Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Accesul românilor la vaccinuri ar trebui să fie o prioritate pentru Ministerul Sănătății din România

Published

on

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a punctat în cadrul unui interviu acordat pentru CaleaEuropeană importanța organizării campaniilor de informare pentru conștientizarea nevoii de vaccinare, în special, a copiilor, categoria cea mai vulnerabilă în fața bolilor. În intervenția sa, eurodeputatul a punctat că  accesul românilor la vaccinuri ar trebui să reprezinte una dintre prioritățile Ministerului Sănătății. 

Redăm mai jos interviul integral:

 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Cadrul Financiar Multianual este un subiect care se află pe buzele multora. Acest subiect a fost dezbătut și urmează să fie dezbătut de instituțiile europene până în 2019. Se preconizează că bugetul pentru PAC și Politica de Coeziune va fi mai redus. Va putea UE să facă mai multe cu bani mai puțini pentru aceste două politici care sunt foarte importante? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Vor fi câteva zile foarte importante deoarece în aceste zile se vor publica și regulamentele care vor reprezenta baza legislativă pentru fiecare politică, pe fiecare instrument de finanțare. Până acum, într-adevăr, a fost un instrument de prezentare a unor linii generale în plenul trecut. Astăzi a fost o dezbatere generală în Parlamentul European, dar toate detaliile le vom afla zilele următoare, mai ales în ceea ce privește instrumentele pentru PAC și pentru Politica de Coeziune. Acestea sunt cele două mari capitole de cheltuieli care riscă să aibă fonduri mai puține pentru perioada 2021-2027. Chiar dacă plecarea Marii Britanii poate fi acoperită, au apărut provocări noi în ultimii ani, cele mai importante fiind legate de migrația ilegală și de lupta împotriva terorismului. Mai sunt și alte instrumente de finanțare care înseamnă nu bani alocați fiecărei țări, ci unde diverși beneficiari vor intra în competiție. Atunci se preconizează o scădere importantă la Politica de Coeziune. Nu știu cât va pierde România. Cred că nu e o decizie încă luată și, în mod evident, va fi o luptă politică în Parlament, în Consiliu, între statele membre. Europarlamentarii români se vor strădui și se vor lupta cu toate armele politice și legislative pentru ca acest lucru să nu se întâmple, sau cel puțin ca România să nu aibă de pierdut. Cel puțin pentru România, acesta este instrumentul prin care ar trebui să reducem decalajele. Prin Politica de Coeziune, de exemplu, lucruri concrete, pentru comunități, pot fi făcute. Că unele țări, printre care și România, nu au profitat din plin, aceasta este o altă discuție. Ca principiu, ca instrument de finanțare, ca filosofie de reducere a decalajelor, Politica de Coeziune este foarte importantă. La fel cum și Politica Agricolă Comună pentru țări ca Franța, Polonia și România și nu numai, unde agricultura reprezintă o pondere importantă din economie și unde un număr important de cetățeni sunt angrenați în agricultură, a continua sprijinul prin plăți directe la hectar sau pe cap de animal sau prin Fondul de Dezvoltare Rurală este un lucru extrem de important. Și în interiorul acestei politici sunt foarte multe discuții privind plafonarea plăților pentru marile ferme, de anumite stimulente pentru condții improprii. Prin urmare, așa cum s-a anunțat va fi subiectul cel mai important până la alegerile din 2019. Există o ambiție politică a actualului Parlament de a lua o decizie finală până la alegerile europene. 

În cel mai rău caz, acest lucru poate fi făcut până cel târziu la finalul anului viitor, dar va fi noul Parlament care va lua decizia și evident că nu va fi simplu. Noul Parament va trebui să se pună la punct cu dezbaterile, să preia negocierile din momentul în care acestea au fost terminate. Nu toți europarlamentarii vor fi noi. O bună parte vor fi dintre cei care sunt și în acest Parlament sau au experință deja de multe mandate, dar ideea ar fi ca actualul Legislativ să termine negocierile privind acest Cadru Financiar Multianual, împreună cu Consiliul și să pornim la începutul anului 2020 cu un nou CFM.

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Brexit-ul a făcut a Uniunea Europeană să se mobilizeze în ceea ce privește contribuția statelor, Comisia Europeană propunând o creștere pentru bugetul Uniunii Europene de la 1% din venitul național brut la 1.14%. Dumneavoastră considerați că această diferență, destul de mică, deoarece Parlamentul European ceruse o creștere de 1.3%, acoperă golul lăsat de Marea Britanie, dar și  planurile ambițioase pentru următorii șapte ani? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Cred că nu este suficient pentru a face lucruri ambițioase în următorii șapte ani. Pe cifre, în mod contabil, s-ar putea ca acest lucru să se închidă. Este o întreagă discuție legată și de valoarea reală și de valoarea nominală, pentru că în 2026, cu rata inflației, un euro de acum nu va avea aceeași putere de cumpărare pe care o va avea un euro de atunci. În mod contabil, de decizie politică, acest lucru poate părea la prima vedere suficient. În realitate, dacă vrem să avem planuri mai ambițioase, sigur că va fi nevoie de un buget mai mare. Nu este simplu să creștem contribuția statelor membre. Nici măcar în România nu este simplu să crești contribuția, mai ales că România este un stat care are o contribuție mică, fiind unul dintre beneficiarii neți ai fondurilor europene. Cu atât mai dificil este să faci acest lucru în state precum Franța, Germania, Italia. Știți bine că cel puțin în Italia forțele eurosceptice au obținut voturi extrem de importante și chiar se pregăteau să facă o coaliție de guvernare. 

În Germania și Franța lucrurile au rămas în echilibru și partidele proeuropene, fie că vorbim de un partid nou, cum este cel al domnului Macron, sau de Uniunea Creștin-Democrată, condusă de doamna Merkel, au reușit să obțină încrederea și să continue guvernarea. Totuși, și în aceste țări, partidele și politicienii eurosceptici au avut din ce în ce mai mare succes. Este dificil să le explici cetățenilor acestor țări că  trebuie să contribuie mult mai mult decât contribuiau. Haideți să vedem în ce măsură se va agrea această creștere care nu este foarte mare, dar este una semnificativă, de cel puțin 10%, în ce măsură se vor gândi niște surse de finanțare la nivel european și sunt mai multe scenarii, de la TVA, la taxe pe anumite tranzacții în zona digitală. Sunt mai multe discuții legate de marile companii din domeniul digital să cotizeze la bugetul european în funcție de încasările pe care le obțin. Haideți să vedem cum vor fi cheltuiți acești bani. Undeva trebuie să existe reduceri. Impartant este ca acestea să nu fie foarte mari la Politica de Coeziune, mai ales să nu sufere statele care au cea mai mare nevoie de instrumentele de coeziune, referindu-mă, în primul rând, la România, și să vedem cât de eficient pot fi folosiți banii pentru lupta împotriva migrației legale și a terorismului. 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: Constatăm că la nivel european a luat amploare un fenomen al reticenței față de vaccinare, care a afectat și țara noastră și vedem consecințele acestui fapt. Ce este de făcut pentru ca cetățenii să beneficieze de vaccinuri care au dus la eradicarea unor boli, dar care acum fac ravagii tocmai din cauza refuzului vaccinării? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Cred că cel mai important lucru este să se acționeze în a conștientiza opinia publică, părinții, mai ales, pentru că zona cea mai fragilă este cea a primilor ani de viață, atunci când copiii ar trebui să fie imunizați împotriva unor boli care îi pot marca pe viață. Pot ajunge chiar la deces și știți bine cazurile tragice din România, una dintre țările în care copiii mor de rujeolă în secolul XXI. 

Sunt necesare campanii de conștientizare, trebuie investit mai mult în a descoperi vaccinuri noi, mai eficiente pentru cele care sunt deja pe piață, iar pentru amenințările noi – sunt anumite boli care vin din Africa – se fac în acest moment eforturi pentru a descoperi vaccinuri, și pentru state cum este România, o aprovizionare constantă cu vaccinuri a farmaciilor și a populației. Nu putem vorbi că ar fi o problemă în Italia. Acolo trebuie convinși părinții, cetățenii italieni, făcute campanii de informare, venit cu contraargumente împotriva acelor campanii de inducere a unor idei greșite legate de vaccinare. 

În România, una dintre probleme este și cea a existenței vaccinurilor, a accesului la acestea. Degeaba medicii de familie, o campanie publică conving părinții să facă vaccinarea, dacă în anumite momente vaccinurile lipsesc din farmacii. A existat o problemă cu vaccinul împotriva heptatitei B, nu mai vorbesc de vaccinurile antigripale, care vin foarte târziu. Toate aceste lucruri trebuie reglate cât mai urgent și să reprezinte o prioritate pentru Ministerul Sănătății din România. 

Corespondent CaleaEuropeană Violeta Dan: O ultimă temă importantă este vizita premierului luxemburghez Xaviel Bettel, care va dezbate viitorul Europei. Această dezbatere face parte dintr-o serie întreagă la care va participa și președintele României, Klaus Iohannis, în luna octombrie. Ce așteptări aveți de la acceste dezbateri: Vor putea combate euroscepticismul până la alegerile din 2019? 

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Sunt necesare. Vechiul format în care un lider importat de stat sau de guvern din UE se adresa PE după care începea sesiunea de vot a fost schimbat într-un format mult mai interactiv. A fost o dezbatere extrem de importată la Strasbourg, în sesiunea trecută, cu președintele Franței, cu Emmanuel Macron, la miniplenara de la Bruxelles, o dezbatere la fel de bună cu premierul Belgiei. 

Așteptăm poziția acestei țări care nu este foarte numeroasă, dar este foarte importată, mai ales în ceea ce privește serviciile financiare, sistemul bancar. Este una dintre statele cu care s-a construit Uniunea Europeană. Este țara în care și președintele actual al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost ministru de Finanțe. 

 

 

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac solicită din nou acțiuni ferme ale UE împotriva regimului Lukașenko: Este datoria Europei civilizate și democratice

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Este datoria Europei civilizate și democratice să respingă și să condamne cu fermitate violarea drepturilor omului, arestările masive nejustificate și utilizarea forței fizice împotriva protestatarilor din Belarus, a afirmat eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

“Nu mai încape îndoială că manevrele dictatoriale ale lui Lukașenko – ultimul tiran al Europei, fost șef de colhoz – de a rămâne la putere nu vor stăvili. Putin în este exemplu într-ale propagandei, dictaturii și manipulării. De 26 de ani, Lukașenko continuă să încalce drepturile fundamentale ale propriilor cetățeni prin represiuni masive asupra libertății de exprimare și a presei, a libertății de întrunire și de asociere politică”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

“Campania electorală neechitabilă în timpul căreia mai mulți opozanți au fost arestați nejustificat, rezultatul falsificat al scrutinului de duminică și actele de violență disproporționate ale KGB-ului împotriva zecilor de mii de cetățeni care protestează pentru democrație sunt dovezi clare că Belarus se află sub tiranie. Încă din 9 iulie, am atras atenția, în plenul Parlamentului European, asupra situației în care se află populația din Belarus. Am solicitat încă de atunci acțiuni ferme ale Uniunii Europene împotriva acestui regim. Aceste nedreptăți trebuie să înceteze, deținuții trebuie eliberați, iar populația din Belarus trebuie susținută în lupta sa pentru democrație”, a mai spus el.

Uniunea Europeană a denunţat marţi alegeri prezidenţiale ”nici libere, nici echitabile” în Belarus şi a ameninţat cu sancţiuni împotriva celor responsabili de violenţe și cu revizuirea relațiilor UE cu Belarus, potrivit unei declaraţii adoptate de cele 27 de state membre, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni, despre represaliile din Belarus: UE nu trebuie să ignore autoritarismul de la ușa Europei

Published

on

© PES/Flickr

Partidul Socialiștilor Europeni (PES) condamnă cu tărie violența și reprimarea protestatarilor pașnici și activiștilor pro-democrație de către guvernul Lukashenko din Belarus, potrivit unui comunicat. 

Președintele PES, Serghei Stanishev, a declarat:

„Alegerile prezidențiale de săptămâna trecută au fost profund defectuoase, iar rezultatele nu reprezintă în mod clar voința democratică a poporului belarus. Campania a fost marcată de reprimare, amenințări și violență. Statul de drept și standardele democratice au fost încălcate încă o dată. Reprimarea brutală a protestatarilor pașnici din ultimele zile a șocat lumea. UE nu trebuie să ignore acest autoritarism la ușa Europei. Este timpul să discutăm impunerea de sancțiuni vizate celor responsabili de represiunea democrației în Belarus. “

PES transmite că este alături de toți cei care luptă pentru democrație, libertate și drepturile omului după alegerile fraudate de duminică, din Belarus, precum și de Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, ministrul german de externe, Heiko Maas, și alți social-democrați, în exprimarea preocupărilor lor profunde cu privire la creșterea tensiunilor din țară și susținerii social-democrații lituanieni și a altora din regiune, care solicită acum acțiune urgentă.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni: UE a pierdut 825 de miliarde de euro datorită paradisurilor fiscale

Published

on

euro bani moneda
© Calea Europeană/ Zaim Diana

Partidul Socialiștilor Europeni semnalează că Uniunea Europeană a pierdut 825 de miliarde de euro datorită paradisurilor fiscale.

De asemenea, socialiștii europeni subliniază că acești bani puteau fi investiți în infrstructură, învățământul public și nu îl ultimul rând în medicină, potrivit postării pe pagina de Facebook.

Din aces motiv, Partidul Socialiștilor Europeni reamintește că nu este prea târziu ca toate companiile să fie obilgate să plătească impozite acolo unde au profituri.

1% din PIB-ul UE – reprezentând mai bine de 160 miliarde de euro – face anual obiectul unor activități financiare ilicite, precum spălarea de bani, traficul de arme și de persoane, traficul de droguri, evaziunea fiscală, finanțarea terorismului și alte activități suspecte care afectează viața cetățenilor europeni, potrivit Comisiei Europene.

Grupul parlamentar Renew Europe a demarat o rezoluție privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, rezoluție care și fost votată.

Așa cum este subliniat și în rezoluție, reglementarea ar trebui să acopere, printre altele, domenii precum: identificarea beneficiarului real (beneficial owners), cadrul de cooperare între autoritățile competente și unitățile de informații financiare; protecția persoanelor care raportează suspiciuni de spălare de bani sau finanțare a terorismului.

 

Continue Reading

Trending