Connect with us

INTERVIURI

VIDEO INTERVIU| Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D): Europa cu mai multe viteze, echivalentul unei ruperi a UE. Declarațiile lui Oettinger creează impresia unei Europe divizate

Published

on

Europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D) a avertizat, într-un interviu acordat pentru Calea Europeană, cu privire la ascensiunea partidelor și formațiunilor de extremă dreaptă, criticând liderii europeni care pledează pentru o Europă cu mai multe viteze și care, în opinia sa, alimentează tendințele eurofobe. Totodată, reprezentantul României în Parlamentul European transmite că declarațiile de tipul celor făcute de comisarul european Gunther Oettinger „nu fac bine proiectului european” și „creează impresia unei Europe divizate”.

Declarațiile de tipul celor făcute de Oettinger creează impresia unei Europe divizate”

„Astfel de ieșiri nu fac bine însuși proiectului european”, susține europarlamentarul făcând referire la declarația comisarului european Gunther Oettinger potrivit căreia România se numără printre statele care ”vor să slăbească sau chiar să distrugă proiectul european”.

„Problema este că, la nivelul întregii Uniunii Europene se intră în campanie electorală. Să nu își închipuie cineva că acest spirit al alegerilor și al campaniei este doar în România. Nu, este în toate țările europene, pe toate zonele politice. Declarația lui Oettinger este, aș putea spune, chiar revoltătoare. Nu poți să faci astfel de declarații față de unul dintre statele cu o populație pro-europeană, dovedită în toate sondajele de la toate nivelurile făcute de la aderare până acum. România a susținut în mod permanent și cu sacrificii proiectul european. Nu poți spune „România încearcă subminarea proiectului european” (…) Astfel de declarații creează impresia unei Europe împărțite, deci însuși comisarul Oettinger creează această falie între statele din Vestul Europei și cele din Estul Europei, fapt inacceptabil (…) Dacă gândim lucrurile într-o manieră electorală, putem vedea că cancelarul german Angela Merkel tocmai a anunțat pe cine susține în mod oficial pentru președinția Comisiei Europene și în niciun caz nu este domnul Oettinger, este liderul popularilor europene, domnul Weber. Acest fapt justifică, dacă putem spune așa, reacția virulentă a comisarului Oettinger, care a avut critici și la adresa guvernului german. Cred că astfel de ieșiri nu fac bine însuși proiectului european”.

Europa cu mai multe viteze, echivalentul unei „ruperi a Uniunii Europene”

Europarlamentarul român a avertizat cu privire la ascensiunea partidelor și formațiunilor de extremă dreaptă, criticând liderii care pledează pentru o Europă cu mai multe viteze și care alimentează astfel populismul.

Creșterea mișcărilor de stradă „este unul dintre pericolele de la nivelul UE. Ne uităm în state precum Austria, Germania, Italia chiar și Franța unde extrema dreaptă câștigă teren tocmai pe fondul gestionării și a unor declarații iresponsabile a unor lideri europeni vizavi de ce înseamnă viitorul UE. Îl avem pe Emmanuel Macron care a evocat nu o dată, ci de mai multe ori – Europa cu mai multe viteze, statele din vest versus statele din est (…) Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar însemna o rupere a Uniunii Europene și o creștere a acestui feomen eurofob de care ne e frică tuturor. Până să se întâmple ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie, acest bau-bau al ieșirilor din Uniunea Europeană pe baza voinței populației era doar un tablou de care toată lumea fugea, dar nimeni nu credea vreodată că va fi posibil. Iată că este posibil. Acest lucru adăugând tot felul de declarații, de poziții și încercări de a pune o nouă bază a UE pe alte principii decât cele pe care a fost construită -al solidarității, al echității – nu fac decât să întărească aceste sentimente anti-europene ceea ce nu face bine, iar pericolul este unul real și nu foarte departe.

BREXIT: Ieșirea fără un acord din Uniunea Europeană poate fi periculoasă. Decontul va veni la alegerile europarlamentare de anul viitor

„Pericolul eșuării unor negocieri care durează deja și nu sunt ușoare, ci sunt dure, pentru că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană în mod ordonat și coordonat are efecte mai puțin rele sau negative pentru bugetul UE, cetățenii europeni și evident cetățenii români care lucrează și s-au stabilit în Marea Britanie. Însă o ieșire fără un acord are cel puțin două componente foarte dure și periculoase pentru Uniunea Europeană. Pe de o parte este vorba de bugetul UE, pentru că ieșind fără niciun fel de acord din această familie va lăsa un gol care trebuie acoperit de statele membre ceea ce ne duce într-o altă zonă de discuții pe Cadrul Financiar Multianual. Ori creștem contribuția statelor, ori creștem veniturile, dar trebuie suplimentat acest gol pe care îl lasă Marea Britanie fără înțelegere, dacă există acest lucru. Paradigma în care se discută bugetul pe anii următori se poate schimba tocmai în perioada în care România deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.”

” (…) Nu putem vorbi în momentul de față de un eșec al negocierilor. Este un impas, lucrurile nu merg foarte bine, dar nu vorbim obligatoriu de un eșec. Putem analiza ceea ce a dus la decizia populației din Marea Britanie de a ieși din UE. Aici cred că decontul va veni la alegerile europarlamentare de anul viitor, pentru tot ceea ce înseamnă politic sau zonă politică din UE, fie că vorbim de dreapta sau de stânga. Marii câștigători, lucru ce este îngrijorător, sunt partidele populiste, mișcările antieuropene, care încurajate de acest Brexit câștigă teren în UE.

Principala preocupare a instituțiile europene care au atribuții și gestionează acest aspect este de a veghea asupra a ceea ce se întâmplă în primul și în primul rând cu cetățenii europeni care lucrează, s-au stabilit, care sunt în Marea Britanie”.

Despre alocațiile copiilor lucrătorilor români din Austria:

„Am făcut o serie de demersuri plecând de la scrisori publice, am adresat comisarilor, cancelarului austriac, Sebastian Kurz, membrilor Parlamentului din Austria. Am semnalat acest aspect președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Comisia, prin comisarul de resort, Marianne Thyssen, mi-a răspuns. Mi-a spus că va urmări acest asepect.

Nu este în regulă ce se întâmplă la nivelul guvernului austriac. Știe că aceste lucruri sunt pe masa discuțiilor în Austria.

Categoric că mersul este unul anormal și discriminatoriu. În momentul în care acest lucru vine și pune cetățenii europeni pe două trepte, este clar o încălcare a principiilor și drepturilor pe care le au cetățenii europeni, indiferent de naționalitatea lor.

Comisia Europeană urmărește acest aspect, parcursul legislativ al propunerilor pe care le-a făcut guvernul austriac. În momentul în care acestea tind să devină acte normative aplicabile, caregoric va interveni în acest aspect.”

Pașii pe care România ar trebui să-i facă pentru a ajunge în Zona Euro

„Intrarea în Zona Euro, dincolo de chestiunile tehnice, România le-a îndeplinit, la fel ca și cele pentru aderare la Zona Schengen.

Intrarea în Zona Euro este o decizie politică la nivelul fiecărui stat. Ca și în cazul Schengen, România are criteriile îndeplinite. Există un calendar la nivelul guvernului, la nivel politic intern. Evaluările care se fac la nivelul economic, care este impactul social sunt puse într-un calendar al guvernului, urmând ca pașii făcuți în acest sens să ne ducă la aderarea la Zona Euro.

N-aș spune că Bulgaria ne-a luat-o înainte din acest punct de vedere. Aș spune că timing-ul din acest calendar este diferit față de cel al vecinilor de la sud.

Despre inflația în România, unul dintre criteriile după care România este evaluată în procesul de aderare la Zona Euro:Nu cred acest lucru. România se află în ținta propusă de inflație. Nu văd un pericol din acest punct de vedere. Cifrele pot fi diferite de la un moment la celălalt, însă la bilațul la 6 luni pe acest an suntem în ținta propusă” 

Varianta de buget cu care Comisia a venit în plenul Parlamentului este o variantă negociabilă”

E greu de anticipat ce poate spune domnul Juncker pentru că am văzut și la domnia sa poziții contradictorii în funcție de vântul politic care bătea în zona instituțiilor europene. Fiind ultimul discurs în plenul Parlamentului, domnul Juncker nemafiind interesat de un nou mandat, poate să spună orice.

Există câteva proiecte cărora Juncker le-a pus bazele în acest mandat. Este vestitul plan Juncker. Nu toate sunt proiecte de succes pentru Europa. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Uniunea Europeană, la nivelul șomajului în rândul tinerilor, acesta este mult mai mare în Europa de Vest decât în România. Ne uităm la decalajele dintre Europa Occidentală și Europa de Est și trebuie să vedem acest aspect. Felul în care Jean-Claude Juncker a condus Comisia, felul în care a încercat să așeze lucrurile pe tabla economică a Europei a avut puncte bune și puncte mai puțin bune.

Din punct de vedere financiar, lucrurile stau binișor. Principalul aspect al acestei ultime perioade din acest mandat îl reprezintă bugetul Uniunii Europene. Comisia a venit în plenul Parlamentului cu o variantă de buget în care a încercat să împace pe toată lumea, însă nu a atins lucrurile în modul esențial, acolo unde era nevoie, și anume creșterea veniturilor sau modul cum este gestionată impozitarea marilor companii. Cred că varianta de buget cu care Comisia a venit în plenul Parlamentului este o variantă negociabilă, o variantă care să nu stârnească foarte multe critici și foarte multe valuri, o variantă de buget în care cred că nici Comisia nu crede foarte mult.

Coeziunea și politica agricolă comună – două aspecte pentru care va trebui să ne batem în acest context politic complicat

Pentru că este un element cheie în această perioadă în care România va asigura președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, cred că principalele aspecte care ne interesează sunt coeziunea și politica agricolă comună. Sunt două aspecte foarte importante pentru care va trebui să ne batem și să le gestionăm așa cum trebuie în acest context politic complicat și care precedă alegerile. România va avea un rol dificil. Modul în care se vor duce negocierile în această perioadă va ține și de felul în care România va gestiona acest punct extraordinar de sensibil. Repet, într-un context în care urmează alegeri. Dacă lucrurile ar fi fost într-o altă perioadă, poate că ar fi fost mai ușor.

Negocierile privind viitorul buget european vor fi unele foarte dure

„Varianta Parlamentului European prin Comisia de bugete a venit în fața europenilor, este o variantă pe care Parlamentul a votat-o, care diferă în multe puncte față de cea elaborată de comisarul Oettinger și este mult mai apropiată față de ce își doresc cetățenii europeni, noi fiind în contact direct cu cetățenii. Ceea ce Parlamentul a votat și cu ce a venit în fața cetățenilor este mult mai aproape de nevoile și de felul în care vede construcția proiectului european și mersul economic și social al Europei în perioada următoare. Sigur că aici intervin negocierile care vor fi, de asemenea, foarte dure și foarte aplicate pe acest buget. Sunt lucrurile tehnice care trebuie puse la punct și din nou revin la deținerea președinției de către România și chestiunile tehnice pe acest buget care trebuiesc reglate, după care intervin chestiunile politice unde, sigur, fiecare în funcție de capacitățile de negociere va reuși să obțină mai mult sau mai puțin”.

Despre alocarea banilor europeni pentru dezvoltarea României și despre unitate și o reprezentare coerentă pe timpul președinției române a Consiliului UE: „Planul de coeziune, politica de coeziune este extrem de importantă pentru a reduce astfel de decalaje, nu numai pentru România. Da, pentru România și pentru statele din Est, pentru zona Balcanilor este un element foarte important, însă politica de coeziune este importantă și pentru restul Europei pentru că sunt zone în Europa în care trebuie reduse decalajele. Proiectul european de care vorbește toată lumea în această perioadă are la bază exact acest aspect. Dacă vom tăia de la coeziune, de la PAC, de la IMM-uri și continuăm cu această nebunie a planurilor de apărare, care sunt importante, desigur, nu rezolvăm absolut nimic. Rolul politic este unul foarte important în această perioadă, rolul negocierilor, și sunt convins că lucrurile pot merge într-o zonă bună din punct de vedere al imaginii pe care România și-o poate face cu această ocazie în rândul statelor membre ale UE”.

 

 

 

.

INTERVIURI

INTERVIU Iulian Fota, directorul IDR: Diplomația română trebuie să traducă clasei politice gravitatea politicii mondiale. Marea miză este ca noua ordine globală să fie favorabilă și României

Published

on

© Iulian Fota/ Facebook

Diplomația română trebuie să ajute țara să traverseze cu bine o perioadă extrem de complicată, care conține elemente de revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe, a avertizat Iulian Fota, noul director al Institutului Diplomatic Român, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în contextul Zilei Diplomației Române, aniversată anual la 1 septembrie.

Diplomația românească a început să fie mult mai activă ca altădată pentru că simte și ea că lucrurile se degradează și situația internațională se complică. Ea realizează că are o responsabilitate enormă față de România. Dacă facem o corelație între politica externă și politica de securitate națională, manualele spun foarte clar: prima condiție a unei politici de securitate națională de succes este să ai un efort diplomatic de succes. (…) Diplomația noastră simte că lucrurile sunt din ce în ce mai complicate și că pericolele la adresa României cresc. S-a văzut în pandemie. Nu este o întâmplare că țări cu care avem parteneriate strategice și relații foarte strânse au sărit să ne ajute și nu e o întâmplare că NATO a jucat un rol, ca să aduc în discuție și diplomația militară, prin acele avioane de transport pentru a aduce rapid cantități mari de echipamente de protecție necesare”, a susținut Iulian Fota.

Fostul consilier prezidențial pentru securitate națională a avertizat să situația de pe scena relațiilor internațională se deteriorează constant, folosind adesea formula “unor evoluții negative” pe plan global și arătând că nici măcar luna august, o perioadă din an în care, nu este lipsită de evenimente care marchează starea mediului internațional de securitate.

“Să ne uităm ce s-a întâmplat în această lună august care tocmai s-a încheiat. Cred că am avut cel puțin patru-cinci evenimente semnificative care își vor pune amprenta în evoluția relațiilor internaționale în următorii ani. Explozia de la Beirut, care a destabilizat Libanul, o țară care și așa era șubrezită de tot felul de evoluții negative și care acum trebuie să fie sprijinită de comunitatea internațională pentru că oamenii nu mai au încredere în autorități. Am avut după aceea un eveniment tragic și un eveniment care încă nu e complet asimilat și rămâne să vedem ce va determina această otrăvire a principalului opozant din Rusia. Apar o serie întreagă de detalii absolut cutremurătoare. Vedem că din nou a fost utilizat acel agent chimic pe care l-am întâlnit acum câțiva ani în Marea Britanie și îmi aduc foarte bine aminte reacția extrem de fermă a Occidentului după acel eveniment când țările occidentale au hotărât expulzarea unui număr impresionat de diplomați ruși. În jur de 140 în câteva zile, un fapt nemaiîntâlnit nici măcar în timpul Războiului Rece. Ne întâlnim din nou cu acest agent și evident de aici avem toată această revoltă și îngrijorare, inclusiv a României, Ministerul de Externe dând un comunicat foarte ferm. Ministrul de externe Bogdan Aurescu, alături de ceilalți omologi din UE și din NATO, a sancționat această foarte periculoasă a unui agent chimic. Avem tensiunile din Mediterana de Est. Efectiv am stat cu sufletul la gură să vedem dacă două țări NATO, Grecia și Turcia, care deja ajunseseră la incidente militare foarte serioase, se vor angaja din nou într-o confruntare militară. Vorbim de două țări în interiorul NATO și asta complică enorm de mult și pune Alianța într-o situație delicată. Nu am mai adus în discuție preocuparea permanentă a tuturor privind COVID-19, însă am vrut să arăt că o dată în plus lumea internațională se schimbă și evoluează înspre negativ, înspre rău. (…) (….) Și am uitat pe lista asta să mai pun și Belarusul, pentru că lumea s-a hotărât să se revolte împotriva președintelui Lukashenko și de aici o serie întreagă de preocupări pentru Belarusul este o țară importantă pentru Rusia, dar și Occidentul, inclusiv SUA, au un interes ca Belarus să fie o țară stabilă”, a detaliat el.

Iulian Fota a mai spus că aceste provocări dense și multiple se adresează inclusiv României, insistând că țara noastră poate să joace un rol în soluționarea pașnică a diferendului dintre Atena și Ankara în estul Mării Mediterane.

Vă dați seama în ce situație complicată ar fi pusă România dacă între Grecia și Turcia ar fi într-un conflict, două țări cu care avem relații foarte bune? Evident că preocuparea noastră ar fi să evităm conflictul, să convingem cele două părți să nu se angajeze într-o confruntare militară. România încearcă să convingă cei doi aliați să nu escaladeze situația și să se angajeze într-un proces de negocieri care să ducă la rezolvarea pașnică a diferendului. România are propria experiență într-o astfel de dispută pentru că Mediterana de Est este o dispută pe ape teritoriale, pe frontiere maritime, pentru că în funcție de aceste frontiere cele două state pot avea mai mult sau mai puțin acces la niște rezerve importante de gaz. România are propria experiență, am avut și noi o situație de lămurit cu Ucraina, ne-am dus amândouă la Haga și fiecare a avut de învățat câte ceva din asta. Poate că experiența asta poate fi utilă Turciei și Greciei și de aici dorința diplomației noastre de a fi utilă, de a fi relevantă și de a ajuta la evitarea unui eventual conflict NATO, ceea ce ar pune în pericol funcționarea Alianței”, a explicat acesta.

În opinia lui, în perioada următoarea diplomația românească trebuie să ajute țara să traverseze cu bine această perioadă extrem de complicată, care conține deja revizionism, iredentism, competiție, geopolitică de mare putere sau remilitarizarea politicilor externe. Iulian Fota a mai spus că marea miză a României trebuie să fie reprezentată de o ordină globală favorabilă țării noastre.

Statele apelează din ce în ce mai mult la instrumentul militar ca să-și reafirme interesele și ca să își protejeze obiectivele naționale. Această idee de a traversa cu bine această perioadă complicată trebuie să includă eventuale scenarii în care România, în mod nefericit, ar putea fi supusă unor presiuni de ordin militar sau a unor amenințări cu agresiune militară, mai ales ca urmare a unei nefericite prăbușiri de ordine internațională. (…) Asta trebuie să facă diplomația românească. În primul rând, să traducă această gravitate și acest grad sporit de pericol al politicii mondiale pentru cei din interiorul țării și în special pentru clasa politică și să insiste pe ceea ce Titulescu spunea: dați-ne o politică internă bună, ca să vă dăm o politică externă bună. Aici este obligația diplomației românești ca să facă o corelare între politica externă și cea internă și să ducă acest mesaj în interiorul țării. Și în al doilea rând, să producă acele soluții tehnice, să vină cu acele idei necesare, strategii noi de politică externă, soluții de ordin diplomatic, tehnici de negociere care pot fi folosite, roluri pe care diplomația română le poate juca, astfel încât la sfârșitul acestei perioade de reașezare ceea ce se va defini ca o nouă ordine globală să fie ca și altădată favorabilă României. Asta este marea miză. Când ordinea internațională se destramă, întotdeauna trebuie să îți faci griji dacă noua ordine mondială sau global îți va fi favorabilă sau nu“, a conchis Iulian Fota.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Europarlamentarul PPE Gheorghe Falcă: Grupul PPE a venit cu soluții pentru a combate pandemia. Noi am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Europarlamentarul PPE, Gheorghe Falcă, vorbește într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro despre modul concret în care Grupul Popularilor Europeni a venit cu soluții pentru a combate pandemia.

“Singuri nu putem depăşi o criză de această magnitudine, iar Grupul PPE din Parlamentul European a fost cel care a înțeles și a venit rapid cu soluții. (…) Ca să mă refer strict la situația României, noi, europarlamentarii Grupului PPE am solicitat fonduri pentru infrastructura medicală, pentru serviciile de sănătate și am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro, bani aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene”, a afirmat Falcă, europarlamentar PNL și PPE și membru în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European.

Domnule europarlamentar Gheorghe Falcă, faceți parte din Grupul PPE – Partidul Popular European, cel mai puternic grup din Parlamentul European. Cum ați acționat concret, din punctul de vedere al grupului pe care îl reprezentanți atunci când pandemia a cuprins Uniunea Europeană?

Pandemia, criza sanitară și amenințarea globală resimțită de toate țările ne-a arătat că este absolut necesar ca întreaga Uniune Europeană să acționeze integrat și unitar. Grupul Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European a venit cu un plan de acțiuni eficiente la nivelul Uniunii Europene, un plan care a vizat în primul rând îmbunătățirea capacităților statelor membre în prevenirea și gestionarea crizei. Am înțeles încă din primele momente că nu se pot închide frontierele pe termen nelimitat și fiecare stat în parte nu va putea să încetinească răspândirea virusului. Gestionarea acestei situații de criză sanitară reprezintă pentru Europa un moment crucial și definitoriu. Modul în care înțelegem să acționăm va determina puterea Uniunii după această criză, dar și viitorul economic al Europei.

Singuri nu putem depăşi o criză de această magnitudine, iar Grupul PPE din Parlamentul European a fost cel care a înțeles și a venit rapid cu soluții. Vorbim de „Pactul de Solidaritate”, un pact ce cuprinde măsurile imediate pentru combaterea virusului, dar și pentru ajutarea celor afectaţi, protejarea familiilor, a lucrătorilor şi a celor mai vulnerabili. Solidaritatea trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și  susţinerea întreprinderilor, dar şi un plan pe termen lung pentru a consolida răspunsul Europei la astfel de crize în viitor.

Cât de importat este acest „Pact de Solidaritate” și cum se transpune în alocările financiare, pentru că în această perioadă fiecare țară se uită în vistieria proprie și așteaptă o soluție, cel mai probabil de la Uniunea Europeană.

Noi, popularii europeni, am propus crearea unui fond de solidaritatea al Uniunii Europene. Practic, vorbim de cel puţin 50 de miliarde de euro constând în până la 20 de miliarde de euro prin subvenţii şi până la 30 de miliarde de euro în împrumuturi, garantate de bugetul UE. Consider că acest sprijin este răspunsul prompt al Uniunii pentru toate statele membre, întrucât fiecare dintre ele au făcut eforturi financiare deosebite în sectorul de sănătate în această perioadă de criză. În mod clar fiecare stat a fost nevoit să își regândească prioritățile, sănătatea devenind cea mai importantă dintre ele. Însă nu doar acum sănătatea s-a dovedit extrem de importantă, ci și pe viitor, sectorul acesta fiind unul în care investițiile trebuie să continue.

Referindu-mă acum la Pactul de Solidaritate susținut de Partidul Popular European trebuie să precizez că acesta are cinci piloni importanți: răspunsul unit la provocările din domeniul sănătății; acțiunile în ce privește măsurile de distanțare socială; asigurarea infrastructurii critice; ajutorarea persoanelor, afacerilor și regiunilor cele mai afectate acum; planul pentru viitorul Uniunii.

Văzând aceste direcții este clar că vorbim de o nouă abordare în Uniune, de o schimbare a politicilor și a percepției din fiecare țară.

Da. Tocmai pentru că atunci când vorbim de politicile din educație, sănătate sau turism nu vorbim de o  direcție unitară, comună, ci de politici individuale, în Grupul PPE am început să lucrăm la creionarea unor politici comune. Primul pas a fost făcut în sănătate ca urmare a crizei de COVID-19. Criza ne-a arătat că există diferențe foarte mari de nivel în finanțarea și dotarea sistemelor de sănătate naționale și tocmai de aceea trebuie făcute eforturi mari pentru a ajunge la o politică comună pentru a reduce inegalitatea dintre Est și Vest.

Ca să mă refer strict la situația României, noi, europarlamentarii Grupului PPE am solicitat fonduri pentru infrastructura medicală, pentru serviciile de sănătate și am reușit să aducem în România peste 680 de milioane de euro, bani aprobați de Comisia Europeană în urma demersurilor de urgentare depuse de Ministerul Fondurilor Europene. Concret, prin implicarea PPE și a europarlamentarilor români din acest grup, 44 de unități subordonate Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), 7 unități ce țin de Inspectoratul General de Aviație din cadrul MAI (IGAv), precum și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov (SABIF) au beneficiat de echipamente. Pe lângă aceste măsuri, trebuie spus că Uniunea Europeană s-a implicat activ asigurând și finanțarea șomajului tehnic pentru lucrătorii grav afectați de această pandemie.

Ce ar fi de făcut de acum înainte? Cum credeți că se poate aplica Planul de Solidaritate pentru a ajuta Europa și implicit România să reușească să înfrângă această criză sanitară, dar fără doar și poate și una economică?

Privind din punct de vedere al sistemului de sănătate, PPE dorește înființarea unei rețele europene de spitale specializate în răspunsul pandemiei în fiecare regiune a Uniunii Europene. Totodată, Uniunea Europeană trebuie să preia conducerea în dezvoltarea și producerea unui vaccin și să-l facă disponibil la nivel mondial și accesibil maselor. Tot referindu-mă la ceea ce înseamnă răspunsul rapid la criza sanitară, Uniunea a luat în calcul înființarea unui depozit „tampon” de materiale sanitare, un depozit care să deservească Uniunea Europeană în cazuri similare cu această criză. Aici, trebuie să subliniez că acest depozit va fi construit în România, ceea ce înseamnă un punct extrem de important pentru dezvoltarea infrastructurii medicale din țara noastră.

Mai departe,  Grupul PPE va încuraja pe viitor soluțiile digitale pentru combaterea crizei. Statele UE au nevoie de informații în timp util și precise pentru a putea combate o boală sau o altă criză asemenea acesteia. În acest sens, popular europenii propun înființarea unui centru european de coordonare pentru schimbul de date și informații cu privire la persoanele care vin în UE din străinătate ca mijloc de protecție a sănătății europenilor. În cele din urmă PPE a propus, la nivel european, o suveranitate strategică în domeniul sănătății, referindu-mă aici la evitarea viitoarelor deficiențe de medicamente esențiale, crearea unui stoc european comun și îmbunătățirea accesului și a disponibilității datelor de sănătate.

În plus, Pactul de solidaritate vine să sprijine toate sectoarele afectate prin crearea unui fond de ajutorare, dar și a unui plan pentru viitor. Aici aș menționa în mod distinctiv domeniul educației, acolo unde PPE a propus înființarea unei platforme educaționale la nivel european pentru învățământul online, la care toate școlile și universitățile din UE să aibă acces.

Concluzionând, Europa va trece peste această criză?

Da, Uniunea Europeană va trece peste această perioadă, unită, solidară și întărită. Dar, este la fel de important cum va reuși să depășească criza, ce efecte va genera această situația de urgență pentru fiecare stat și pentru Uniune. Respectând statul de drept și principiile europene, cheltuind banii europeni în mod eficient și responsabil pe sectoare și regiuni, Europa va putea depăși pandemia coronavirusului.


Gheorghe Falcă se află la primul său mandat de europarlamentar și este membru în Comisia pentru transport și turism (TRAN) și în Comisia pentru petiții (PETI) ale Parlamentului European. De asemenea, este membru și în Delegația la Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE. Gheorghe Falcă este membru supleant în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (DSEE) și în Delegația pentru relațiile cu Bosnia-Herțegovina și Kosovo.

Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad din anul 2004 până în luna aprilie 2019. Din această calitate, Falcă a fost membru al delegației române la Comitetul European al Regiunilor.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

INTERVIU Vicepreședintele Grupului PPE Siegfried Mureșan: România a obținut o sumă istorică de fonduri UE pentru că Președintele și Guvernul au vorbit pe o singură voce

Published

on

© Facebook/ Siegfried Muresan

România a obținut o sumă istorică de bani de la UE și se bucură de credibilitate la nivel european datorită Președintelui și Guvernului care vorbesc pe o singură voce, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al Partidului Popular European, într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro

Siegfried Mureșan, în calitate de responsabil de negocierile bugetare cu privire la rezoluția Parlamentului European ca răspuns la acordul Consiliului European pe Bugetul Multianual al UE 2021 – 2027 și Pachetul de Redresare, a vorbit despre prioritățile popularilor europeni în raport cu acest subiect, precum și despre șansa de dezvoltare pe care o are România după ce a obținut o alocare de aproape 80 miliarde de euro pentru următorul exercițiu financiar. 

 

Amintim că cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU- NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, marți dimineață, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene.

Tot marți dimineață, președintele Klaus Iohannis a anunțat, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

În acest context, Siegfired Mureșan a subliniat că România a obținut acum o sumă istoric de mare de fonduri europene pentru următorii ani datorită faptului că „Guvernul, miniștrii de resort, prim-ministrul și președintele au vorbit pe aceeași limbă, au tras în aceeași direcție”.

„Nu a mai existat situație în care președintele să dea o direcție oficială a statului român și miniștrii Guvernului, cum se întâmpla în timpul guvernării PSD, să vorbească pe persoană fizică, pe cont propriu, în afara liniei oficiale date acesta”, a adăugat acesta.

Mai mult, spune Mureșan, „datorită credibilității României în momentul de față, pe plan european, am obținut un rezultat foarte bun”. Prin urmare, „trebuie să absorbim acești bani, să îi punem la lucru”, dar pentru acest lucru „avem nevoie de o corelare între politica noastră la nivel european, la nivel național și la nivel local”, ceea ce înseamnă că primarii, Guvernul și nivelul european de reprezentare trebuie să aibă aceleași interese pentru ca lucrurile să nu se blocheze. 

De exemplu, menționează vicepreședintele PPE, în ultimii ani de zile, fondurile europene au venit acolo unde au existat președinți de consilii județene și primari competenți” datorită cărora „fața orașelor și a județelor s-a schimbat, lucrurile îmbunătățind-se foarte multe. Cu toate acestea, atenționează politicianul de la Bruxelles, au existat blocaje la marile proiecte de infrastructură, de investiții, amintind că „trei guverne PSD au depus un singur mare proiect de investiții la Bruxelles și anume, podul peste Dunăre de la Brăila”.

Siegfried Mureșan subliniază că „Uniunea Europeană ajută România acum mai mult decât oricând” prin aceste fonduri care sunt „mai multe decât am primit oricând in ultimii ani”, iar ajutorul este unul imediat, în contextul pandemiei de coronavirus, cât și pe termen lung, pe următorii șapte ani. În acest context, în care se pune accentul foarte mult pe solidaritate și unitate, România are datoria „de a se dezvolta bine” pentru a contribui la dezvoltarea Uniunii Europene în ansamblu. 

În ceea ce privește rezoluția Parlamentului European care vizează începerea negocierilor finale dintre Consiliu și Parlament pe bugetul UE pe următorii 7 ani, Siegried Mureșan, în calitate de coordonator privind redactarea documentului din partea grupului PPE, precizează că rezoluția „este foarte importantă fiindcă va fi adoptată cu majoritate largă și transmite un mesaj foarte puternic Consiliului”, pe care eurodeputații îl susțin în raport cu munca depusă pentru anvelopele naționale, însă își doresc creșterea bugetului la unele programe europene.

Din perspectiva grupului PPE, dar nu numai, Siegfried Mureșan menționează că alocări bugetare financiare sunt necesare pentru Programul Erasmus+, Programul European de Sănătate sau politica de migrație și azil, în special partea de securitate a frontierelor externe ale Uniunii Europene.

De altfel, în ceea ce privește Programul European de Sănătate, vicepreședintele PPE susține că o alocare financiară mai mare ar fi în interesul României, cu precădere în contextul crizei sanitare generate de COVID-19 care a exacerbat neajunsurile sistemului național de sănătate.

„Este în interesul României. România este țara europeană care acordă cele mai puține fonduri europene pe cap de locuitor pentru sănătate. Așa a fost in ultimii ani și finanțarea sistemului medical este una din principalele sale probleme. Cu cât vom avea un fond de sănătate mai mare, cu atât este mai bine și pentru România. Bani din care vor putea fi construite spitale dacă e nevoie, modernizate spitalele existente, fiindcă am văzut acum pe durata pandemiei că se poate oricând să vină un al doilea val. Pentru a putea avea grijă de toate persoanele infectate avem nevoie de capacități mari în spitale și avem nevoie de capacități mari și pentru a evita intrarea într-o nouă perioadă de carantină. Dacă capacitățile in spitale sunt mici, oricând virusul se răspândește un pic, va trebui să reintram in carantină, căci dacă nu, spitalele ar fi suprasolicitate. De aceea, acest fond de sănătate este atât de important”, a explicat Siegfried Mureșan.

În ceea ce privește banii pentru protecția frontierelor externe ale UE, „o altă prioritate a grupul Partidului Popular European, acceptată de Parlamentul European”, eurodeputatul PNL a precizat că grupul din care face parte cere creșterea bugetului pentru că „un control bun al frontierei externe a UE înseamnă că putem tri în siguranță și ne putem mișsca liberi în interiorul UE, fără controale la frontierele interne dintre statele membre.

„Vedem că în vecinătatea noastră nu toate țările sunt sigure, nu toate țările sunt stabile. Vedem provocări din partea Turciei la adresa Ciprului, presiuni imigraționiste câteodată pe granița dintre Turcia și Grecia. Trebuie să întărim controlul frontierei externe a UE”, a mai explicat Siegfried Mureșan.

Ca atare, spune acesta, „poziția existentă de negociere între Parlament și Consiliu este una firească, intrăm într-o rundă finală de negocieri, la capătul căreia sunt sigur că vom adopta un buget bun pentru UE, per ansamblu, și repet, bun și pentru România, căci tot ceea ce s-a obținut pentru România până acum e bun obținut”.

 

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Adunarea Generală ONU: Papa Francisc deplânge “eroziunea multilateralismului” și cere încetarea “climatului de neîncredere” în relaţiile internaţionale

CONSILIUL EUROPEAN4 hours ago

Președintele Consiliului European: În competiția marilor puteri SUA – China, UE este profund conectată cu Statele Unite. Împărtășim idealuri și valori consolidate prin încercări ale istoriei

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea Alianței pentru Multilateralism: Pentru a creşte rezilienţa societăţilor este necesară reconsolidarea valorilor democratice

Cristian Bușoi5 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi le-a prezentat miniștrilor sănătății din PPE prioritățile sale ca raportor pentru EU4Health: Sănătatea are nevoie de un buget generos

NATO6 hours ago

NATO: Șase avioane de vânătoare F-16 ale SUA vor apăra spațiul aerian al Bulgariei

INTERNAȚIONAL7 hours ago

Estul Mediteranei: De la ONU, Grecia și Turcia fac apel reciproc “să dea o şansă diplomaţiei” și la “un dialog sincer bazat pe dreptul internaţional”

INTERNAȚIONAL9 hours ago

România condamnă ferm atacul terorist de lângă Charlie Hebdo: Suntem deplin solidari cu Franța și uniți în lupta împotriva terorii

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Ursula von der Leyen susține suspendarea fondurilor europene pentru țările UE ce nu respectă drepturile persoanelor LGBTI

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Mesajul Uniunii Europene la cea de-a 75-a Adunare Generală a ONU: Vom continua să fim o forță motrice a multilateralismului 

CONSILIUL UE1 day ago

Consiliul UE aprobă României un sprijin financiar de 4,1 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi din partea Uniunii Europene

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA1 week ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.2 weeks ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending