Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D): Partenerii europeni sunt obligați să primească România în Spațiul Schengen

Published

on

Interviu realizat de Dan Cărbunaru

Aderarea României la spațiul Schengen, pregătirea momentului aderării la zona euro și negocierea viitorului cadru financiar multianual sunt printre cele mai importante teme care vizează prezentul și viitorul european al României, consideră europarlamentarul social-democrat Răzvan Popa (PSD, S&D), membru în Comisia pentru bugete a Parlamentului European, în cadrul unui interviu acordat CaleaEuropeana.ro.

Eurodeputatul român face referire la nevoia continuării politicilor de coeziune și agricolă comună în noul cadru financiar multianual, subliniind că România este un beneficiar net al fondurilor europene. Totodată, Popa precizează că noul buget multianual european trebuie să aibă în vedere proceduri mai simplu și mai flexibile pentru a facilita accesarea banilor europeni.

În același timp, europarlamentarul social-democrat consideră că obiectivele aderării României la spațiul Schengen și la zona euro rămân extrem de importante. Potrivit lui Popa, partenerii europeni au obligația de a primi România în spațiul Schengen, în vreme ce aderarea la moneda unică trebuie pregătită ținând cont de experiența țărilor care au aderat la euro și nu au fost suficient pregătite.

 

Dan Cărbunaru (D.C.): Bună ziua. Suntem la Bruxelles, în Parlamentul European, în biroul celui mai proaspăt europarlamentar dintre cei care reprezintă România aici, Răzvan Popa, membru PSD și membru al unei Comisii foarte importante în Parlamentul European, cea pentru bugete. 

Răzvan Popa (R.P.): Bună ziua, bine ați venit!

D.C.: Faceți parte dintr-o comisie care gestionează banii europeni, viitorul banilor europeni, iar România este una dintre țările care se bazează foarte mult pe banii europeni. Recent vedeam statistici care plasau România pe locul 2 în UE, după Polonia, în anul 2016 la capitolul beneficiar net. Ce ar trebui să știe românii despre acest moment privind viitorul banilor europeni?

R.P.: Este un moment extrem de important în acest context oarecum complicat în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene și bugetul Europei, inclusiv în contextul ieșirii Marii Britanii din UE. Ceea ce va genera un deficit sau o ”gaură” în buget de peste 10 miliarde de euro. Discuțiile sunt avansate, ele au început de anul trecut. Comisia Europeană va prezenta propunerile pentru viitorul cadru financiar până la mijlocul acestui an, ceea ce înseamnă că noi avem un rol foarte important aici în ceea ce privește apărarea intereselor României din punct de vedere al banilor europeni de care beneficiază și de care s-a dovedit statistic că a beneficiat extrem de mult

D.C.: Ce puteți face dumneavoastră în Comisia pentru bugete și cum sunteți conectați la ceea ce urmează? Practic, în discuțiille privind cadrul financiar multianual Comisia trebuie să vină cu o propunere, avem un comisar important care gestionează o bună parte din banii europeni, Corina Crețu, exact cei de care România are nevoie, cei de dezvoltare regională.

R.P.: Politica de coeziune a Uniunii Europene este extrem de importantă și creează beneficii în special pentru statele în curs de dezvoltare cum este România. Este un instrument care reduce decalajele între statele noi ale Uniunii Europene și statele mai vechi cum sunt cele din vest. Sigur că avem un comisar extraordinar de important care practic gestionează acest plan de coeziune de care beneficiază România. Pe următorul cadru financiar, interesul nostru cred că ar trebui să fie pe politica de coeziune și pe politica agricolă, pentru că sunt două instrumente de care România are nevoie și de care poate beneficia în continuare pentru a se dezvolta. O statistică, de asemenea, arată că beneficiind de aceste fonduri practic produsul intern va crește în perioada următoare semnificativ. Asta se transmite în viața de zi cu zi a cetățenilor români, care sunt contributori la bugetul european. 

D.C.: Despre contribuții vorbea recent și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Spunea că trebuie să dăm mai mult decât o ceașcă de cafea pe zi pentru Europa. Cam asta ar reprezenta contribuția zilnică a unui cetățean european. România se află printre statele care mai degrabă primește decât dă, însă avem exemplul Ungariei care prin premierul Orban se arăta dispusă să dea mai mult la bugetul Uniunii Europene. Comisarul Oettinger vorbea despre nevoia de a da mai mulți bani pentru bugetul european. Se vorbește chiar despre o sumă suplimentară de vreo 16 miliarde de euro. Ce ar trebui să facă România: să fie pregătită să dea mai mult, cât ar trebui să dea?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

R.P.: Dacă ne uităm la balanță, România a beneficiat net de multe miliarde de euro față de contribuția pe care a dat-o în această perioadă. Sigur că aceste discuții intervin în acest context complicat de care spuneam la început, cel al ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană. Pe de o parte există un curent care spune și așează lucrurile într-un anumit context și anume: reducerea tuturor proiectelor și a programelor în așa fel încât acest deficit creat de Brexit să nu afecteze bugetele naționale. Pe de altă parte, există o a doua opinie, cea legată de majorarea contribuțiilor statelor la bugetul Uniunii Europene pentru a acoperi deficitul creat de Brexit. Dacă ne uităm la beneficii și la modul în care se poate opera această modificare, putem spune că România ar trebui să fie pregătită de a acoperi și de a contribui ceva mai mult la ceea ce înseamnă bugetul Uniunii Europene prin prisma celor două proiecte foarte importante care ne vizează și de care trebuie să ținem foarte mult în următorul cadru financiar: politica de coeziune cu fondurile aferente și politica agricolă.

D.C.: Înțeleg că ar fi de preferat să ne pregătim să dăm ceva mai mulți bani la Uniunea Europeană, în condițiile în care oricum vom primi mai mulți, decât să susținem tăierea bugetului de pe urma căruia tot noi să suferim. E o discuție care, cu siguranță, se va purta și la noi în țară, mai ales că președinția rotativă a Uniunii Europene revine României de la 1 ianuarie 2019 este exact perioada în care se va închide discuția despre bugetul multianual. Care ar trebui să fie actorii implicați în România în reprezentarea intereselor noastre? Dumneavoastră sunteți reprezentant în Parlamentul European, dar sunt și mulți alții actori, poate și din zona executivului care ar trebui să fie implicați.

R.P.: Categoric, guvernul are un rol important în această ecuație a definirii priorităților. Până la urma, întreaga societate românească, dacă vorbim și de zona politică, și de zona economică și de zona societății civile au un rol extrem de important în ceea ce înseamnă definirea priorităților României în perioada imediat următoare. Un element cheie în cadrul financiar viitor este cel al simplificării procedurilor de accesare a banilor europeni. Proceduri mai simple și proceduri mai flexibile în așa fel încât toți beneficiarii – fie că vorbim de autorități publice locale, fie că vorbim de întreprinderi mici și mijlocii, de antreprenori sau de mediul academic – să acceseze mult mai ușor banii europeni. Astlfel, eficiența lor și efectul multiplicator să fie reale.

D.C.: Aveți și o experiență administrativă relevantă în plan local. Ce a însemnat pentru Brașov aderarea la Uniunea Europeană și cum au știut brașovenii să folosească banii europeni?

R.P.: Discutăm despre câteva chestiuni importante. Sunt cele două mari linii, cea de infrastructură, care este importantă dar care nu are neapărat un efect multiplicator economic, dar este necesară pentru orice autoritate locală. Și vorbim despre investițiile economice, făcute cu bani europeni. A depins întotdeauna de fiecare administrație, cum și pe ce linie a dorit să meargă din acest punct de vedere. Brașovul a folosit banii europeni în special pentru proiectele de infrastructură, proiectele mai puțin viabile din punct de vedere economic. Poate că ar fi trebuit să existe un oarecare echilibru în felul în care sunt accesați banii europeni din acest punct de vedere, mai ales pentru un oraș ca Brașovul care ar fi trebuit să fie un centru economic important în România.

D.C.: Sunt două proiecte în care România încă nu a reușit să se conecteze la nivel european: unul este aderarea la spațiul Schengen, într-un moment complicat chiar și pentru membri vechi ai spațiului Schengen, iar al doilea este legat de aderarea la zona euro, obligație asumată și prin tratat. Cum vedeți această aderare la zona euro?

R.P.: Este un obiectiv clar pe care România și l-a asumat, însă trebuie să alegem foarte bine acest moment, ținând cont de experiența statelor care au aderat la zona euro și nu au fost suficient de bine pregătite. Asta ne arată că pașii pe care trebuie să îi facem în acest sens trebuie să fie foarte bine calculați și foarte bine puși la punct. Este un moment important, este un moment pentru care Guvernul împreună cu actorii implicați în această chestiune, Banca Națională spre exemplu, trebuie să se pregătească foarte bine. Este important momentul pe care ni-l alegem. Au fost avansate tot felul de date. Cred că pregătirea pe care trebuie să o facem trebuie să fie una temeinică și abia după ce suntem sigură că acest lucru este bine pus la punct să avansăm anumite date de aderare la zona euro.

D.C.: Alături de aderarea la zona euro, aderare la Spațiul Schengen rămâne pentru români un lucru important, mai degrabă din punct de vedere economic decât a liberei circulații a persoanelor care oricum există. Grupul S&D sprijină puternic aderarea, Parlamentul European, Comisia Europeană, sunt mulți aliați, însă sunt țări care ezită în ciuda ofensivei diplomatice pe care România a început-o. Când credeți și în ce condiții ar putea avea loc aderarea României la Spațiul Schengen?

FOTO: CaleaEuropeana.ro

R.P.: România și-a îndeplinit toate obligațiile și, mai mult de atât, în ce privește chestiunile tehnice de aderare la Spațiul Schengen și este un drept al României de a fi în Spațiul Schengen și o obligație a partenerilor europeni de a primi România în Spațiul Schengen. De la acest punct trebuie să plecăm și să reașezăm lucrurile în discuțiile pe care le avem la toate nivelurile în Europa, pentru că dacă stăm și gândim lucrurile și le observăm cu detașare de alte chestiuni, interese, alte teme pe care unele state, dacă ne referim la opoziția pe care o fac, le scot în evidență, putem spune că România este unul din statele importante ale Uniunii Europene, are această capacitate de a fi membru Schengen cu toate drepturile și obligațiile. Am dovedit că avem capacitatea de a face acest lucru, de a ne îndeplini obligațiile, am făcut mai mult de atât și nu văd niciun motiv pentru care România să nu acceadă în următaorea perioadă, mai ales că vorbim de un an foarte important, anul centenarului Marii Uniri, în spațiul Schengen. Nu există absolut niciun motiv, iar acesta este unul dintre principalele puncte pe care, împreună cu colegii din delegația română vom marșa în perioada următoare.

D.C.: Ați vorbit despre anul centenarului, un an care are o semnificație specială pentru România și cu reverberații europene. În discursul său privind starea Uniunii, Jean-Claude Juncker amenționat acest moment. Poate fi o pregătire și de imagine pentru România, în contextul în care va prelua președinția rotativă a UE. Care credeți că ar trebui să fie prioritățile României și cum ar trebui să își fructifice acel moment de șase luni?

R.P.: E clar că preluarea președinției vine într-un moment extrem de important, la o lună după ce România a sărbătorit centenarul Marii Uniri și este o încununare a procesului de integrare în Uniunea Europeană. De asemenea, vine într-un moment extraordinar de important din punct de vedere al viitorului european pentru că revenim la cele două teme importante care vor ocupa agenda europeană în următoarea perioadă și anume Brexit și Cadrul Financiar Multianual. Cred că rolul României în acest context va fi extraordinar de important, mai ales în condițiile în care sunt cele două elemente importante de apărat: banii de care să beneficieze România în următoarea perioadă a CFM și interesele cetățenilor europeni, în special a cetățenilor români care locuiesc în Marea Britanie care trebuie apărate în mod constant în privința drepturilor pe care le au în Uniunea Europeană sau în Marea Britanie, ca urmare a Brexit.

D.C.: Suntem într-o perioadă în care Germania își caută echilibrul politic, sunt săptămâni de zile care au trecut din momentul în care Angela Merkel a încercat să își configureze noul cabinet, se întoarce la sprijinul socialiștilor. Pare se însă că agenda franco-germană, acest motor care a împins Uniunea Europeană înainte timp de zeci de ani se pregătește. Cum vedeți acest curs de coliziune pe care se poziționează deocamdată de unul singur Emmanuel Macron în raport cu instituțiile UE și ce ar însemna asta pentru români?

R.P.: Discuția despre viitorul Uniunii Europene este una deschisă și trebuie să continue în următoarea perioadă. Personal, nu cred într-un deziderat al unei Europe cu mai multe viteze, o Europă pentru state dezvoltate și o Europă pentru state mai puțin dezvoltate. Trebuie să existe o Europă pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene. Pe de altă parte, sunt câteva elemente cheie în ceea ce înseamnă dezbateri privind viitorul Europei și cred că dacă reușim să transformăm Europa, UE, instituțiile UE în instituții mai puternice prin prisma încrederii pe care cetățenii europeni trebuie să o aibăîn acestea, vom reuși să reașezăm Uniunea Europeană pe niște baze solide. Sigur că sunt foarte multe provocări cu care Europa s-a confruntat în ultima perioadă – extremismul, pentru că vedem un fenomen îngrijorător în câteva state ale UE, mai ales în rândul tienrilor, ceea ce este iarăți o problemă. Emmanuel Macron este pro-european, viziunea pe care o are asupra viitorului Europei poate să ducă la un anume progres din punct de vedere ideologic. Europa trebuie să fie un exemplu, să fie un motor pentru ceea ce înseamnă economia mondială, însă cred că Europa trebue să fie mult mai apropiată, prin instituțiile pe care le are, de cetățeni și să răspundă direct și rapid nevoilor cetățenilor săi.

D.C.: Am început interviul cu dumneavoastră prezentându-vă ca fiind cel mai proaspăt membru al reprezentării României în Parlamentul European. Dacă ar fi să rezumați, în câteva cuvinte, activitatea dvs de anul trecut și ce proiecte și priorități v-ați asumat pentru anul ce a început.

R.P.: A fost o perioadă densă și intensă din punct de vedere al activității pentru că nu am venit niciun moment în Parlamentul European cu gândul la timpul rămas până la finalizarea mandatului, ci am venit cu gândul de a reprezenta cât mai bine cetățenii care până la urmă ne-au trimis pe toți aici. Sunt foarte multe proiecte importante pe cred că putem să le așezăm într-un cadru european pentru cetățenii europeni și, în special, pentru cetățenii români, de la chestiunile bugetare care privite din țară cu o oarecare neîncredere au un impact extraordinar asupra vieții de zi cu zi a noastre în țară, la apărarea intereselor cetățenilor români în Europa, pentru că acest lucru trebuie să se facă în mod constant. Un alt proiect foarte important îl reprezintă aderarea României la Spațiul Schengen, este un deziderat pe care ni l-am impus și un lucru pe care trebuie să îl facem fără niciun fel de discuții în acest sens, la care se adaugă proiectele legate punctual de anumite chestiuni. Mă refer la simplificarea accesării fondurilor europene, la sprijinirea IMM-urilor, la sprijinirea sectorului inovativ, pentru că nu există dezvoltare, progres, dacă nu există și inovație, la apărarea drepturilor cetățenilor și a consumatorilor în Uniunea Europeană. Vă pot da un exemplu, cel legat de cumpărătorii de mașini. Există o mare problemă la nivelul Uniunii Europene cu mașinile second-hand unde nu corespund întotdeauna specificațiile tehnice oferite de vânzător cu realitatea. Mă refer la existența unei baze de date la nivel european cu tot ceea ce înseamnă datele tehnice ale unei mașini second hand astfel încât putem vedea oricând kilometrajul real, anumite vicii ascunse, perioadele și de câte ori a fost mașina în service, la inspecția tehnică. Pentru că aceste lucruri produc pagube de zeci de milioane de euro anual. Aceste lucuri se pot face de aici și pot avea efecte, beneficii asupra cetățenilor și mult mai apropiate pentru cetățenii Uniunii Europene și pentru cetățenii României.

D.C.: Deci ar fi o interconectare a unor baze de date sau crearea unei baze de date noi?

R.P.: Crearea unei baze de date comune la nivel european care să includă toate aceste specificații tehnice ale unei mașini second-hand.

D.C.: Și pentru români ar fi o veste importantă. Suntem printre campionii importurilor de mașini la mâna a doua, cred că după recenta modificare a legislației au intrat sute de mii de mașini în această situație în România, care se adaugă altor milioane din anii trecuți.

R.P.: Categoric. Fiecare cumpărător de bună credință este interesat de două chestiuni când cumpără un autoturism: numărul de kilometri și starea tehnică dincolo de cea care se poate vedea cu ochiul liber. Avem extraordinar de multe exemple în acest sens, oameni care s-au confruntat cu diferite probleme după achiziționarea unui autoturism second-hand. Repet, este un exemplu de ceea ce putem face ca reglementări, activitate europeană în această perioadă.

 

 

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fabrica de construcții metalice din Arad, rol determinant în construirea celor 433 de km de autostradă din PNRR

Published

on

© Gheorghe Falcă - arhivă personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) salută activitatea amplă de la fabrica de construcții metalice din Arad, cea mai mare fabrică de acest tip din Sud-Estul Europei.

„De aici pleacă structurile metalice pentru cele patru poduri de pe Centura Bucureștiului, iar construcțiile metalice vor avea un rol determinant în perioada următoare atunci când România va construi 433 de km de autostradă (PNRR) și sute de kilometri de căi ferate”, a scris deputatul european pe pagina de Facebook.

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă condiția esențială prin care un stat membru poate accesa fondurile disponibile prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență de 672,5 miliarde de euro, nucleul planului Next Generation EU.

România are un buget alocat estimat de 30,4 miliarde de euro destinat instrumentului de finanţare “Mecanismul de redresare şi rezilienţă”, din care 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Citiți și: Ministrul Transporturilor anunță semnarea contractului de proiectare a Autostrăzii Unirii: Ne luptăm ca A8 și A7 să fie finanțate din PNRR. Moldova a așteptat suficient drumuri moderne

Amintim că în vremea în care eurodeputatul PNL conducea Aradul, a restaurat tot cu fonduri europene (11 milioane euro) Colegiul Moise Nicoară, dar și Palatul Cultural (ridicat în 1913, cu linii asemănătoare Academiei de Muzică Franz Liszt de la Budapesta), clădiri emblematice pentru istoria și imaginea Aradului. Palatul Cultural din Arad a fost dotat cu o orgă nouă, care a costat 600.000 euro.

Gheorghe Falcă a fost primarul municipiului Arad în perioada 2004-2019, funcție la care a trebuit să renunțe după câștigarea unui mandat de europarlamentar la alegerile europene din mai 2019. Din calitatea de primar, Falcă a fost membru al Comitetului European al Regiunilor, participând la formarea politicilor la nivel european. Ca primar al Aradului, Gheorghe Falcă a reușit să dezvolte și să modernizeze orașul și a realizat cea mai mare investiție finanțată din fonduri europene din învățământul românesc.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Garanția pentru Copii: Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării despre implementarea și finanțarea prin PNRR a programului de construire de creșe

Published

on

© Dragoș Pîslaru/ Facebook

Europarlamentarul Dragoș Pîslaru a început luni, la București, o serie de întâlniri cu oficialii statului român pe tema Garanției pentru Copii, unul dintre cele mai importante obiective ale mandatului său de eurodeputat.

Co-raportor al grupului Renew Europe pe dosarul Garanției pentru Copii, Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila, despre educația și îngrijirea timpurie și locuire, subliniind că acest instrument este unul esențial pentru copiii și tinerii României și ai UE. 

“De la prima întâlnire a săptămânii dedicată Garanției pentru Copii vă aduc și primele vești bune. Am discutat azi cu ministrul Cseke Attila, care tocmai lansează programul de construire de creșe al MDLPA, acum gata de implementare și finanțat prin PNRR chiar prin pilonul pe care l-am creat în calitate de co-raportor pe Mecanismul de Redresare și Reziliență”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit europarlamentarului, Garanția pentru Copii presupune contactul cu toate instituțiile-cheie și cu organizațiile implicate pe cele patru componente esențiale ale investiției care trebuie făcută în tânăra generație: educație, sănătate, nutriție și locuire.

“Îi felicit pe colegii mei din Guvern pentru această inițiativă guvernamentală reușită și atât de așteptată de părinții din toată România. Am atins de asemenea în discuția cu domnul ministru Cseke Attila declarația președinției portugheze a Consiliului UE privind strategia europeană de locuire și situația persoanelor fără adăpost, în perspectiva politicii de incluziune și a valului reînnoirii – Renovation Wave”, a mai spus Pîslaru.

El a mai indicat că prin Platforma europeană de combatere a fenomenului lipsei de adăpost, instituţiile Uniunii Europene, statele membre și părțile interesate colaborează în vederea găsirii unor soluții concrete pentru soluționarea fenomenului persoanelor fără adăpost în UE.

“Platforma face parte din Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale și va pune în aplicare Principiul 19: dreptul la locuință şi la asistență pentru persoanele fără adăpost”, a conchis el, anunțând că va continua seria de întâlniri.

Amintim că Dragoș Pîslaru și-a convins colegii din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European  să demareze discuțiile privind crearea unui Autorități Europene pentru copii, incluziune și inovare socială, care să coordoneze și să împingă înainte politicile statelor membre cu scopul combaterii sărăciei și excluziunii sociale a copiilor.

În cadrul Garanției europene pentru copii, statelor membre li se recomandă să ofere copiilor aflați în dificultate acces gratuit și eficace la:

  • structurile de educație și îngrijire timpurie – evitându-se, de exemplu, segregarea claselor;
  • activități educative și școlare – de exemplu, echipamente adecvate pentru învățământul la distanță și excursii școlare;
  • cel puțin o masă sănătoasă în fiecare zi de școală; și
  • asistență medicală – de exemplu, prin facilitarea accesului la consultații medicale și la programe de depistare a bolilor.

Aceste servicii ar trebui să fie gratuite și ușor accesibile copiilor aflați în dificultate.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat Garanția europeană pentru copii în Orientările sale politice pentru perioada 2019-2024. Garanția europeană pentru copii completează cel de al doilea pilon al Strategiei privind drepturile copilului. Ea este, totodată, unul dintre elementele cele mai însemnate ale Planului de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale, adoptat la 4 martie 2021, și constituie un răspuns direct la principiul 11 al pilonului: Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii. Planul de acțiune propune drept obiectiv pentru UE reducerea cu cel puțin 15 milioane (dintre care cel puțin 5 milioane copii), până în 2030, a numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac sesizează Guvernul și Parlamentul pe tema importului de deșeuri: Îmi rezerv dreptul de a crea un comitet de inițitivă care să declanșeze organizarea unui referendum pe acest subiect

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Eugen Tomac a anunțat luni că va sesiza Guvernul și Parlamentul pentru a lua “măsuri radicale” și a stopa importurile de deșeuri în România, precizând că își rezervă dreptul de a crea un comitet de inițitivă care să declanșeze organizarea unui referendum pe acest subiect.

“Aerul, Apa și Solul nu se negociază! Nu mă impresionează multe lucruri din cotidian. Viața unui politician este plină de evenimente mai puțin plăcute pentru că trebuie să iei continuu decizii, să emiți opinii, lista provocărilor fiind foarte lungă. Recunosc, însă, că am rămas șocat când am citit știrea din care rezultă că Poliția de frontieră a confiscat 4600 de tone de deșeuri care trebuiau să fie “importate” în România.  Știam că pentru unii protejarea mediului este doar o lozincă și că în spatele acestor “preocupări” se aduc deșeuri în România contra unor sume derizorii. Nu mi-am putut, însă, imagina că se închid ochii la aceasta crimă și că în țara noastră intră anual zeci de mii de tone de deșeuri din alte state”, a afirmat eurodeputatul român, într-o reacție la anunțul conducerii Poliției de Frontieră, care a precizat că poliţiştii de frontieră au reuşit să confişte, de la începutul anului, peste 4.600 tone de deşeuri.

Tomac a criticat lipsa dezbaterilor legate de mediu, dar și faptul că majoritatea primăriilor nu tratează cu seriozitate selectarea deșeurilor. “Suntem, prin neimplicare și delăsare, părtași la distrugerea cu bună știință a AERULUI, APEI și SOLULUI României”, a subliniat el.

Europarlamentarul a precizat că a citit legislația legată de transportul de deșeuri, subliniind faptul că România are obligația să înceteze primirea oricărui tip de deșeuri și să înăsprească legislația privind selectarea deșeurilor interne.

“Pentru a nu mai lasă niciun fel de interpretare cred că trebuie stopată urgent această activitate.  Voi sesiza astăzi Guvernul României și Parlamentul pe acest subiect, pentru că trebuie urgent luate măsuri radicale. Uniunea Europeană și-a stabilit drept prioritate, prin mandatul actualei Comisii Europene, protejarea mediului ca prioritate zero. Tocmai de aceea, trebuie să explicăm cu argumente credibile o asemenea decizie inclusiv la Bruxelles”, a continuat el.

Eugen Tomac a mai transmis că în cazul în care solicitarea transmisă autorităților nu produce efecte și vom primi în continuare deșeuri inutilizabile și toxice pe teritoriul României, își rezervă dreptul de a crea un comitet de inițitivă care să declanșeze organizarea unui referendum pe acest subiect.

“Românii sunt cei care trebuie să decidă dacă sunt sau nu de acord ca în țara noastră să fie aduse deșeuri în condițiile în care nu avem un sistem de selectare și reciclare a deșeurilor din Romania și nici gropi suficiente pentru a gestiona propriile deșeuri. Avem nevoie de un mediu sănătos, de un aer curat, de apă fără reziduuri și de un pământ roditor. Este tot ce e mai bun ce le putem lasă viitoarelor generații de români”, a conchis el.

De la începutul acestui an, poliţiştii de frontieră au intervenit în 106 cazuri, reuşind confiscarea a peste 4.600 tone de deşeuri, fie în intervenţii punctuale, fie în cadrul unor acţiuni de amploare desfăşurate în colaborare cu Garda Naţională de Mediu şi Direcţia Generală a Vămilor.

La nivel european, Comisia a solicitat României și mai multor state membre să transpună integral în legislația națională noile norme privind gestionarea deșeurilor, prevenirea deșeurilor de ambalaje și depozitele de deșeuri.

Astfel, în cadrul pachetului său din luna iunie privind procedurile de infringement, Comisia Europeană a îndemnat Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/851 de modificare a Directivei 2008/98/CE privind deșeurile. Directiva stabilește cerințe minime de funcționare pentru schemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și consolidează normele privind prevenirea deșeurilor. Ea stabilește, de asemenea, noi obiective privind reciclarea deșeurilor municipale, specificând că, până în 2025, deșeurile municipale vor trebui reciclate la un nivel minim de 55 % din greutate. Acest obiectiv va crește la 60 % până în 2030 și la 65 % până în 2035. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 17 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.

De asemenea, Comisia Europeană a îndemnat Austria, Estonia, Grecia, Spania, Finlanda, Franța, Croația, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia și România să își alinieze legislațiile naționale la modificările incluse în Directiva (UE) 2018/852 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Directiva impune statelor membre ale UE să ia măsuri pentru a preveni generarea de deșeuri de ambalaje și pentru a reduce la minimum impactul ambalajelor asupra mediului. Pactul verde european subliniază importanța obiectivului ca Europa să rămână pe calea cea bună în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale de mediu. În octombrie 2020, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere celor 13 state membre menționate, iar acum a decis să le trimită avize motivate. Țările respective au la dispoziție două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile necesare; în caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție cu privire la aceste cazuri.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.6 mins ago

Polonia trimite o echipă de salvare în Germania: Îi ajutăm pe vecinii noștri să facă față consecințelor inundațiilor tragice

Gheorghe Falcă1 hour ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Fabrica de construcții metalice din Arad, rol determinant în construirea celor 433 de km de autostradă din PNRR

Dragoș Pîslaru1 hour ago

Garanția pentru Copii: Eurodeputatul Dragoș Pîslaru a discutat cu ministrul dezvoltării despre implementarea și finanțarea prin PNRR a programului de construire de creșe

NATO17 hours ago

Noul ambasador al României în SUA, Andrei Muraru, în vizită la Baza Mihail Kogălniceanu: Suplimentarea efectivelor de militari americani în România reprezintă o prioritate

FONDURI EUROPENE18 hours ago

România achiziționează cu fonduri europene două avioane destinate situațiilor de urgență, capabile să transporte pacienți în stare critică pe o rază de 2.000 km

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Comisia Europeană solicită companiei Google să fie mai transparentă: Consumatorii UE nu trebuie induși în eroare

CHINA19 hours ago

Prima vizită a unui înalt oficial al administrației Biden la Beijing: SUA salută concurența acerbă cu China. Ne vom consolida propria forță competitivă, dar nu căutăm un conflict

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Ministrul transporturilor Cătălin Drulă anunță îmbunătățirea legăturilor de infrastructură dintre România și Republica Moldova: Avem cinci proiecte în derulare

U.E.20 hours ago

Comisarul european pentru Sănătate îl asigură pe eurodeputatul Dan Motreanu că secvențierea genomului SARS-CoV-2 este o prioritate a Comisiei Europene

EDUCAȚIE20 hours ago

Raport UNICEF: În România, accesul limitat la internet și la echipamente IT reprezintă principalele bariere în furnizarea serviciilor în educație în contextul COVID-19

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL3 days ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI5 days ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA6 days ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA7 days ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending