VIDEO INTERVIU| Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D): Europa cu mai multe viteze, echivalentul unei ruperi a UE. Declarațiile lui Oettinger creează impresia unei Europe divizate

Europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D) a avertizat, într-un interviu acordat pentru Calea Europeană, cu privire la ascensiunea partidelor și formațiunilor de extremă dreaptă, criticând liderii europeni care pledează pentru o Europă cu mai multe viteze și care, în opinia sa, alimentează tendințele eurofobe. Totodată, reprezentantul României în Parlamentul European transmite că declarațiile de tipul celor făcute de comisarul european Gunther Oettinger „nu fac bine proiectului european” și „creează impresia unei Europe divizate”.

Declarațiile de tipul celor făcute de Oettinger creează impresia unei Europe divizate”

„Astfel de ieșiri nu fac bine însuși proiectului european”, susține europarlamentarul făcând referire la declarația comisarului european Gunther Oettinger potrivit căreia România se numără printre statele care ”vor să slăbească sau chiar să distrugă proiectul european”.

„Problema este că, la nivelul întregii Uniunii Europene se intră în campanie electorală. Să nu își închipuie cineva că acest spirit al alegerilor și al campaniei este doar în România. Nu, este în toate țările europene, pe toate zonele politice. Declarația lui Oettinger este, aș putea spune, chiar revoltătoare. Nu poți să faci astfel de declarații față de unul dintre statele cu o populație pro-europeană, dovedită în toate sondajele de la toate nivelurile făcute de la aderare până acum. România a susținut în mod permanent și cu sacrificii proiectul european. Nu poți spune „România încearcă subminarea proiectului european” (…) Astfel de declarații creează impresia unei Europe împărțite, deci însuși comisarul Oettinger creează această falie între statele din Vestul Europei și cele din Estul Europei, fapt inacceptabil (…) Dacă gândim lucrurile într-o manieră electorală, putem vedea că cancelarul german Angela Merkel tocmai a anunțat pe cine susține în mod oficial pentru președinția Comisiei Europene și în niciun caz nu este domnul Oettinger, este liderul popularilor europene, domnul Weber. Acest fapt justifică, dacă putem spune așa, reacția virulentă a comisarului Oettinger, care a avut critici și la adresa guvernului german. Cred că astfel de ieșiri nu fac bine însuși proiectului european”.

Europa cu mai multe viteze, echivalentul unei „ruperi a Uniunii Europene”

Europarlamentarul român a avertizat cu privire la ascensiunea partidelor și formațiunilor de extremă dreaptă, criticând liderii care pledează pentru o Europă cu mai multe viteze și care alimentează astfel populismul.

Creșterea mișcărilor de stradă „este unul dintre pericolele de la nivelul UE. Ne uităm în state precum Austria, Germania, Italia chiar și Franța unde extrema dreaptă câștigă teren tocmai pe fondul gestionării și a unor declarații iresponsabile a unor lideri europeni vizavi de ce înseamnă viitorul UE. Îl avem pe Emmanuel Macron care a evocat nu o dată, ci de mai multe ori – Europa cu mai multe viteze, statele din vest versus statele din est (…) Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar însemna o rupere a Uniunii Europene și o creștere a acestui feomen eurofob de care ne e frică tuturor. Până să se întâmple ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie, acest bau-bau al ieșirilor din Uniunea Europeană pe baza voinței populației era doar un tablou de care toată lumea fugea, dar nimeni nu credea vreodată că va fi posibil. Iată că este posibil. Acest lucru adăugând tot felul de declarații, de poziții și încercări de a pune o nouă bază a UE pe alte principii decât cele pe care a fost construită -al solidarității, al echității – nu fac decât să întărească aceste sentimente anti-europene ceea ce nu face bine, iar pericolul este unul real și nu foarte departe.

BREXIT: Ieșirea fără un acord din Uniunea Europeană poate fi periculoasă. Decontul va veni la alegerile europarlamentare de anul viitor

„Pericolul eșuării unor negocieri care durează deja și nu sunt ușoare, ci sunt dure, pentru că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană în mod ordonat și coordonat are efecte mai puțin rele sau negative pentru bugetul UE, cetățenii europeni și evident cetățenii români care lucrează și s-au stabilit în Marea Britanie. Însă o ieșire fără un acord are cel puțin două componente foarte dure și periculoase pentru Uniunea Europeană. Pe de o parte este vorba de bugetul UE, pentru că ieșind fără niciun fel de acord din această familie va lăsa un gol care trebuie acoperit de statele membre ceea ce ne duce într-o altă zonă de discuții pe Cadrul Financiar Multianual. Ori creștem contribuția statelor, ori creștem veniturile, dar trebuie suplimentat acest gol pe care îl lasă Marea Britanie fără înțelegere, dacă există acest lucru. Paradigma în care se discută bugetul pe anii următori se poate schimba tocmai în perioada în care România deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.”

” (…) Nu putem vorbi în momentul de față de un eșec al negocierilor. Este un impas, lucrurile nu merg foarte bine, dar nu vorbim obligatoriu de un eșec. Putem analiza ceea ce a dus la decizia populației din Marea Britanie de a ieși din UE. Aici cred că decontul va veni la alegerile europarlamentare de anul viitor, pentru tot ceea ce înseamnă politic sau zonă politică din UE, fie că vorbim de dreapta sau de stânga. Marii câștigători, lucru ce este îngrijorător, sunt partidele populiste, mișcările antieuropene, care încurajate de acest Brexit câștigă teren în UE.

Principala preocupare a instituțiile europene care au atribuții și gestionează acest aspect este de a veghea asupra a ceea ce se întâmplă în primul și în primul rând cu cetățenii europeni care lucrează, s-au stabilit, care sunt în Marea Britanie”.

Despre alocațiile copiilor lucrătorilor români din Austria:

„Am făcut o serie de demersuri plecând de la scrisori publice, am adresat comisarilor, cancelarului austriac, Sebastian Kurz, membrilor Parlamentului din Austria. Am semnalat acest aspect președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Comisia, prin comisarul de resort, Marianne Thyssen, mi-a răspuns. Mi-a spus că va urmări acest asepect.

Nu este în regulă ce se întâmplă la nivelul guvernului austriac. Știe că aceste lucruri sunt pe masa discuțiilor în Austria.

Categoric că mersul este unul anormal și discriminatoriu. În momentul în care acest lucru vine și pune cetățenii europeni pe două trepte, este clar o încălcare a principiilor și drepturilor pe care le au cetățenii europeni, indiferent de naționalitatea lor.

Comisia Europeană urmărește acest aspect, parcursul legislativ al propunerilor pe care le-a făcut guvernul austriac. În momentul în care acestea tind să devină acte normative aplicabile, caregoric va interveni în acest aspect.”

Pașii pe care România ar trebui să-i facă pentru a ajunge în Zona Euro

„Intrarea în Zona Euro, dincolo de chestiunile tehnice, România le-a îndeplinit, la fel ca și cele pentru aderare la Zona Schengen.

Intrarea în Zona Euro este o decizie politică la nivelul fiecărui stat. Ca și în cazul Schengen, România are criteriile îndeplinite. Există un calendar la nivelul guvernului, la nivel politic intern. Evaluările care se fac la nivelul economic, care este impactul social sunt puse într-un calendar al guvernului, urmând ca pașii făcuți în acest sens să ne ducă la aderarea la Zona Euro.

N-aș spune că Bulgaria ne-a luat-o înainte din acest punct de vedere. Aș spune că timing-ul din acest calendar este diferit față de cel al vecinilor de la sud.

Despre inflația în România, unul dintre criteriile după care România este evaluată în procesul de aderare la Zona Euro:Nu cred acest lucru. România se află în ținta propusă de inflație. Nu văd un pericol din acest punct de vedere. Cifrele pot fi diferite de la un moment la celălalt, însă la bilațul la 6 luni pe acest an suntem în ținta propusă” 

Varianta de buget cu care Comisia a venit în plenul Parlamentului este o variantă negociabilă”

E greu de anticipat ce poate spune domnul Juncker pentru că am văzut și la domnia sa poziții contradictorii în funcție de vântul politic care bătea în zona instituțiilor europene. Fiind ultimul discurs în plenul Parlamentului, domnul Juncker nemafiind interesat de un nou mandat, poate să spună orice.

Există câteva proiecte cărora Juncker le-a pus bazele în acest mandat. Este vestitul plan Juncker. Nu toate sunt proiecte de succes pentru Europa. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Uniunea Europeană, la nivelul șomajului în rândul tinerilor, acesta este mult mai mare în Europa de Vest decât în România. Ne uităm la decalajele dintre Europa Occidentală și Europa de Est și trebuie să vedem acest aspect. Felul în care Jean-Claude Juncker a condus Comisia, felul în care a încercat să așeze lucrurile pe tabla economică a Europei a avut puncte bune și puncte mai puțin bune.

Din punct de vedere financiar, lucrurile stau binișor. Principalul aspect al acestei ultime perioade din acest mandat îl reprezintă bugetul Uniunii Europene. Comisia a venit în plenul Parlamentului cu o variantă de buget în care a încercat să împace pe toată lumea, însă nu a atins lucrurile în modul esențial, acolo unde era nevoie, și anume creșterea veniturilor sau modul cum este gestionată impozitarea marilor companii. Cred că varianta de buget cu care Comisia a venit în plenul Parlamentului este o variantă negociabilă, o variantă care să nu stârnească foarte multe critici și foarte multe valuri, o variantă de buget în care cred că nici Comisia nu crede foarte mult.

Coeziunea și politica agricolă comună – două aspecte pentru care va trebui să ne batem în acest context politic complicat

Pentru că este un element cheie în această perioadă în care România va asigura președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, cred că principalele aspecte care ne interesează sunt coeziunea și politica agricolă comună. Sunt două aspecte foarte importante pentru care va trebui să ne batem și să le gestionăm așa cum trebuie în acest context politic complicat și care precedă alegerile. România va avea un rol dificil. Modul în care se vor duce negocierile în această perioadă va ține și de felul în care România va gestiona acest punct extraordinar de sensibil. Repet, într-un context în care urmează alegeri. Dacă lucrurile ar fi fost într-o altă perioadă, poate că ar fi fost mai ușor.

Negocierile privind viitorul buget european vor fi unele foarte dure

„Varianta Parlamentului European prin Comisia de bugete a venit în fața europenilor, este o variantă pe care Parlamentul a votat-o, care diferă în multe puncte față de cea elaborată de comisarul Oettinger și este mult mai apropiată față de ce își doresc cetățenii europeni, noi fiind în contact direct cu cetățenii. Ceea ce Parlamentul a votat și cu ce a venit în fața cetățenilor este mult mai aproape de nevoile și de felul în care vede construcția proiectului european și mersul economic și social al Europei în perioada următoare. Sigur că aici intervin negocierile care vor fi, de asemenea, foarte dure și foarte aplicate pe acest buget. Sunt lucrurile tehnice care trebuie puse la punct și din nou revin la deținerea președinției de către România și chestiunile tehnice pe acest buget care trebuiesc reglate, după care intervin chestiunile politice unde, sigur, fiecare în funcție de capacitățile de negociere va reuși să obțină mai mult sau mai puțin”.

Despre alocarea banilor europeni pentru dezvoltarea României și despre unitate și o reprezentare coerentă pe timpul președinției române a Consiliului UE: „Planul de coeziune, politica de coeziune este extrem de importantă pentru a reduce astfel de decalaje, nu numai pentru România. Da, pentru România și pentru statele din Est, pentru zona Balcanilor este un element foarte important, însă politica de coeziune este importantă și pentru restul Europei pentru că sunt zone în Europa în care trebuie reduse decalajele. Proiectul european de care vorbește toată lumea în această perioadă are la bază exact acest aspect. Dacă vom tăia de la coeziune, de la PAC, de la IMM-uri și continuăm cu această nebunie a planurilor de apărare, care sunt importante, desigur, nu rezolvăm absolut nimic. Rolul politic este unul foarte important în această perioadă, rolul negocierilor, și sunt convins că lucrurile pot merge într-o zonă bună din punct de vedere al imaginii pe care România și-o poate face cu această ocazie în rândul statelor membre ale UE”.

 

 

 

.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.