Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Accesul românilor la vaccinuri ar trebui să fie o prioritate pentru Ministerul Sănătății din România

Published

on

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a punctat în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană importanța organizării campaniilor de informare pentru conștientizarea nevoii de vaccinare, în special, a copiilor, categoria cea mai vulnerabilă în fața bolilor. În intervenția sa, eurodeputatul a punctat că  accesul românilor la vaccinuri ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile Ministerului Sănătății. 

Redăm mai jos interviul integral:

 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Cadrul Financiar Multianual este un subiect care se află pe buzele multora. Acest subiect a fost dezbătut și urmează să fie dezbătut de instituțiile europene până în 2019. Se preconizează că bugetul pentru PAC și Politica de Coeziune va fi mai redus. Va putea UE să facă mai multe cu bani mai puțini pentru aceste două politici care sunt foarte importante? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Vor fi câteva zile foarte importante deoarece în aceste zile se vor publica și regulamentele care vor reprezenta baza legislativă pentru fiecare politică, pe fiecare instrument de finanțare. Până acum, într-adevăr, a fost un instrument de prezentare a unor linii generale în plenul trecut. Astăzi a fost o dezbatere generală în Parlamentul European, dar toate detaliile le vom afla zilele următoare, mai ales în ceea ce privește instrumentele pentru PAC și pentru Politica de Coeziune. Acestea sunt cele două mari capitole de cheltuieli care riscă să aibă fonduri mai puține pentru perioada 2021-2027. Chiar dacă plecarea Marii Britanii poate fi acoperită, au apărut provocări noi în ultimii ani, cele mai importante fiind legate de migrația ilegală și de lupta împotriva terorismului. Mai sunt și alte instrumente de finanțare care înseamnă nu bani alocați fiecărei țări, ci unde diverși beneficiari vor intra în competiție. Atunci se preconizează o scădere importantă la Politica de Coeziune. Nu știu cât va pierde România. Cred că nu e o decizie încă luată și, în mod evident, va fi o luptă politică în Parlament, în Consiliu, între statele membre. Europarlamentarii români se vor strădui și se vor lupta cu toate armele politice și legislative pentru ca acest lucru să nu se întâmple, sau cel puțin ca România să nu aibă de pierdut. Cel puțin pentru România, acesta este instrumentul prin care ar trebui să reducem decalajele. Prin Politica de Coeziune, de exemplu, lucruri concrete, pentru comunități, pot fi făcute. Că unele țări, printre care și România, nu au profitat din plin, aceasta este o altă discuție. Ca principiu, ca instrument de finanțare, ca filosofie de reducere a decalajelor, Politica de Coeziune este foarte importantă. La fel cum și Politica Agricolă Comună pentru țări ca Franța, Polonia și România și nu numai, unde agricultura reprezintă o pondere importantă din economie și unde un număr important de cetățeni sunt angrenați în agricultură, a continua sprijinul prin plăți directe la hectar sau pe cap de animal sau prin Fondul de Dezvoltare Rurală este un lucru extrem de important. Și în interiorul acestei politici sunt foarte multe discuții privind plafonarea plăților pentru marile ferme, de anumite stimulente pentru condții improprii. Prin urmare, așa cum s-a anunțat va fi subiectul cel mai important până la alegerile din 2019. Există o ambiție politică a actualului Parlament de a lua o decizie finală până la alegerile europene. 

În cel mai rău caz, acest lucru poate fi făcut până cel târziu la finalul anului viitor, dar va fi noul Parlament care va lua decizia și evident că nu va fi simplu. Noul Parament va trebui să se pună la punct cu dezbaterile, să preia negocierile din momentul în care acestea au fost terminate. Nu toți europarlamentarii vor fi noi. O bună parte vor fi dintre cei care sunt și în acest Parlament sau au experință deja de multe mandate, dar ideea ar fi ca actualul Legislativ să termine negocierile privind acest Cadru Financiar Multianual, împreună cu Consiliul și să pornim la începutul anului 2020 cu un nou CFM.

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Brexit-ul a făcut a Uniunea Europeană să se mobilizeze în ceea ce privește contribuția statelor, Comisia Europeană propunând o creștere pentru bugetul Uniunii Europene de la 1% din venitul național brut la 1.14%. Dumneavoastră considerați că această diferență, destul de mică, deoarece Parlamentul European ceruse o creștere de 1.3%, acoperă golul lăsat de Marea Britanie, dar și  planurile ambițioase pentru următorii șapte ani? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Cred că nu este suficient pentru a face lucruri ambițioase în următorii șapte ani. Pe cifre, în mod contabil, s-ar putea ca acest lucru să se închidă. Este o întreagă discuție legată și de valoarea reală și de valoarea nominală, pentru că în 2026, cu rata inflației, un euro de acum nu va avea aceeași putere de cumpărare pe care o va avea un euro de atunci. În mod contabil, de decizie politică, acest lucru poate părea la prima vedere suficient. În realitate, dacă vrem să avem planuri mai ambițioase, sigur că va fi nevoie de un buget mai mare. Nu este simplu să creștem contribuția statelor membre. Nici măcar în România nu este simplu să crești contribuția, mai ales că România este un stat care are o contribuție mică, fiind unul dintre beneficiarii neți ai fondurilor europene. Cu atât mai dificil este să faci acest lucru în state precum Franța, Germania, Italia. Știți bine că cel puțin în Italia forțele eurosceptice au obținut voturi extrem de importante și chiar se pregăteau să facă o coaliție de guvernare. 

În Germania și Franța lucrurile au rămas în echilibru și partidele proeuropene, fie că vorbim de un partid nou, cum este cel al domnului Macron, sau de Uniunea Creștin-Democrată, condusă de doamna Merkel, au reușit să obțină încrederea și să continue guvernarea. Totuși, și în aceste țări, partidele și politicienii eurosceptici au avut din ce în ce mai mare succes. Este dificil să le explici cetățenilor acestor țări că  trebuie să contribuie mult mai mult decât contribuiau. Haideți să vedem în ce măsură se va agrea această creștere care nu este foarte mare, dar este una semnificativă, de cel puțin 10%, în ce măsură se vor gândi niște surse de finanțare la nivel european și sunt mai multe scenarii, de la TVA, la taxe pe anumite tranzacții în zona digitală. Sunt mai multe discuții legate de marile companii din domeniul digital să cotizeze la bugetul european în funcție de încasările pe care le obțin. Haideți să vedem cum vor fi cheltuiți acești bani. Undeva trebuie să existe reduceri. Impartant este ca acestea să nu fie foarte mari la Politica de Coeziune, mai ales să nu sufere statele care au cea mai mare nevoie de instrumentele de coeziune, referindu-mă, în primul rând, la România, și să vedem cât de eficient pot fi folosiți banii pentru lupta împotriva migrației legale și a terorismului. 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Constatăm că la nivel european a luat amploare un fenomen al reticenței față de vaccinare, care a afectat și țara noastră și vedem consecințele acestui fapt. Ce este de făcut pentru ca cetățenii să beneficieze de vaccinuri care au dus la eradicarea unor boli, dar care acum fac ravagii tocmai din cauza refuzului vaccinării? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Cred că cel mai important lucru este să se acționeze în a conștientiza opinia publică, părinții, mai ales, pentru că zona cea mai fragilă este cea a primilor ani de viață, atunci când copiii ar trebui să fie imunizați împotriva unor boli care îi pot marca pe viață. Pot ajunge chiar la deces și știți bine cazurile tragice din România, una dintre țările în care copiii mor de rujeolă în secolul XXI. 

Sunt necesare campanii de conștientizare, trebuie investit mai mult în a descoperi vaccinuri noi, mai eficiente pentru cele care sunt deja pe piață, iar pentru amenințările noi – sunt anumite boli care vin din Africa – se fac în acest moment eforturi pentru a descoperi vaccinuri, și pentru state cum este România, o aprovizionare constantă cu vaccinuri a farmaciilor și a populației. Nu putem vorbi că ar fi o problemă în Italia. Acolo trebuie convinși părinții, cetățenii italieni, făcute campanii de informare, venit cu contraargumente împotriva acelor campanii de inducere a unor idei greșite legate de vaccinare. 

În România, una dintre probleme este și cea a existenței vaccinurilor, a accesului la acestea. Degeaba medicii de familie, o campanie publică conving părinții să facă vaccinarea, dacă în anumite momente vaccinurile lipsesc din farmacii. A existat o problemă cu vaccinul împotriva heptatitei B, nu mai vorbesc de vaccinurile antigripale, care vin foarte târziu. Toate aceste lucruri trebuie reglate cât mai urgent și să reprezinte o prioritate pentru Ministerul Sănătății din România. 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: O ultimă temă importantă este vizita premierului luxemburghez Xaviel Bettel, care va dezbate viitorul Europei. Această dezbatere face parte dintr-o serie întreagă la care va participa și președintele României, Klaus Iohannis, în luna octombrie. Ce așteptări aveți de la acceste dezbateri: Vor putea combate euroscepticismul până la alegerile din 2019? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Sunt necesare. Vechiul format în care un lider importat de stat sau de guvern din UE se adresa PE după care începea sesiunea de vot a fost schimbat într-un format mult mai interactiv. A fost o dezbatere extrem de importată la Strasbourg, în sesiunea trecută, cu președintele Franței, cu Emmanuel Macron, la miniplenara de la Bruxelles, o dezbatere la fel de bună cu premierul Belgiei. 

Așteptăm poziția acestei țări care nu este foarte numeroasă, dar este foarte importată, mai ales în ceea ce privește serviciile financiare, sistemul bancar. Este una dintre statele cu care s-a construit Uniunea Europeană. Este țara în care și președintele actual al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost ministru de Finanțe. 

 

 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

În contextul în care încă se negociază viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, eurodeputatul Corina Crețu speră că România va ”învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți – Corina Crețu.

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu va patrona în Estonia un proiect de comunicare pentru tineri: ”Scopul principal este de construi un canal de comunicare între reprezentanții politici și participanți”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu va patrona în perioada 18-26 ianuarie, în Estonia, proiectul “Letz’ discuss”. În candrul evenimentului vor fi prezenți tineri din diferite state membre și vor lua parte la un dialog strucuturat.

Fostul comisar european se declară convinsă că, participând în acest proiect, tinerii vor deprinde abilitățile care le vor permite să comunice eficient prioritățile lor – inclusiv cei pentru care exprimarea propriei opinii reprezintă, încă, o provocare.

Corina Crețu definește tânăra generație drept ”forța motrice în dezvoltarea oricărei societăți”. 

”Scopul principal al acestei întâlniri este acela de construi un canal de comunicare între reprezentanții politici și tinerii participanți la acest seminar, influențând astfel procesul de elaborare a politicilor și făcând vocea tinerilor auzită, în special a celor defavorizați, precum și reprezentarea nevoilor acestora”, mai menționează aceasta în mesajul postat pe pagina de Facebook.

Mai multe informații despre proiectele KA3 Erasmus+,  aici.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Rareș Bogdan răspunde la acuzațiile social-democraților europeni: Nu se poate compara atacul PSD la adresa statului de drept cu propunerea PNL de a spori legitimitatea alesului local

Published

on

© European Parliament Media Center

Liderul delegației române din grupul PPE în Parlamentul European, Rareș Bogdan, a reacționat luni la afirmațiile critice ale liderului grupului S&D din legislativul european, Iratxe Garcia, la adresa ”guvernului PPE din România”, precizând că va solicita o discuție cu aceasta ”pentru a o lămuri că declarația dânsei a fost făcută fără a cunoaște realitatea din România și nici demersurile guvernului Orban”. Într-o declarație făcută în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, Bogdan a precizat că nu există termen de comparație între Partidul Social-Democrat, ai cărui eurodeputați fac parte din grupul S&D, și Partidul Național Liberal.

Liderul grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe Garcia, a avertizat luni, într-o postare pe Twitter, ca Guvernul României să nu meargă pe aceeași cale de subminare a statului de drept, așa cum procedează Polonia și Ungaria, solicitând guvernului de la București să ia ”notă de recomandările Comisiei de la Veneția”, care interzic modificarea legislației electorale cu un an înainte de alegeri.

În reacția sa, Bogdan a explicat că angajarea răspunderii de către Guvernul Orban pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin ”este tocmai acela de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local”.

Rareș Bogdan: Nu se poate compara atacul PSD la adresa statului de drept cu propunerea PNL de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local

”Îmi pare foarte rău că liderul grupului Socialiștilor Europeni, doamna Iratxe Garcia, încearcă să pună semnul de egalitate între PSD, partid care face parte din grupul dânsei, și Partidul Național Liberal. Nu există termen de comparație din niciun punct de vedere, chiar dacă ambele partide sunt din România. Nu se poate compara atacul susținut și continuat al celor din PSD la adresa parteneriatelor strategice ale României cu Uniunea Europeană și cu Statele Unite, la adresa statului de drept și a bunei funcționări a justiției, la adresa independenței judecătorilor și procurorilor, precum și la funcționarea Parchetelor cu propunerea firească, logică, normală, pe care Partidul Național Liberal o face în spațiul public, folosind un demers constituțional, de a introduce alegeri în două tururi de scrutin pentru alegerile locale din iunie 2020. Scopul demersului nostru este tocmai acela de a spori reprezentativitatea și legitimitatea alesului local, prin folosirea a două tururi de scrutin și în niciun caz nu reducem drepturi electorale prin demersul nostru. Cetățeanul va avea un reprezentant și mai legitim în fruntea administrației locale decât până acum, astfel încât anulăm posibilitatea ca un ales local, ales de 20% din cetățenii unei unități administrativ-teritoriale, să reprezinte legitim și administrativ 51% din cetățenii înscriși pe listele de vot electoral”, a declarat Rareș Bogdan.

Mai mult, liderul delegației române din grupul PPE a precizat că nu există termen de comparație între PSD și PNL și a lansat rugămintea, în contextul comparației cu Polonia și Ungaria făcut de Garcia, ca România să fie tratată ”distinct”.

Rareș Bogdan: Rugămintea mea este ca colegii noștri din Parlamentul European să trateze România ca o situație distinctă, fără a o alătura de alte state

”În primul rând, nu este de dorit ca situația dintr-o țară să fie alăturată alteia. În mod normal, și rezoluția votată de noi joi ar fi trebuit să fie tratată pentru fiecare stat și situație în mod separat. Nu e corect să luăm la pachet România-Bulgaria sau Polonia-Ungaria, atât timp cât nu luăm la pachet Portugalia-Spania, Franța-Germania sau Italia-Austria. Rugămintea mea este ca colegii noștri din Parlamentul European să trateze România ca o situație distinctă, fără a o alătura de alte state. De asemenea, să urmărească cu atenție declarațiile liderilor de la București, în frunte cu președintele Klaus Iohannis și premierul de dreapta Ludovic Orban, care nu au nicio legătură cu declarațiile făcute de oficialii români din fruntea Guvernului sau ai Parlamentului din perioada 2017-2019 noiembrie”, a mai afirmat acesta.

Rareș Bogdan a mai spus că va solicita să aibă o discuție cu Iratxe Garcia, menționând că nu consideră poziția acesteia drept un act de ”rea voință”, ci a invocat o ”informare mai puțină” cu privire la România.

”Voi solicita, cu respect și deplină considerație pentru grupul pe care îl conduce și pentru poziția pentru care a fost aleasă, ca doamna Iratxe Garcia să aibă o discuție, la o cafea, în biroul dânsei sau într-un loc neutru pentru a o lămuri că declarația dânsei a fost făcută fără a cunoaște realitatea din România și nici demersurile guvernului Orban, guvern aparținând în primul rând Partidului Național Liberal. Consider că nu este rea voință, ci pur și simplu o informare mai puțin fericită cu privire la situația din România”, a conchis acesta.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending