Connect with us

#RO2019EU

VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) explică mizele primei președinții a României la Consiliul UE: Vom gestiona teme majore, de importanță primordială pentru Europa

Published

on

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al celei mai mari familii politice europene – PPE – a vorbit într-un amplu interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro despre provocările primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, un mandat în cadrul căruia europarlamentarul susține că Guvernul României „va trebui să gestioneze o serie de teme majore, de importanță primordială pentru toată Uniunea Europeană”.

Mureșan a ținut să precizeze că România se numără printre statele care pot aprecia că propunerea Comisiei Europene pentru viitorul cadru financiar multianual este una bună, având în vedere creșterea cu 8% a fondurilor alocate față de actuala perioadă de programare financiară.

VIDEO – Prima parte a interviului (A doua parte urmează a fi publicată miercuri, 29 august)

Calea EuropeanăÎn aproximativ 4 luni România, va prelua, pentru prima dată președinția Consiliului UE pentru șase luni. Aceasta va fi marcată de mai multe momente importante: Ieșirea Marii Britanii din UE, Summitul șefilor de stat și de guvern de la Sibiu, alegerile europene, finalizarea discuțiilor și negocierilor între instituții privind bugetul petnru următorii 7 ani. Cum credeți că vor evolua cele șase luni și care sunt șansele ca România săaibă o președinție de succes?

Foto: Facebook/ Siegfried Muresan

Siegfried Mureșan: În primul rând trebuie spus că cele șase luni în care deții președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene este o perioadă în care poți influența mai mult agenda întregii Uniuni decât o poți face de regulă. Și cum se poate face? În primul rând dacă ești credibil. De aceea spun foarte clar că pentru ca România să fructifice la maximum această oportunitate avem nevoie de un guvern credibil, care să se bucure de încredere celorlalți parteneri europeni. Atunci când deții președinția vorbești în numele tuturor. Pentru a te simți confortabil când vorbești în numele lor trebuie să aibă încredere în tine. Ce se întâmplă dacă celelalte state nu au încredere în tine, adică în guvernul care va conduce România pe perioada președinției? Atunci vor avea celelalte state membre o influență crescândă, își vor asuma un rol mai activ și funcționarii de la Bruxelles care oricum au o experiență largă în conducerea Consiliului de vreme ce au pregătit și implementat multe președinții, aceștia vor avea și ei o importanță sporită. Pentru ca România să fie influentă de-a lungul președinției are nevoie de un guvern credibil, aceasta este o condiție necesară petnru a avea o președinție bună a Consiliului. Dacă nu, rolul guvernului României va fi mic. Eu sper ca acest lucru să nu se întâmple, ci sper ca România să fie într-adevăr, de departe, vocea principală.

Ați menționat mai devreme o serie de teme importante. În primul rând, din păcate, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană pe 30 martie. Nu știm încă în ce condiții. Negocierile nu sunt încă în punctul în care să știm exact în ce condiții va părăsi Uniunea Europeană. Sunt foarte multe lucruri de clarificat în relația dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, de vreme ce Marea Britanie nu a înțeles încă fpatul că ieșirea din Uniune este un proces care va schimba relația.

Populiștii britanici au mințit la referendum promițând oamenilor că nu se va întâmpla nimic rău după ieșire, ci numai lucruri bune. Realitatea este că atunci când un stat iese din Uniunea Europeană nu se întâmplă nimic bun. Dimpotrivă, rămâne singur în fața provocărilor, în afara unui bloc economic, puternic, de 450 de milioane de cetățeni care este UE, în afara unui set de valori, în afara unei alianțe politice extrem de puternice. E clar că Marea Britanie suferă consecințe negative. Este regretabil acest lucru, dar aceasta a fost decizia lor. Oamenii în mare parte nu au știu ce au votat de vreme ce nici populiștii nu le-au spus, dar nici ei nu s-au informat, iar acum trebuie să trăiască cu aceste consecințe. Tocmai pentru că consecințele sunt negative și severe pentru Marea Britanie, negocierile nu sunt închieiate. De aceea, e clar că președinția română va avea un rol major de încheiere a negocierilor, de ratificare a rezultatului, de implementare a relației viitoare dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Vom avea o perioadă tranzitorie în care practic vom implementa separarea de Marea Britanie. Cum va arăta această perioadă, care este impactul pentru cetățenii europeni, cei britanici, care este impactul pentru companiile noastre europene care exportă către Marea Britanie sau care importă sau care de-a lungul lanțului lor de producție are furnizori din Marea Britanie? Vor trebui aceste companii să obține certificate suplimentare, autorizări, birocrație și costuri. Toate aceste trebuie lămurite, inclusiv pe perioada președinției române.

Este un dosar Brexit de mare importanță cu impact asupra companiilor românești și mai ales asupra 235.000 de cetățeni români care trăiesc în Marea Britanie. Vrem să știm dacă drepturile românilor din Marea Britanie sunt garantate și vor continua și după Brexit.

Ce mai trebuie spus despre președinție este că aceasta are loc exact în perioada în care au loc alegerile europarlamentare. Asta înseamnă că în lunile aprilie și mai nu se va desfășura nicio activitate legislativă, ea fiind munca de bază a președinției. Președinție română va avea de fapt doar trei luni de zile: ianuarie, februarie, martie când se vor încheia dosare importante. Asta înseamnă că trebuie să fie pregătită și diplomații coordonați de miniștrii români trebuie să fie pregătiți să înceapă munca imediat de la 1 ianuarie.

Calea Europeană: Are România vreo ambiție, una conturată, precum a fost cea a Bulgariei, de exemplu, de a pune integrarea statelor din Balcanii de Vest pe agenda Uniunii? Știm că și-a propus să atingă patru mari teme: convergența, siguranța, Europa ca actor global și Europa valorilor comune.

Siegfried MureșanSună bine, convergență, siguranță, Europa valorilor. Însă, trebuie văzut ce e concret acolo, fiindcă oamenii nu așteaptă doar vorbe frumoase din partea Guvernului României. Oamenii așteaptă rezultate. În ceea ce privește ce temă să pună România pe agenda președinției Uniunii Europene eu spun următorul lucru: președinția română a Consiliului Uniunii Europene va trebui să gestioneze o serie de teme majore, de importanță primordială pentru toată Uniunea Europeană. Ieșirea Marii Britanii, negocierile pentru bugetul Uniunii Europene după anul 2020. În afară de aceste teme de importanță primordială trebuie să punem pe agendă și o serie de teme care ne sunt importante nouă și unde noi avem un cuvânt greu de spus. Eu aș propune aici Parteneriatul Estic, statele din vecinătatea estică a Uniunii Europene și, în special, Republica Moldova. Cum folosim cele șase luni ale președinției române a Uniunii Europene pentru a apropia Republica Moldova cât mai mult de Uniunea Europeană. Trebuie să facem asta într-un fel în care să fie acceptabil și în care să avem sprijinul tuturor celorlalte 27 de state membre. Între temele adiționale pe care România ar trebui să le pună pe agendă este, indiscutabil, accelerarea procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Pentru asta trebuie ca Guvernul României să fie credibil, să avem relații bune și încrederea celorlalte state membre. 

Președinția bulgară a Uniunii Europene a pus pe agendă apropierea statelor din Balcanii de Vest de Uniunea Europeană. Președinția austriacă continuă acest dosar. Cred că și noi trebuie să continuăm să lucrăm în această zonă de vreme ce este în interesul României ca Serbia, Bosnia, Macedonia, Albania să fie cât mai stabile, cât mai prospere și să aibă relații cât mai strânse cu Uniunea Europeană, să aibă legislația armonizată și să se pregătească de aderarea la Uniunea Europeană. Deși apropierea statelor din Balcanii de Vest nu este o prioritate românească – a fost pusă pe agendă de Bulgaria și continuată de Austria – cred că și România trebuie să aibă acest subiect sus de tot pe agendă, dar după Republica Moldova.

Calea Europeană: O altă temă importantă care va fi abordată tot în cadrul președinției despre care aș dori să discutăm mai pe larg ar fi politica de coeziune. Ea reprezintă cea mai importantă politică de investiții a Uniunii Europene, iar Comisia Europeană, în propunerea de anul acesta, a oferit o șansă imensă României. Absorbția fondurilor europene în actualul cadru financiar multianual este de numai 19%. Comisia Europeană i-a alocat României cu 8% mai mult în următorii 7 ani. Ce ne puteți spune despre șansa aceasta oferită de Comisia Europeană?

Siegfried MureșanFondurile europene pentru politica structurală și de coeziune sunt alocate pe 7 ani de zile fiecărui stat membru. Aceștia sunt bani pentru construcția de autostrăzi, de căi ferate de mare viteză, de spitale regionale. Asemenea proiecte nu se construiesc într-un an, ai nevoie de mai mulți ani, iar pentru a avea predictibilitate și continuitate avem această alocare pe 7 ani fiecărui stat membru. În trecut, banii s-au alocat în funcție de Produsul de Intern Brut al fiecărui stat membru. Cu cât erai mai bogat, cu atât primeai mai puține fonduri. Cu cât erai mai sărac, cu atât primeai mai multe fonduri, scopul acestora fiind tocmai coeziunea. Ajutorarea statelor mai puțin dezvoltate să ajungă la nivelul celor mai mult dezvoltate. Acum, Uniunea Europeană introduce pentru prima dată noi criterii pentru alocarea fondurilor de coeziune. Un criteriu rămâne Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Dar în plus, UE a introdus drept criteriu și situația de pe piața forței de muncă, adică există șomaj? Dacă da, cât este de mare. Și, în special, dacă există șomaj în rândul tinerilor. Uniunea Europeană spune că într-o zonă, regiune, județ, țară în care șomajul în rândul tinerilor este mare vrem să dăm mai mulți bani pentru a ajuta economia, regiunea să se dezvolte și de a crea locuri de muncă pentru tineri acolo. Este un lucru bun.

La fel, Uniunea Europeană spune „vrem să dam mai mulți bani în acele regiuni în care sistemul de învățământ trebuie îmbunătățit”, acolo unde sistemul de învățământ trebuie corelat cu nevoile de pe piața muncii, tocmai pentru a reforma, moderniza acest sistem, și anume pentru a face învățământul, repet, mai modern și răspunzând nevoilor pieței muncii, de a avea un învățământ practic, vocal, educațional în care tinerii să învețe în școală acele meserii de care tinerii au nevoie pentru a își asigura un loc de muncă. Deci, șomajul, mai ales șomajul în rândul tinerilor, sistemul de învățământ și nevoia de a corela sistemul de învățământ cu realitățile din teritoriu și eficiența energetică. Deci Uniunea Europeană spune zonelor care nu sunt eficiente din punct de vedere energetic le vom da mai mulți bani pentru a-și eficientiza economia, de a consuma mai puțină energie în viitor.

La toate aceste criterii, după anii de guvernare Dăncilă, Tudose, Grindeanu și o mai lungă perioadă de guvernare Victor Ponta, România stă prost. Noi suntem mai puțin eficienți din punct de vedere energetic, sistemul nostru de învățământ trebuie îmbunătățit, șomajul în rândul tinerilor în România este peste media UE. Și la criteriul inițial, PIB pe cap de locuitor – după cum știm, suntem mai săraci decât alte state europene. Deci stăm mai rău, de aceea, Uniunea Europeană spune că România va primi mai mulți bani.

În propunerea Comisiei Europene, România are alocate 27 de miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune pentru următorii șapte ani față de 25 cât am avut alocat acum plus 8%, în condițiile în care, în alte state, Comisia Europeană propune mai puțini bani. Deci ce vreau să spun este: propunerea Comisiei este foarte bună, este expresia faptului că în România încă mai avem foarte multe lucruri de făcut și guvernele actuale nu reușesc să facă educația mai bună, să ofere oportunități pentru tineri, locuri de muncă, să reformeze din punct de vedere energetic România.

Propunerea Comisiei este bună pentru noi. Vreau să spun două lucruri. În primul rând, propunerea în ansamblu este bună. Când Comisia vine cu propuneri concrete unde anume să meargă exact acești bani, trebuie să ne asigurăm că banii vor merge în subdomeniile unde într-adevăr avem  nevoie. În al doilea rând, aceasta este doar o propunere a Comisiei. Rezultatul final va fi rezultatul unei negocieri între cele 28 de state membre, cu acordul Parlamentului European. Deci avem nevoie pe durata negocierilor de un guvern care să se asigure că rezultatul final este cel puțin la fel de bun ca și propunerea Comisiei Europene.

Calea Europeană: Acest lucru se leagă de următoarea mea întrebare, și anume de disponibilitatea statelor membre de a-și crește contribuția la bugetul UE pentru a suplini golul creat de ișirea Marii Britanii din UE. România a exprimat, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, deja această disponibilitate, de a contribui cu mai mulți bani la bugetul UE. Dar cumva statele s-au raliat și pro și contra propunerilor Comisiei Europene. Cum credeți că vor evolua negocierile dintre statele membre?

Siegfried Mureșan: Realitatea este următoarea- Marea Britanie părăsește, din păcate, Uniunea Europeană. Marea Britanie este un stat care, strict în termeni bugetari, a contribuit mai mult la bugetul Uniunii Europene decât a beneficiat. De aceea, după ce Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, ne vor lipsi bani. Și întrebarea fundamentală pe care toți politicienii din Europa pe care trebuie să și-o pună este următoarea: ce așteptăm de la UE în viitor? Dacă așteptăm mai puțin, atunci e firesc ca bugetul UE să fie mai mic. Dacă așteptăm mai mult de la UE, atunci e necesar ca bugetul UE să fie mai mare. Și la majoritatea politicienilor, inclusiv cei populiști aud că Uniunea Europeană nu este suficient de puternică în a asigura siguranța cetățenilor, în a combate migrația ilegală, terorismul.

Atunci, dacă vrem să facem mai mult în aceste domenii pentru a asigura siguranța cetățeanului peste tot, pe continentul european, a proteja o frontieră externă a Uniunii Europene, a opri migrația ilegală, a combate terorismul, a avea un flux mai bun de informații cu privire la riscurile de securitate în UE, să facem mai mult la nivel european în domeniul apărării, să continuăm să întărim economia, să o facem mai competitivă, în investiție, infrastructură, cercetare, inovare, economie digitală, atunci trebuie să dăm Uniunii Europene și bugeturi necesare pentru a face aceste lucruri.

FOTO: European Parliament

Populiștii care atacă Uniunea Europeană, spunând că aceasta nu reușește să facă față tuturor provocărilor, dar cer după aceea reducerea bugetului, sunt niște dublicitari, sunt neserioși, nu au soluții pentru problemele oamenilor. Folosesc grijile oamenilor în propriul lor interes pentru a-și face campanie, pentru a câștiga alegeri, dar nu rezolvă problemele oamenilor.

De aceea o spun: dacă vrem o Uniune Europeană robustă care să rezolve problemele oamenilor, trebuie să alocăm și banii necesari.

Sunt state care sunt dispuse să facă acest lucru, printre aceste state aflându-se și România. Președintele a spus clar că România este dispusă la o creștere modică a contribuției noastre la bugetul Uniunii Europene pentru a asigura siguranța cetățeanului și ceea ce oamenii așteaptă.

Sunt, în schimb, state care nu sunt dispuse. Ori, aceste state trebuiesc confruntate. Ce doriți pentru cetățeni? Doriți mai multă siguranță? Atunci trebuie să plătiți. Nu doriți siguranță, atunci spuneți și nu mai reproșați imperfecțiunile Uniunii Europene ci reproșați-vă vouă înșivă orice neajuns pentru că dumneavoastră nu ați echipat Uniunea Europeană cu bugetele necesare pentru a face față acestor crize.

Politicienii de la nivelul național, guvernele statelor membre trebuie să fie sincere aici. Vrem ca Uniunea Europeană să rezolve problemele cetățenilor? Atunci trebuie să îi dăm și instrumentele necesare și bugete necesare.

Dacă nu le dăm, atunci să nu mai învinovățească Uniunea Europeană pentru neajunsuri generate de însăși guvernele statelor membre care nu pun la dispoziția UE instumentele de care are nevoie pentru a rezolva problemele oamenilor.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Gavrila Tiplic

    August 29, 2018 at 11:29 am

    Preluarea de catre Romania a Presedentiei Uniunii Europene ne permite sa urgentam problemele cele mai importante pentru tara noastra. Spre exemplu urgentarea intrarii in Spatiul Senghen precum si in Zona Euro, prin discutii tehnice si tratative ale Guvernului Romaniei cu Guvernele tarilor din Uniunea Europeana.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

#RO2019EU

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene: Președinția română a Consiliului a făcut un sprint politic pe dosare. A dovedit că Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest

Published

on

Maroš Šefčovič, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Uniunea Energetică, și reprezentant al executivului european la sesiunea plenară a Parlamentului European în care premierul Viorica Dăncilă a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, i-a mulțumit șefei Guvernului pentru eforturile depuse de țara noastră ,,pentru ca Europa să meargă un pas înainte”. 

Aceasta a transmis felicitări președintelui Klaus Iohannis, premierului Viorica Dăncilă, miniștrilor și ,,execelentei ambasadoare” Luminița Odobescu pentru ,,activitatea și rezultatele semnificative” obținute. 

Citiți și Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

,,Ați depus eforturi pentru a încheia cât mai multe dosare legislative înainte de ultima plenară a Parlamentului trecut, în aprilie.  A fost un sprint politic pentru că ați reușit să încheiați 95 de dosare în primele 100 de zile de mandat și asta este dovada dedicării și tenacității dumneavostră”, a apreciat vicepreședintele Šefčovič.

Acesta a oferit exemple concrete referitoare la activitatea intensă și eficientă a Președinției României la Consiliul UE:

,,Mă gândesc la eforturile pentru Garda Europeană de Frontieră, Directiva Copyright sau Directiva Gazului care a fost foarte greu de finalizat, iar colegul meu, domnul Cañete (comisar european pentru acțiune climatică și energie, n.r.) a venit special în plen pentru a vă mulțumi pentru finalizarea dosarului. Mă mai gândesc și la progresele înregistrate pe agenda socială, care a fost o prioritate pentru Comisia noastră chiar din prima zi de mandat. Grație eforturilor președinției române am obținut standarde minime pentru părinții care lucrează, am sporit posibilitatea ca tații să se ocupe de copii mai mult și să acordăm sprijin participării femeilor pe piața muncii; am asigurat transparența contractelor și a condițiilor pentru toate tipurile de muncă și, în cele din urmă, la un an după ce Comisia a făcut o propunere pentru stabilirea Autorității Europene a Muncii, România a transformat-o în realitate”, a exemplificat vicepreședintele Comisiei Europene.

De asemenea, acesta a menționat progresele foarte bune obținute de Președinția română în contextul negocierilor pe viitorul Cadru Financiar Multianual și propunerile foarte utile, precum instrumentul bugetar pentru zona euro. 

,,Haideți să continuăm aceste progrese cu hotărâre și cu celelalte președinții care urmează”, a fost îndemnul lui Šefčovič.

Oficialul european a reamintit importanța summitului european de la Sibiu pentru mersul construcției europene în următorii ani:

,,România a dovedit că în anul acesta, plin de provocări și schimbări instituționale, Europa merge pe două picioare: cel din Est și cel din Vest. Ne gândim cu plăcere la summitul de la Sibiu, din 9 mai. A fost un moment crucial pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România. Vedem cum culorile europene au strălucit la Sibiu. Declarația celor 27 de lideri reprezintă un mesaj foarte puternic de a clădi un viitor european împreună”, a mai afirmat acesta. 

În încheiere, vicepreședintele Maroš Šefčovič a reiterat poziția Comisiei Europene pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spațiului Schengen, făcând, totodată, apel la statele membre pentru a primi România în această zonă. 

Citiți și Comisia Europeană, declarație în Parlamentul European la finalul președinției României la Consiliul UE: Statele membre să lase România să facă parte din spațiul Schengen

,,Prima președinție română a Consiliului UE ar trebui să fie un motiv de sărbătoare pentru întregul popor pentru că ați făcut o treabă minunată, pentru care aș vrea să vă mulțumesc și în română: Mulțumesc!”, a încheiat înaltul oficial al Comisiei Europene.  

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending