Connect with us

INTERVIURI

VIDEO INTERVIU| Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D): Europa cu mai multe viteze, echivalentul unei ruperi a UE. Declarațiile lui Oettinger creează impresia unei Europe divizate

Published

on

Europarlamentarul Răzvan Popa (PSD, S&D) a avertizat, într-un interviu acordat pentru Calea Europeană, cu privire la ascensiunea partidelor și formațiunilor de extremă dreaptă, criticând liderii europeni care pledează pentru o Europă cu mai multe viteze și care, în opinia sa, alimentează tendințele eurofobe. Totodată, reprezentantul României în Parlamentul European transmite că declarațiile de tipul celor făcute de comisarul european Gunther Oettinger „nu fac bine proiectului european” și „creează impresia unei Europe divizate”.

Declarațiile de tipul celor făcute de Oettinger creează impresia unei Europe divizate”

„Astfel de ieșiri nu fac bine însuși proiectului european”, susține europarlamentarul făcând referire la declarația comisarului european Gunther Oettinger potrivit căreia România se numără printre statele care ”vor să slăbească sau chiar să distrugă proiectul european”.

„Problema este că, la nivelul întregii Uniunii Europene se intră în campanie electorală. Să nu își închipuie cineva că acest spirit al alegerilor și al campaniei este doar în România. Nu, este în toate țările europene, pe toate zonele politice. Declarația lui Oettinger este, aș putea spune, chiar revoltătoare. Nu poți să faci astfel de declarații față de unul dintre statele cu o populație pro-europeană, dovedită în toate sondajele de la toate nivelurile făcute de la aderare până acum. România a susținut în mod permanent și cu sacrificii proiectul european. Nu poți spune „România încearcă subminarea proiectului european” (…) Astfel de declarații creează impresia unei Europe împărțite, deci însuși comisarul Oettinger creează această falie între statele din Vestul Europei și cele din Estul Europei, fapt inacceptabil (…) Dacă gândim lucrurile într-o manieră electorală, putem vedea că cancelarul german Angela Merkel tocmai a anunțat pe cine susține în mod oficial pentru președinția Comisiei Europene și în niciun caz nu este domnul Oettinger, este liderul popularilor europene, domnul Weber. Acest fapt justifică, dacă putem spune așa, reacția virulentă a comisarului Oettinger, care a avut critici și la adresa guvernului german. Cred că astfel de ieșiri nu fac bine însuși proiectului european”.

Europa cu mai multe viteze, echivalentul unei „ruperi a Uniunii Europene”

Europarlamentarul român a avertizat cu privire la ascensiunea partidelor și formațiunilor de extremă dreaptă, criticând liderii care pledează pentru o Europă cu mai multe viteze și care alimentează astfel populismul.

Creșterea mișcărilor de stradă „este unul dintre pericolele de la nivelul UE. Ne uităm în state precum Austria, Germania, Italia chiar și Franța unde extrema dreaptă câștigă teren tocmai pe fondul gestionării și a unor declarații iresponsabile a unor lideri europeni vizavi de ce înseamnă viitorul UE. Îl avem pe Emmanuel Macron care a evocat nu o dată, ci de mai multe ori – Europa cu mai multe viteze, statele din vest versus statele din est (…) Dacă acest lucru s-ar întâmpla, ar însemna o rupere a Uniunii Europene și o creștere a acestui feomen eurofob de care ne e frică tuturor. Până să se întâmple ceea ce s-a întâmplat în Marea Britanie, acest bau-bau al ieșirilor din Uniunea Europeană pe baza voinței populației era doar un tablou de care toată lumea fugea, dar nimeni nu credea vreodată că va fi posibil. Iată că este posibil. Acest lucru adăugând tot felul de declarații, de poziții și încercări de a pune o nouă bază a UE pe alte principii decât cele pe care a fost construită -al solidarității, al echității – nu fac decât să întărească aceste sentimente anti-europene ceea ce nu face bine, iar pericolul este unul real și nu foarte departe.

BREXIT: Ieșirea fără un acord din Uniunea Europeană poate fi periculoasă. Decontul va veni la alegerile europarlamentare de anul viitor

„Pericolul eșuării unor negocieri care durează deja și nu sunt ușoare, ci sunt dure, pentru că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană în mod ordonat și coordonat are efecte mai puțin rele sau negative pentru bugetul UE, cetățenii europeni și evident cetățenii români care lucrează și s-au stabilit în Marea Britanie. Însă o ieșire fără un acord are cel puțin două componente foarte dure și periculoase pentru Uniunea Europeană. Pe de o parte este vorba de bugetul UE, pentru că ieșind fără niciun fel de acord din această familie va lăsa un gol care trebuie acoperit de statele membre ceea ce ne duce într-o altă zonă de discuții pe Cadrul Financiar Multianual. Ori creștem contribuția statelor, ori creștem veniturile, dar trebuie suplimentat acest gol pe care îl lasă Marea Britanie fără înțelegere, dacă există acest lucru. Paradigma în care se discută bugetul pe anii următori se poate schimba tocmai în perioada în care România deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.”

” (…) Nu putem vorbi în momentul de față de un eșec al negocierilor. Este un impas, lucrurile nu merg foarte bine, dar nu vorbim obligatoriu de un eșec. Putem analiza ceea ce a dus la decizia populației din Marea Britanie de a ieși din UE. Aici cred că decontul va veni la alegerile europarlamentare de anul viitor, pentru tot ceea ce înseamnă politic sau zonă politică din UE, fie că vorbim de dreapta sau de stânga. Marii câștigători, lucru ce este îngrijorător, sunt partidele populiste, mișcările antieuropene, care încurajate de acest Brexit câștigă teren în UE.

Principala preocupare a instituțiile europene care au atribuții și gestionează acest aspect este de a veghea asupra a ceea ce se întâmplă în primul și în primul rând cu cetățenii europeni care lucrează, s-au stabilit, care sunt în Marea Britanie”.

Despre alocațiile copiilor lucrătorilor români din Austria:

„Am făcut o serie de demersuri plecând de la scrisori publice, am adresat comisarilor, cancelarului austriac, Sebastian Kurz, membrilor Parlamentului din Austria. Am semnalat acest aspect președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Comisia, prin comisarul de resort, Marianne Thyssen, mi-a răspuns. Mi-a spus că va urmări acest asepect.

Nu este în regulă ce se întâmplă la nivelul guvernului austriac. Știe că aceste lucruri sunt pe masa discuțiilor în Austria.

Categoric că mersul este unul anormal și discriminatoriu. În momentul în care acest lucru vine și pune cetățenii europeni pe două trepte, este clar o încălcare a principiilor și drepturilor pe care le au cetățenii europeni, indiferent de naționalitatea lor.

Comisia Europeană urmărește acest aspect, parcursul legislativ al propunerilor pe care le-a făcut guvernul austriac. În momentul în care acestea tind să devină acte normative aplicabile, caregoric va interveni în acest aspect.”

Pașii pe care România ar trebui să-i facă pentru a ajunge în Zona Euro

„Intrarea în Zona Euro, dincolo de chestiunile tehnice, România le-a îndeplinit, la fel ca și cele pentru aderare la Zona Schengen.

Intrarea în Zona Euro este o decizie politică la nivelul fiecărui stat. Ca și în cazul Schengen, România are criteriile îndeplinite. Există un calendar la nivelul guvernului, la nivel politic intern. Evaluările care se fac la nivelul economic, care este impactul social sunt puse într-un calendar al guvernului, urmând ca pașii făcuți în acest sens să ne ducă la aderarea la Zona Euro.

N-aș spune că Bulgaria ne-a luat-o înainte din acest punct de vedere. Aș spune că timing-ul din acest calendar este diferit față de cel al vecinilor de la sud.

Despre inflația în România, unul dintre criteriile după care România este evaluată în procesul de aderare la Zona Euro:Nu cred acest lucru. România se află în ținta propusă de inflație. Nu văd un pericol din acest punct de vedere. Cifrele pot fi diferite de la un moment la celălalt, însă la bilațul la 6 luni pe acest an suntem în ținta propusă” 

Varianta de buget cu care Comisia a venit în plenul Parlamentului este o variantă negociabilă”

E greu de anticipat ce poate spune domnul Juncker pentru că am văzut și la domnia sa poziții contradictorii în funcție de vântul politic care bătea în zona instituțiilor europene. Fiind ultimul discurs în plenul Parlamentului, domnul Juncker nemafiind interesat de un nou mandat, poate să spună orice.

Există câteva proiecte cărora Juncker le-a pus bazele în acest mandat. Este vestitul plan Juncker. Nu toate sunt proiecte de succes pentru Europa. Dacă ne uităm la ce se întâmplă în Uniunea Europeană, la nivelul șomajului în rândul tinerilor, acesta este mult mai mare în Europa de Vest decât în România. Ne uităm la decalajele dintre Europa Occidentală și Europa de Est și trebuie să vedem acest aspect. Felul în care Jean-Claude Juncker a condus Comisia, felul în care a încercat să așeze lucrurile pe tabla economică a Europei a avut puncte bune și puncte mai puțin bune.

Din punct de vedere financiar, lucrurile stau binișor. Principalul aspect al acestei ultime perioade din acest mandat îl reprezintă bugetul Uniunii Europene. Comisia a venit în plenul Parlamentului cu o variantă de buget în care a încercat să împace pe toată lumea, însă nu a atins lucrurile în modul esențial, acolo unde era nevoie, și anume creșterea veniturilor sau modul cum este gestionată impozitarea marilor companii. Cred că varianta de buget cu care Comisia a venit în plenul Parlamentului este o variantă negociabilă, o variantă care să nu stârnească foarte multe critici și foarte multe valuri, o variantă de buget în care cred că nici Comisia nu crede foarte mult.

Coeziunea și politica agricolă comună – două aspecte pentru care va trebui să ne batem în acest context politic complicat

Pentru că este un element cheie în această perioadă în care România va asigura președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, cred că principalele aspecte care ne interesează sunt coeziunea și politica agricolă comună. Sunt două aspecte foarte importante pentru care va trebui să ne batem și să le gestionăm așa cum trebuie în acest context politic complicat și care precedă alegerile. România va avea un rol dificil. Modul în care se vor duce negocierile în această perioadă va ține și de felul în care România va gestiona acest punct extraordinar de sensibil. Repet, într-un context în care urmează alegeri. Dacă lucrurile ar fi fost într-o altă perioadă, poate că ar fi fost mai ușor.

Negocierile privind viitorul buget european vor fi unele foarte dure

„Varianta Parlamentului European prin Comisia de bugete a venit în fața europenilor, este o variantă pe care Parlamentul a votat-o, care diferă în multe puncte față de cea elaborată de comisarul Oettinger și este mult mai apropiată față de ce își doresc cetățenii europeni, noi fiind în contact direct cu cetățenii. Ceea ce Parlamentul a votat și cu ce a venit în fața cetățenilor este mult mai aproape de nevoile și de felul în care vede construcția proiectului european și mersul economic și social al Europei în perioada următoare. Sigur că aici intervin negocierile care vor fi, de asemenea, foarte dure și foarte aplicate pe acest buget. Sunt lucrurile tehnice care trebuie puse la punct și din nou revin la deținerea președinției de către România și chestiunile tehnice pe acest buget care trebuiesc reglate, după care intervin chestiunile politice unde, sigur, fiecare în funcție de capacitățile de negociere va reuși să obțină mai mult sau mai puțin”.

Despre alocarea banilor europeni pentru dezvoltarea României și despre unitate și o reprezentare coerentă pe timpul președinției române a Consiliului UE: „Planul de coeziune, politica de coeziune este extrem de importantă pentru a reduce astfel de decalaje, nu numai pentru România. Da, pentru România și pentru statele din Est, pentru zona Balcanilor este un element foarte important, însă politica de coeziune este importantă și pentru restul Europei pentru că sunt zone în Europa în care trebuie reduse decalajele. Proiectul european de care vorbește toată lumea în această perioadă are la bază exact acest aspect. Dacă vom tăia de la coeziune, de la PAC, de la IMM-uri și continuăm cu această nebunie a planurilor de apărare, care sunt importante, desigur, nu rezolvăm absolut nimic. Rolul politic este unul foarte important în această perioadă, rolul negocierilor, și sunt convins că lucrurile pot merge într-o zonă bună din punct de vedere al imaginii pe care România și-o poate face cu această ocazie în rândul statelor membre ale UE”.

 

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERVIURI

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la finalul Conferinței de Securitate de la München: ”Menținerea relației transatlantice este esențială pentru securitatea europeană”

Published

on

Corespondență de la München

Pentru România, ecuația provocărilor din interiorul Occidentului este una cu un rezultat simplu, având în vedere parteneriatul strategic bilateral cu Statele Unite și apartenența la Uniunea Europeană și la NATO, este de părere premierul Ludovic Orban. Vorbind într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro la finalul Conferinței de Securitate de la München, acolo unde alături de o delegație guvernamentală a reprezentat România, Orban a arătat că România consideră că menținerea relației transatlantice este fundamentală pentru securitatea europeană.

Șeful Guvernului s-a arătat mulțumit de rezultatul întrevederilor sale bilaterale și de reuniunile la care au participat miniștrii români, salutând din nou angajamentul SUA față de Inițiativa celor Trei Mări. Mai mult, Orban a punctat efectul pozitiv al organizării unei reuniuni privind securitatea la Marea Neagră, care a avut loc vineri seară, sub auspiciile think tank-urilor New Strategy Center (România) și CEPA (Statele Unite).

La München, Ludovic Orban a avut întrevederi bilaterale cu omologul său olandez, Mark Rutte, și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transperanță, Vera Jourova. Întrebat cât de aproape suntem de aderarea la Schengen și de finalizarea MCV, premierul a răspuns: ”cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.

În interviul acordat după participarea sa la dezbaterea ”Eurovision Contest: A Europe that protects” din cadrul Conferinței, Ludovic Orban a atras atenția și asupra necesității creșterii contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene, înaintea unor negocieri complicate care vor începe joi în Consiliul European, unde România va fi reprezentată de președintele Klaus Iohannis.

Vocația europeană și transatlantică a României și viitorul Occidentului. Ludovic Orban: La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem parteneriat strategic cu SUA și suntem membri ai UE și NATO

Ludovic Orban: ”La noi, lucrurile sunt foarte simple. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii, suntem membri NATO și membri ai Uniunii Europene. Din punctul nostru de vedere împărtășim preocuparea pentru apărare, pentru securitate care există la nivelul Uniunii Europene, dar considerăm că orice inițiativă de apărare europeană trebuie să aibă loc în cadrul NATO. Considerăm că este fundamentală pentru securitatea Europei menținerea relației transatlantice, un parteneriat foarte serios cu Statele Unite ale Americii, cu Canada, care să asigure pentru fiecare țară din Uniunea Europeană toate condițiile necesare de securitate. Sigur, este o dezbatere apropo de Vest. Eu cred că din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte simple și cred că această Conferință de securitate a arătat că relațiile transatlantice sunt foarte important”.

Care au fost rezultatele prezenței politice a României la München. Luodovic Orban: Mă bucur că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră

Ludovic Orban: ”Am fost foarte prezenți, atât în întâlniri bilaterale. Am avut întâlnire cu premierul Olandei, Mark Rutte, cu premierul Kuweitului, cu premierul Georgiei, cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. De asemenea, miniștrii prezenți au fost implicați în reuniuni bilaterale și au participat la dezbateri și mese rotunde organizate în cadrul Conferinței, în paralel cu dezbaterile din plen. Știți foarte bine că este o puzderie de reuniuni bilaterale, mese rotunde, interacțiuni între diferiți actori instituționali implicați în problema securității. Eu cred că a fost o prezență foarte utilă. Am avut întâlniri importante. Mă bucur, de exemplu, că s-a putut organiza o reuniune privitoare la securitatea la Marea Neagră. (…) A fost și masa rotundă privind Inițiativa celor Trei Mări. A fost practic anunţul acestei conferinţe care arată, practic, angajamentul SUA în susţinerea proiectelor din cadrul iniţiativei celor Trei Mări, o iniţiativă care, este adevărat, pe flancul Estic al Europei, dar parte din Europa şi care este realizată, izvorâtă din nişte necesităţi de dezvoltare a infrastructurii de transport şi energetice şi o serie de proiecte extrem de importante”.

Negocierea viitorului buget pe termen lung al UE. Ludovic Orban: Obiective noi trebuie să prespună resurse noi, o creștere a contribuțiilor statelor membre

Ludovic Orban: ”Noi priorități, noi cheltuieli înseamnă noi resurse. În primul rând, creșterea contribuțiilor statelor membre. Au apărut noi obiective legate de Green Deal, de protejarea frontierelor Uniunii Europene, de apărare europeană în cadrul PESCO sau privind Europa inteligentă care înseamnă digitalizare și cercetare. Obiective noi trebuie să prespună resurse noi cu atât mai mult cu cât a avut loc Brexitul.  Important este să se ajungă la o înțelegere de creștere a contribuțiilor țărilor și să avem un buget. Să nu uităm că politica de coeziune este una dintre principalele politici la nivel european. Uniunea European, prin solidaritatea manifestată, a avut întotdeauna ca obiectiv coeziunea, adică ridicarea zonelor mai puțin dezvoltate peste mediu. De asemenea, politica agricolă comună este bine împământenită în politicile Uniunii Europene și în continuare susținem o alocare importantă atât la pilonul I, cât și la pilonul II. Suplimentar, noi susținem și realizarea convergenței. În mare parte, competitivitatea fermierilor din România este afectată pentru că plățile la hectare sunt mai jos decât nivelul mediu european. Obiectivul este să creștem la un nivel cât mai apropiat de nivelul mediu european. Ținând cont de menținerea acestor politici la nivel european, de noile politici, atunci vom avea o creștere a cheltuielilor care vor presupune, cel mai probabil, o creștere a contribuțiilor statelor”.

Întâlnirile cu premierul Țărilor de Jos și vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență. Cât de aproape este România de aderarea la Schengen și finalizarea MCV?

Ludovic Orban: ”Îndeplinim condițiile și mi se pare normal și firesc. Noi suntem implicați în apărarea frontierelor și o facem foarte bine, dar nu este bine să se păstreze alte tipuri de frontiere în interiorul Uniunii Europene. Interesele tuturor companiilor, inclusiv olandeze sunt afectate de dificultățile de tranzitare a granițelor. (…) În România se fac pași mari serioși spre democrație, spre respectarea statului de drept, cu cât România are un comportament mai corect la nivel european, cu atât obiectivele României vor fi mai ușor de atins”.


Premierul Ludovic Orban a reprezentat România la lucrările celei de-a 56-a ediții a Conferinței de Securitate de la München, continuând astfel tradiția ultimilor ani când țara noastră a fost reprezentată de președintele Klaus Iohannis, în anii 2016 și 2019, dar și la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Apărării Naționale în perioada 2018-2019.

Din delegaţia care îl însoţeşte la München pe Ludovic Orban fac parte ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Ion Oprişor, alături de ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu.

La München, Orban a susținut o alocuțiune joi seară la Conferința pentru Europa, în marja Conferinței de Securitate.

Vineri, premierul Orban a avut întrevederi cu prim-miniștrii Kuweitului și Georgiei și cu vicepreședintele Google, Kent Walker, iar la finalul zilei va participa la cina oficială organizată de Forumul de Cooperare Bilaterală Româno-German.

Sâmbătă, premierul român a avut o întrevedere bilaterală cu omologul său din Țările de Jos, Mark Rutte, ocazie i-a evidențiat obiectivul legitim al României de finalizare a procesului de aderare la spațiul Schengen, pentru care România este deplin pregătită.

Tot sâmbătă, Ludovic Orban a mai avut întâlniri cu președintele German Eastern Business Association, Oliver Hermes, cu Preasfințitul părinte Episcop-vicar Sofian Brașoveanul și cu generalul James Jones, preşedinte onorific al Atlantic Council US și preşedinte al Jones Group International. De asemenea, premierul a participat la recepția găzduită de președintele Raytheon International, Christopher J. Davis, și la dineul de stat oferit de prim-ministrul Landului Bavaria, Markus Söder.

Prim-ministrul Ludovic Orban s-a adresat duminică Conferinței de Securitate de la München, în calitate de invitat de onoare, în cadrul unui panel care deschide lucrările ultimei zile a Conferinței și din care mai fac parte președinta Slovaciei, premierul Croației și doi vicepreședinți ai Comisiei Europene.

Concentrată pe dimensiunea Uniunii Europene, ultima zi a ediției din acest an a Conferinței de Securitate de la München este decupată strategic în două dezbateri intitulate ”Concursul Eurovision”, ambele abordând viitorul Uniunii Europene din perspectivă internă și externă: Europa care protejează și Europa care proiectează.

În debutul zilei, Ludovic Orban a vorbit în cadrul panelului ”Eurovision Contest: A Europe That Protects” alături de președintele Slovaciei Zuzana Čaputová, de premierul Croației Andrej Plenković, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, de vicepreședintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, de președintele Partidului Verzilor din Germania, Annalena Baerbock, și de prim-ministrul landului german North Rhine-Westphalia, Armin Laschet.

După sesiunea de dezbateri, premierul Ludovic Orban și-a încheiat participarea la Conferința de Securitate de la München cu o întrevedere bilaterală cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová.

Puteți urmări, pe larg, corespondența specială CaleaEuropeană.ro de la München aici.

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Profesorul Adrian Streinu-Cercel, candidat la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”, vrea revoluționarea procesului de învățare: ”Studentul de astăzi este un student 3D și va fi un student 4D”

Published

on

© Prof. Dr. Adrian Streinu-Cercel / Facebook

Tehnologia și digitalizarea sunt instrumente prin care putem construi modele, inclusiv în câmpul universitar al medicinei, spune profesorul Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” și candidat la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București.

Într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, profesorul Adrian Streinu-Cercel vorbește despre planul său de reformare a procesului academic și de învățare la nivelul UMF prin tehnologie și digitalizare, spunând că ”studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D”.

”Dacă noi vrem să dezvoltăm Universitatea, și cu siguranță toată lumea vrea acest lucru că suntem totuși în secolul al XXI-lea și am petrecut totuși douăzeci de ani din acest secol, în contextul în care gadget-urile s-au dezvoltat atât de mult, trebuie să folosim tehnologia de realitate augmentată pentru studenți. Studentul de acum nu mai este un student 2D, cum am fost noi, el este un student 3D și va fi un student 4D. Vede în complexitate organismul și vede altfel raportul dintre organe și vase. Înțelege altfel patologia și cum se produc mecanismele din organism”, a declarat directorul Institutului Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş”.

În context, Streinu-Cercel face referire la necesitatea de modificare a curiculei universitare și menționează relația bună pe care o are colegii din universitate

”Relația mea cu colegii din universitate este una foarte bună. Avem însă câteva elemente care țin de fiecare în parte și de locul unde lucrează. Știm foarte bine că avem ani pre-clinici, unde studentul vine și învață la greu o serie de informații pe care noi, pe urmă, în anii clinici le folosim și le generăm modalitatea de gândire prin algoritmii de lucru. În acest context, trebuie să revizuim întreaga curiculă, atât a anilor pre-clinici, cât și a anilor clinici, în concordanță cu ce avem în acest secol al XXI-lea. În concordanță cu ce? În concordanță cu tehnologia. Fiziologia, deși este aceeași, ea poate fi prezentată în cu totul alt mod și pus studentul să învețe și să îți spune ție, profesorul, ce și cum. Nu mai putem să rămânem la nivelul vine profesorul, ține speech-ul, studentul ia notițe. Chestia este trebuie să se modifice”, spune candidatul la funcția de rector al UMF ”Carol Davila”.

În opinia profesorului Adrian Streinu-Cercel, modalitatea în care studentul este examinat trebuie reformată.

”În momentul de față, avem sesiuni de examene. În ziua cutare te duci la boli infecțioase. Nu, trebuie să fie o platformă în care studentul vine și spune: azi sunt pregătit, vreau să dau șapte examene. Se duce dimineață la ora 7:00 la infecțioase, intră în sala de examen, își ia tableta, începe să completeze în timpul respectiv tot ce are de completat, a terminat, la revedere. Totul se duce în sistem, sistemul îți spune ai luat atâtea puncte. Vrei să-ți mărești nota? Vii mâine și îți mărești nota. După ce a terminat la boli infecțioase, vrea să se ducă la anatomie patologică, completează ce are de completat, și se duce la chirurgie în aceeași zi. De ce să-l mai forțez eu acum când tehnologia este la îndemână? Pentru asta, însă, cadrul didactic trebuie să gândească să facă întrebări. Se schimbă paradigmă și da o cazuistică. Și una este să gândești într-o cazuistică gândită din aproape în aproape de profesor și studentul nu va face decât să replice. Atunci se replică modele, se replică informația și se creează algoritm de diagnostic în capul studentului”, a mai spus el, precizând că modelele nu trebuie neapărat preluate de undeva, ci ele pot fi create.

Citiți și Profesorul Adrian Streinu-Cercel candidează la funcția de rector al Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” și dorește extinderea spațiilor de învățământ și de cercetare, reconstruind Universitatea

Continue Reading

INTERVIURI

INTERVIU Asztalos Csaba, președintele CNCD: Cetățenii europeni din România și cetățenii români care se află în UE sunt protejați prin lege împotriva discriminării

Published

on

Orice cetățean al Uniunii Europene aflat în România este protejat, prin lege, împotriva discriminării, asemenea cetățenilor români, care, la rândul lor, sunt apărați prin lege în orice țară membră a UE în baza principiului egalității și descriminării, a afirmat Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro. Potrivit acestuia, majoritatea cazurilor în care CNCD a fost sesizat de cetățeni europeni din alte state membre aflați în România au vizat relațiile de muncă.

”Orice cetățean al Uniunii Europene aflat în România, și am avut cazuri, mai ales în relațiile de muncă, este protejat împotriva discriminării, așa cum este protejat un cetățean român. Am avut plângeri din Belgia, expați care au lucrat aici la multinaționale, privind accesul la servicii, elemente de homofobie sau contracte de muncă legate de aceste aspecte. Am putut face ceva pentru ei. Dacă îmi aduc aminte, am avut și cetățeni din Marea Britanie. Noi avem o lege distinctă care vorbește de protecția cetățenilor Uniunii Europene în România împotriva discriminării”, a spus Asztalos Csaba.

Președintele CNCD a arătat că, în baza legii, a fost înființată o structură în acest sens, care se află în ”proces de dezvoltare”. Totodată, acesta a spus că CNCD încearcă să comunice în mai multe limbi cu cei care înaintează plângeri de discriminare.

”Chiar dacă ne scriu în engleză, am acceptat plângerile, am comunicat, nu am refuzat”, a spus.

Asztalos Csaba a ținut să informeze că, asemenea cetățenilor europeni din țara noastră, și cetățenii români aflați în alte state membre ale UE sunt protejați prin lege împotriva discriminării

”Ceea ce trebuie să știe cetățenii români este că și ei sunt protejați în orice stat membru al Uniunii Europene. Fiecare stat membru are obligație să gestioneze acest aspect. Fiecare stat are o instituție de drepturile omului care gestionează principiul egalității și nediscriminării”, a declarat președintele CNCD.

Acesta a mai spus că la nivelul Uniunii Europene există o rețea a institutelor de egalitate – Equinet.

”Nu suntem doar instituțiile din Uniunea Europeană, ci și din statele care se află în curs de negociere pentru aderare la Uniunea Europeană. Ne consultăm reciproc pe diferite spețe. Suntem conectați la asta”, a mai susținut Asztalos Csaba.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării este o agenție a Guvernului României, formată în 2001. Este garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării, în conformitate cu legislația internă în vigoare și cu documentele internaționale la care România este parte.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending