VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Încrederea instituțiilor UE în România ar fi fost mai mare dacă am fi construit cu bani europeni primele spitale regionale după căderea comunismului

Interviu realizat de Robert Lupițu

România are o miză foarte mare în negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual datorită faptului că este un beneficiar net de fonduri europene, iar păstrarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune vor reprezenta obiective primordiale pentru România, a declarat eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) în contextul în care viitorul CFM va fi o importantă temă de discuție în vizita președintelui Klaus Iohannis la Colegiul comisarilor europeni.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeana.ro, Bușoi a precizat că ideea corelării acordării banilor bani europeni de criterii ale statului de drept nu va avea susținere la nivel european, invocând prioritățile privind viitorul buget european ale Partidului Popular European, adoptate marți, și care nu includ o astfel de prevedere.

 

Robert Lupițu (R.L.): Vizita președintelui Klaus Iohannis reprezintă prima sa participare la Colegiul comisarilor europeni, iar temele de discuție sunt foarte importante: președinția României la Consiliul UE, Uniunea economică și monetară sau Cadrul financiar multianual. În ce cheie trebuie să privim vizita președintelui?

Cristian Bușoi (C.B.): Cred că este o reconfirmare a importanței și a rolului pe care președintele României îl joacă în arhitectura instituțională europeană. Cred că și cei mai înverșunați critici ai președintelui României pot să recunoască că de când Klaus Iohannis este președintele României această funcție s-a schimbat mult în bine. Domnia sa are o importantă credibilitate printre liderii europeni și în contextul pregătirii președinției României la Consiliul UE în primul semestru al anului viitor. Cred că dincolo de pregătirea președinției, prima președinție români la Consiliul UE, sunt convins că vor întrebări și discuții legate de situația din România, de schimbările de Guvern, de schimbarea legilor justiției, care a fost criticată foarte clar de cei mai importanți oficiali ai Comisiei Europene, președintele Juncker și prim-vicepreședintele Timmermans. Un subiect foarte important pentru România este acela al Cadrului Financiar Multianual care va începe după 2020, iar cadrul discuțiile privitoare la viitorul buget al Uniunii este complicat, cu cele două mari condiționalități și probleme: reducerea bugetului datorită Brexit-ului și creșterea de cheltuieli în ceea ce privește asigurarea securității și lupta împotriva terorismului. Cu aceste două condiționalități, Cadrul Financiar Multianual se anunță extrem de disputat, iar România are mize foarte mari, întrucât România este una dintre țările net primitoare. Au existat și există voci în ceea ce privește schimbarea politicii agricole comune și politicii de coeziune. Or, păstrarea politicii de coeziune și a politicii agricole comune care să ajute la reducerea decalajelor reprezintă un obiectiv primordial pentru România.

R.L.: În acest context, Adunarea Politică a Partidului Popular European, partidul care dă liderii celor mai importante trei instituții UE, și-a stabilit prioritățile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual. Care sunt aceste priorități și cât de importante sunt ele pentru România?

C.B.: Semnalul pentru România este unul foarte clar. Și este unul foarte important pentru că PPE este partidul care are cea mai mare influență în luarea deciziilor la nivel european, atât prin prisma liderilor care conduc instituțiile UE, dar și a celui mai mare număr de comisari și de parlamentari europeni. Viziunea PPE este de a continua marile direcții și axe ale Cadrului Financiar Multianual. Sigur că se va pune și mai mult accentul pe inovare și pe competitivitate, sigur că probabil vor fi și proiecte similare dacă nu chiar continuări ale unor proiecte, gen inițiativa președintelui Juncker (n.r. – Fondul European pentru Investiții Strategice). Dincolo de aceste inițiative, direcția este foarte clară: aceea de a continua politica de coeziune și politica agricolă comună, dar în același timp a vedea cum putem acomoda noile nevoi ale Uniunii Europene.

R.L.: Avem semnalul Comisiei Europene care se gândește la introducerea unei definiții privind statul de drept în negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual. În documentul adoptat de PPE nu este inclusă o astfel de prevedere. Dar existând precedentul Poloniei în cazul statului de drept și punând la pachet Polonia și România ca fiind țările cu cele mai mari beneficii nete de fonduri europene, care este riscul real al unei astfel de inițiative? Este ea fezabilă?

C.B.: Această idee a fost lansată de comisarul Jourova și au existat comentarii în mediile politice și în media de la nivel european. Documentul PPE privind Cadrul Financiar Multianual a fost dezbătut la nivel politic, a fost trimis către toate partidele. Și Partidul Național Liberal și-a trimis contribuția pe acest document. La întâlnirile pe care le-am avut și eu și alți colegi alături de Ludovic Orban (n.r. – președintele PNL) cu lideri ai PPE și cu comisari europeni am insistat pe poziția PNL de a păstra politica de coeziune. Cel mai important obiectiv al României este și cel mai important obiectiv al PNL, de a continua aceste finanțări, cu o mai eficientă cheltuire a banilor europeni, mai puțină birocrație și cu proiecte mai aproape de nevoile oamenilor. Prin urmare, era evident că o astfel de condiționalitate nu poate exista într-un document al PPE. Nu cred că o astfel de idee va avea susținere. În orice caz, România poate fi afectată prin modul în care partidele aflate la guvernare tratează semnalele primite de la Comisia Europeană și încăpățănarea de a duce la bun la sfârșit modificarea unor legi cheie din justiție fără un larg consens al societății românești și al mediului politic, așa cum recomanda și președintele Juncker. 

R.L.: Este un semnal faptul că la nivelul Comisiei Europene s-a optat pentru a discuta cu președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European, despre prioritățile președinției la Consiliu și nu cu guvernul?

C.B.: Nu aș face speculații pe acest lucru pentru că aici există un traseu instituțional și nu unul legat de persoane neapărat. Sigur că între guvernul României, intens criticat la Bruxelles, cu foarte multe sincope și cu un al treilea interlocutor într-un an. Sigur că președintele României este un interlocutor mult mai credibil, mult mai stabil și mult mai apreciat aici. Pe de altă parte, în tot ceea ce înseamnă mașinăria președinției României, rolul cel mai important îl vor juca miniștrii, îl va juca guvernul. În mod clar, liderii europeni se consultă cu președintele României pe prioritățile președinției și mai sunt și alte subiecte de interes imediat. 

R.L.: În cadrul președinției, România se va regăsi în postura statului de a închide negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, dar din postura unui stat cu o rată scăzută a absorbției fondurilor europene. Cum ar trebui să joace România în aceste negocieri, conștientă fiind că are nevoie de acești bani pentru dezvoltare, pentru infrastructură, pentru școli și pentru conectarea sa către vestul Europei? 

C.B.: Rata de absorbție a României este extrem de joasă. Și într-un context general al țărilor UE rata absorbției este destul de joasă pentru că precedentul cadru financiar s-a încheiat mai târziu, însă România are o rată foarte joasă și nu dă semne că ar putea să accelereze absorbția. Cadrul Financiar Multianual trecut s-a încheiat cu o rată rezonabilă, dar asta pentru că pe final foarte multe proiecte făcute pe bani naționali au fost decontați din fonduri europene pentru că se puteau încadra din punct de vedere al criteriilor. A fost o largă deschidere și înțelegere la nivelul oficialilor și oamenilor tehnici din Comisia Europeană pentru a mai putea crește gradul de absorbție. În realitate, marile proiecte pe care ni le-am dorit a le face pe bani europeni – infrastructură, autostrăzi, căi ferate – nu au fost îndeplinite și nici acum nu dăm semne. În ceea ce mă privește, urmăresc cu îngrijorare problema spitatelor regionale făcute pe bani europeni, cele trei. Și aici suntem extrem de întârziați. În opinia mea, sănătatea este una dintre primele două-trei teme majore ale României. Cred că ar fi fost extrem de important pentru încrederea României în rândul instituțiilor europene, inclusiv în contextul alegerilor europene din 2019, dacă aceste proiecte ar fi început și dacă oamenii ar fi vizualizat că în acest exercițiu financiar am fi avut primele trei spitale regionale construite după căderea comunismului

R.L.: Există șanse pentru ca pe actualul cadru să fie accesate fondurile pentru cele trei spitale?

C.B.: Suntem oarecum la limită pentru că în acest moment se pregătește documentația. Depinde foarte mult dacă se va face în același timp și  documentația de proiectare și cea de execuție. Oricum, 2020 este un termen exclus. Minim trei ani este partea de execuție din momentul în care cineva a câștigat o licitație. Minim un an durează în România o licitație. Vorbim deja de patru ani de zile. Termenul 2022 este deja pus sub semnul întrebării. Sigur că proiectul va putea fi fazat și în exercițiul financiar următor, dar nu ar fi fost mai inteligent din partea actualului Guvern să fie utilizat actualul cadru, iar din cel următor să mai facem 3-4 spitale. Am dat acest exenplu pentru că îl monitorizez, la care țin și pe care îl promovez ca fiind important pentru România și pentru români, ceva extrem de concret, la fel de concret cum sunt autostrăzile și multe alte obiective care pot fi construite cu bani europeni. 

R.L.: La final: un exemplu concret de astfel de proiect nu ar fi gazoductul BRUA, un proiect strategic pentru România și care beneficiază de sprijinul banilor europeni?

C.B.: Am avut o discuție cu unul dintre reprezentanții importanți ai Transgaz pe acest subiect. Și acest proiect este un exemplu foarte concret. Poate nu atât de palpabil pentru cetățeanul român european precum un spital sau o autostradă, dar extrem de strategic și de important pentru independența energetică a României, reducerea dependenței față de est, față de Gazprom și față de Rusia. Va oferi pentru o șansă pentru a putea să exportăm dacă condițiile vor fi favorabile, mai ales cu descoperirile și explorările care se fac în Marea Neagră.

 

 

.

One Response to VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE): Încrederea instituțiilor UE în România ar fi fost mai mare dacă am fi construit cu bani europeni primele spitale regionale după căderea comunismului

  1. Flinder 03/02/2018 at 16:16

    Acest NIMIC ABSOLUT de doctor ratat traieste numai din “meseria” de barfitor si bagator de seama, latrand ca un caine la luna despre tot ce fac altii si el nu e in stare. Dar nu numai el latra in PNL, e in cor cu turcana si cu orbete. Pe de-asupra sunt si atat de lasi incat la toate postarile pe FB au anulat optiunea “Comenteaza”, ca sa nu vada lumea criticile la postarile lor.

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.