprezenta o oportunitate unică pentru dezvoltarea socială și economică a regiunii, a mai arătat europarlamentarul.

 

În interviul menționat, Corina Crețu a deplâns faptul că România nu a făcut îndeajuns pentru ca Strategia Dunării să sprijine orașele riverane acestui fluviu.

“Eu mi-am exprimat şi în calitate de comisar european dezamăgirea pe timpul guvernărilor care au fost. Am făcut nenumărate întâlniri unde România nu a fost reprezentată la nivel de ministru, m-am şi zbătut ca România să aibă preşedinţia Dunării a fost toată colaborarea din partea celorlalte țări. Din păcate, așa cum am spus s-au cheltuit bani dar 10% e puţin din ce se putea face. Deci un schimb de bune practici, se puteau face mult mai multe lucruri. dar cred că așa cum spuneţi trebuie să ne ţinem de această Strategie”, a explicat ea.

Europarlamentarul român a mai indicat că Pactul Verde European poate fi un imbold pentru Strategia Dunării și pentru obiectivele climatice ale României.

“Sigur că poate fi un imbold pentru că în primul rând există această condiționalitate a planurilor naționale de redresare și dezvoltare 37% trebuie să meargă către tranziţia verde şi către reducerea emisiilor de carbon. Am văzut și aici, venind spre Tulcea că s-au făcut paşi importanţi pe câmpurile acelea eoliene, deci s-a investit mult şi cred că se poate face mai mult în domeniul acestei energii sustenabile care ar da un imbold industriei din regiune şi poate să devină lider. Deci este evident că fără Delta Dunării România nu va putea atinge, și fără Dunăre, acest target de 37% pentru tranziţia verde. Şi mai sunt 20% pentru digitalizare. Deci acestea sunt lucruri foarte clare pe lângă care Comisia nu poate trece acceptându-le mai puţin sau mai mult. Deci trebuie investit masiv în Delta Dunării,  ar fi şi în beneficiul României şi a judeţelor care trăiesc pe malul Dunării”, a mai precizat Corina Crețu.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu s-a declarat îngrijorată cu privire la situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, în ceea ce priveşte dispoziţiile post-Brexit pentru Irlanda de Nord, subiect de tensiuni și de discuții inclusiv la summitul G7 din Marea Britanie

“Pe mine mă îngrijorează și situația dintre Irlanda și Irlanda de Nord, pentru că nu Londra și nu Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană prin acel program, Peace Program se numește, pe care Comisia Europeană ar vrea să-l finanțeze în continuare. Am și văzut că au fost niște atentate, de aceea mă îngrijorează”, a afirmat Corina Crețu, într-o intervenție la Aleph News.

Londra acuză Uniunea Europeană de adoptarea unei “abordări prea puriste” în ceea ce priveşte aplicarea de noi dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord, surse de tensiuni în provincia britanică.

Aceste măsuri au fost negociate în cadrul acordului de Brexit semnat în 2019 de guvernul lui Boris Johnson, însă provoacă puternice tensiuni în provincia britanică, perturbând schimburile cu insula britanică şi suscitând furia unioniştilor loiali coroanei britanice, informează Agerpres.

Uniunea Europeană, prin vocea președinților Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Consiliului European, Charles Michel, a atras Londrei atenția că protocolul privind Irlanda de Nord, convenit în cadrul acordului de retragere, reprezintă ”singura soluție” pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda și că încă sunt vizibile ”lacune fundamentale” în ceea ce privește punerea în aplicare a acestuia de către Regatul Unit.

Ulterior preşedintele francez Emmanuel Macron a atenţionat că “nimic nu este renegociabil” în problema Brexit-ului, opinând că “nu este serios să vrei să revizuieşti în luna iulie ceea ce s-a finalizat după ani de zile de dezbateri şi de muncă” şi criticând astfel atitudinea Londrei cu privire la noile dispoziţii vamale specifice în Irlanda de Nord.

Drept răspuns pentru liderul francez, ministrul britanic al afacerilor externe Dominic Raab a afirmat că integritatea Regatului Unit ”nu este negociabilă”.

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș, liderul Grupului Renew Europe: Comisia Europeană, partener cu România în evaluarea PNRR

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Dacian Cioloș, președintele Grupului Renew Europe din Parlamentul European, intervine în schimbul de replici dintre PSD și Guvernul României pe tema respingerii de către Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență al României.

„Credeam că, după Dragnea, PSD va scăpa și de hoție, dar și de ticăloșie. Domnul Ciolacu deocamdată mă convinge că cel puțin ticăloșia rămâne o valoare și în ”noul” PSD. Pentru că altfel nu pot să interpretez de ce a lansat ideea că Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost respins de către Comisia Europeană”, a scirs eurodeputatul într-o postare pe pagina de Facebook.

De asemenea, Dacian Cioloș a reamintit că ultima dată când vorbit cu președinta Comisiei Europene despre planurile naționale de redresare și reziliență și despre procedurile de evaluare și aprobare săptămâna aceasta, a fost luni: „Și mi-e clar că abordarea Comisiei Europene nu va fi una de evaluator care bifează căsuțe verificând niște documente, ci de partener cu fiecare stat membru, pentru a ne asigura împreună că banii aceștia pe care-i împrumutăm la nivel european sunt investiți cu cap. Inclusiv în România.”

Citiți și: Comisia Europeană dezminte că PNRR-ul României a fost respins: România a solicitat o prelungire a perioadei de evaluare, iar Comisia a acceptat

„Nu trebuie să mă creadă pe mine, dar măcar să citească ce zice azi Comsia, care spune că nici vorbă de vreo respingere și că solicitările de clarificări fac parte din procesul normal de negociere cu statele membre. Presupunând că vrea binele României și e de bună credință, dacă domnul Ciolacu ar avea o minimă înțelegere a procedurilor europene, nu ar fi aruncat public cu gogoși. Din păcate, PSD și alți politicieni, dintre care unii deveniți irelevanți după alegerile din 2020, distribuie știri false fără discernământ cu privire la o temă extrem de importantă pentru viitorul dezvoltării țării. Mulți dintre ei sunt obișnuiți probabil cu perioada în care așteptau lecții și liste cu măsuri de făcut de la Bruxelles și pare că au rămas împietriti în acea perioadă”, a mai adăugat acesta. 

Potrivit liderului Renew Europe, dacă PSD ar fi înțeles nevoia României de a investi cu cap 29 de miliarde de euro până în 2026, ar fi venit cu propuneri de proiecte în zecile de consultări publice pe domenii pe care ministrul Cristian Ghinea le-a făcut în ultimele luni: „Evident că nu există în acest plan vreo contribuție de la domnul Ciolacu și PSD, pentru că nu au dorit să participe. Fie pentru că nu-i interesează, fie pentru că nu înțeleg niciun proiect care nu le aduce vreun comision.”

„Cristian Ghinea mi-a fost coleg și în guvern în 2016, și în Parlamentul European până anul acesta, a participat inclusiv la elaborarea cadrului european al fondului de redresare și reziliență și cunoaște bine mediul instituțional european. Chiar dacă acum trebuie să lucreze cu multe departamente din unele ministere politizate și deprofesionalizate inclusiv și mai ales de guvernele PSD, sunt convins că-și va duce treaba la bun sfârșit”, a conchis europarlamentarul.

Reamintim că România a transmis la 31 mai Planul Național de Redresare și ReziliențăGuvernul României a publicat ulterior, la 2 iunie, documentul ce cuprinde proiecte în valoare de 29,2 miliarde de euro, din banii alocaţi urmând a fi finanţate cu sume mari trei sectoare importante: Transporturi – 6,7 miliarde de euro, Educaţia – 3,6 miliarde de euro şi Sănătatea – 2,4 miliarde de euro.

Regula stabilită prin propunerea de Regulament este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026, informează Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Potrivit unui comunicat al MIPE, ”în această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană” pentru că ”toate detaliile trebuie stabilite înainte de începere – spre deosebire de fondurile europene clasice, unde se decid doar alocările înainte și proiectele concrete se fac ulterior”.

„Este un exercițiu complex de estimare ex-ante a costurilor pentru sute de investiții. Un exercițiu făcut pentru prima dată și de Comisie și de statele membre. Tabele cu multe pagini de solicitare de clarificare au fost trimise către toate statele membre. La fel vor fi întrebări pentru analizele de mediu și pentru etichetarea cheltuielilor de mediu/digital. La fel cum au mai fost cereri de clarificare, pe care le-am rezolvat. În această săptămână au avut loc întâlniri sectoriale MIPE – ministere de linie – Comisia Europeană unde s-a trecut prin aceste tabele. Unele întrebări au fost lămurite pe loc, altele urmează să o facem”, este precizat în comunicatul mai sus amintit. 

Începând cu săptămâna viitoare, Comisia Europeană va da undă verde primelor Planuri Naționale de Redresare și Reziliență

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO8 mins ago

Cu o zi înainte de summitul NATO, România a declarat capacitatea operaţională iniţială a Comandamentului Corpului Multinaţional Sud-Est de la Sibiu

MAREA BRITANIE30 mins ago

Joe Biden a devenit al 13-lea președinte al SUA care s-a întâlnit cu regina Elisabeta a II-a și a invitat-o la Casa Albă: M-a întrebat de Vladimir Putin și Xi Jinping

NATO2 hours ago

Joe Biden, mesaj pentru țările aliate în ajunul summitului NATO: Apărarea unui aliat atacat prevăzută la articolul V este “o obligație sacră”

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Joe Biden, la finalul summitului G7: Democraţiile occidentale sunt în competiţie cu guvernele autocrate din lume

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Declarația finală a summitului G7: Liderii marilor democrații și-au aliniat valorile și interese, convenind o abordare dură față de China și cerând Rusiei să renunțe la comportamentul destabilizator

U.E.6 hours ago

Angela Merkel, la finalul ultimului său summit G7: Venirea lui Joe Biden la Casa Albă a adus “un nou elan”

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Joe Biden, către Emmanuel Macron: Uniunea Europeană este incredibil de puternică și are foarte mult de-a face cu capacitatea Europei Occidentale de a fi coloana vertebrală pentru NATO

NATO9 hours ago

Șeful Statului Major al Apărării: Armata României este în măsură să execute operaţii de apărare în situaţia activării Articolului 5 al NATO

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Angela Merkel, primul lider european invitat de Joe Biden la Casa Albă, afirmă că SUA și Germania sunt ”pe drumul cel bun” privind gazoductul Nord Stream 2

POLITICĂ13 hours ago

Președintele Klaus Iohannis împlinește astăzi 62 de ani

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending