Connect with us

#RO2019EU

VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) explică mizele primei președinții a României la Consiliul UE: Vom gestiona teme majore, de importanță primordială pentru Europa

Published

on

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al celei mai mari familii politice europene – PPE – a vorbit într-un amplu interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro despre provocările primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, un mandat în cadrul căruia europarlamentarul susține că Guvernul României „va trebui să gestioneze o serie de teme majore, de importanță primordială pentru toată Uniunea Europeană”.

Mureșan a ținut să precizeze că România se numără printre statele care pot aprecia că propunerea Comisiei Europene pentru viitorul cadru financiar multianual este una bună, având în vedere creșterea cu 8% a fondurilor alocate față de actuala perioadă de programare financiară.

VIDEO – Prima parte a interviului (A doua parte urmează a fi publicată miercuri, 29 august)

Calea EuropeanăÎn aproximativ 4 luni România, va prelua, pentru prima dată președinția Consiliului UE pentru șase luni. Aceasta va fi marcată de mai multe momente importante: Ieșirea Marii Britanii din UE, Summitul șefilor de stat și de guvern de la Sibiu, alegerile europene, finalizarea discuțiilor și negocierilor între instituții privind bugetul petnru următorii 7 ani. Cum credeți că vor evolua cele șase luni și care sunt șansele ca România săaibă o președinție de succes?

Foto: Facebook/ Siegfried Muresan

Siegfried Mureșan: În primul rând trebuie spus că cele șase luni în care deții președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene este o perioadă în care poți influența mai mult agenda întregii Uniuni decât o poți face de regulă. Și cum se poate face? În primul rând dacă ești credibil. De aceea spun foarte clar că pentru ca România să fructifice la maximum această oportunitate avem nevoie de un guvern credibil, care să se bucure de încredere celorlalți parteneri europeni. Atunci când deții președinția vorbești în numele tuturor. Pentru a te simți confortabil când vorbești în numele lor trebuie să aibă încredere în tine. Ce se întâmplă dacă celelalte state nu au încredere în tine, adică în guvernul care va conduce România pe perioada președinției? Atunci vor avea celelalte state membre o influență crescândă, își vor asuma un rol mai activ și funcționarii de la Bruxelles care oricum au o experiență largă în conducerea Consiliului de vreme ce au pregătit și implementat multe președinții, aceștia vor avea și ei o importanță sporită. Pentru ca România să fie influentă de-a lungul președinției are nevoie de un guvern credibil, aceasta este o condiție necesară petnru a avea o președinție bună a Consiliului. Dacă nu, rolul guvernului României va fi mic. Eu sper ca acest lucru să nu se întâmple, ci sper ca România să fie într-adevăr, de departe, vocea principală.

Ați menționat mai devreme o serie de teme importante. În primul rând, din păcate, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană pe 30 martie. Nu știm încă în ce condiții. Negocierile nu sunt încă în punctul în care să știm exact în ce condiții va părăsi Uniunea Europeană. Sunt foarte multe lucruri de clarificat în relația dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, de vreme ce Marea Britanie nu a înțeles încă fpatul că ieșirea din Uniune este un proces care va schimba relația.

Populiștii britanici au mințit la referendum promițând oamenilor că nu se va întâmpla nimic rău după ieșire, ci numai lucruri bune. Realitatea este că atunci când un stat iese din Uniunea Europeană nu se întâmplă nimic bun. Dimpotrivă, rămâne singur în fața provocărilor, în afara unui bloc economic, puternic, de 450 de milioane de cetățeni care este UE, în afara unui set de valori, în afara unei alianțe politice extrem de puternice. E clar că Marea Britanie suferă consecințe negative. Este regretabil acest lucru, dar aceasta a fost decizia lor. Oamenii în mare parte nu au știu ce au votat de vreme ce nici populiștii nu le-au spus, dar nici ei nu s-au informat, iar acum trebuie să trăiască cu aceste consecințe. Tocmai pentru că consecințele sunt negative și severe pentru Marea Britanie, negocierile nu sunt închieiate. De aceea, e clar că președinția română va avea un rol major de încheiere a negocierilor, de ratificare a rezultatului, de implementare a relației viitoare dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Vom avea o perioadă tranzitorie în care practic vom implementa separarea de Marea Britanie. Cum va arăta această perioadă, care este impactul pentru cetățenii europeni, cei britanici, care este impactul pentru companiile noastre europene care exportă către Marea Britanie sau care importă sau care de-a lungul lanțului lor de producție are furnizori din Marea Britanie? Vor trebui aceste companii să obține certificate suplimentare, autorizări, birocrație și costuri. Toate aceste trebuie lămurite, inclusiv pe perioada președinției române.

Este un dosar Brexit de mare importanță cu impact asupra companiilor românești și mai ales asupra 235.000 de cetățeni români care trăiesc în Marea Britanie. Vrem să știm dacă drepturile românilor din Marea Britanie sunt garantate și vor continua și după Brexit.

Ce mai trebuie spus despre președinție este că aceasta are loc exact în perioada în care au loc alegerile europarlamentare. Asta înseamnă că în lunile aprilie și mai nu se va desfășura nicio activitate legislativă, ea fiind munca de bază a președinției. Președinție română va avea de fapt doar trei luni de zile: ianuarie, februarie, martie când se vor încheia dosare importante. Asta înseamnă că trebuie să fie pregătită și diplomații coordonați de miniștrii români trebuie să fie pregătiți să înceapă munca imediat de la 1 ianuarie.

Calea Europeană: Are România vreo ambiție, una conturată, precum a fost cea a Bulgariei, de exemplu, de a pune integrarea statelor din Balcanii de Vest pe agenda Uniunii? Știm că și-a propus să atingă patru mari teme: convergența, siguranța, Europa ca actor global și Europa valorilor comune.

Siegfried MureșanSună bine, convergență, siguranță, Europa valorilor. Însă, trebuie văzut ce e concret acolo, fiindcă oamenii nu așteaptă doar vorbe frumoase din partea Guvernului României. Oamenii așteaptă rezultate. În ceea ce privește ce temă să pună România pe agenda președinției Uniunii Europene eu spun următorul lucru: președinția română a Consiliului Uniunii Europene va trebui să gestioneze o serie de teme majore, de importanță primordială pentru toată Uniunea Europeană. Ieșirea Marii Britanii, negocierile pentru bugetul Uniunii Europene după anul 2020. În afară de aceste teme de importanță primordială trebuie să punem pe agendă și o serie de teme care ne sunt importante nouă și unde noi avem un cuvânt greu de spus. Eu aș propune aici Parteneriatul Estic, statele din vecinătatea estică a Uniunii Europene și, în special, Republica Moldova. Cum folosim cele șase luni ale președinției române a Uniunii Europene pentru a apropia Republica Moldova cât mai mult de Uniunea Europeană. Trebuie să facem asta într-un fel în care să fie acceptabil și în care să avem sprijinul tuturor celorlalte 27 de state membre. Între temele adiționale pe care România ar trebui să le pună pe agendă este, indiscutabil, accelerarea procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Pentru asta trebuie ca Guvernul României să fie credibil, să avem relații bune și încrederea celorlalte state membre. 

Președinția bulgară a Uniunii Europene a pus pe agendă apropierea statelor din Balcanii de Vest de Uniunea Europeană. Președinția austriacă continuă acest dosar. Cred că și noi trebuie să continuăm să lucrăm în această zonă de vreme ce este în interesul României ca Serbia, Bosnia, Macedonia, Albania să fie cât mai stabile, cât mai prospere și să aibă relații cât mai strânse cu Uniunea Europeană, să aibă legislația armonizată și să se pregătească de aderarea la Uniunea Europeană. Deși apropierea statelor din Balcanii de Vest nu este o prioritate românească – a fost pusă pe agendă de Bulgaria și continuată de Austria – cred că și România trebuie să aibă acest subiect sus de tot pe agendă, dar după Republica Moldova.

Calea Europeană: O altă temă importantă care va fi abordată tot în cadrul președinției despre care aș dori să discutăm mai pe larg ar fi politica de coeziune. Ea reprezintă cea mai importantă politică de investiții a Uniunii Europene, iar Comisia Europeană, în propunerea de anul acesta, a oferit o șansă imensă României. Absorbția fondurilor europene în actualul cadru financiar multianual este de numai 19%. Comisia Europeană i-a alocat României cu 8% mai mult în următorii 7 ani. Ce ne puteți spune despre șansa aceasta oferită de Comisia Europeană?

Siegfried MureșanFondurile europene pentru politica structurală și de coeziune sunt alocate pe 7 ani de zile fiecărui stat membru. Aceștia sunt bani pentru construcția de autostrăzi, de căi ferate de mare viteză, de spitale regionale. Asemenea proiecte nu se construiesc într-un an, ai nevoie de mai mulți ani, iar pentru a avea predictibilitate și continuitate avem această alocare pe 7 ani fiecărui stat membru. În trecut, banii s-au alocat în funcție de Produsul de Intern Brut al fiecărui stat membru. Cu cât erai mai bogat, cu atât primeai mai puține fonduri. Cu cât erai mai sărac, cu atât primeai mai multe fonduri, scopul acestora fiind tocmai coeziunea. Ajutorarea statelor mai puțin dezvoltate să ajungă la nivelul celor mai mult dezvoltate. Acum, Uniunea Europeană introduce pentru prima dată noi criterii pentru alocarea fondurilor de coeziune. Un criteriu rămâne Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Dar în plus, UE a introdus drept criteriu și situația de pe piața forței de muncă, adică există șomaj? Dacă da, cât este de mare. Și, în special, dacă există șomaj în rândul tinerilor. Uniunea Europeană spune că într-o zonă, regiune, județ, țară în care șomajul în rândul tinerilor este mare vrem să dăm mai mulți bani pentru a ajuta economia, regiunea să se dezvolte și de a crea locuri de muncă pentru tineri acolo. Este un lucru bun.

La fel, Uniunea Europeană spune „vrem să dam mai mulți bani în acele regiuni în care sistemul de învățământ trebuie îmbunătățit”, acolo unde sistemul de învățământ trebuie corelat cu nevoile de pe piața muncii, tocmai pentru a reforma, moderniza acest sistem, și anume pentru a face învățământul, repet, mai modern și răspunzând nevoilor pieței muncii, de a avea un învățământ practic, vocal, educațional în care tinerii să învețe în școală acele meserii de care tinerii au nevoie pentru a își asigura un loc de muncă. Deci, șomajul, mai ales șomajul în rândul tinerilor, sistemul de învățământ și nevoia de a corela sistemul de învățământ cu realitățile din teritoriu și eficiența energetică. Deci Uniunea Europeană spune zonelor care nu sunt eficiente din punct de vedere energetic le vom da mai mulți bani pentru a-și eficientiza economia, de a consuma mai puțină energie în viitor.

La toate aceste criterii, după anii de guvernare Dăncilă, Tudose, Grindeanu și o mai lungă perioadă de guvernare Victor Ponta, România stă prost. Noi suntem mai puțin eficienți din punct de vedere energetic, sistemul nostru de învățământ trebuie îmbunătățit, șomajul în rândul tinerilor în România este peste media UE. Și la criteriul inițial, PIB pe cap de locuitor – după cum știm, suntem mai săraci decât alte state europene. Deci stăm mai rău, de aceea, Uniunea Europeană spune că România va primi mai mulți bani.

În propunerea Comisiei Europene, România are alocate 27 de miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune pentru următorii șapte ani față de 25 cât am avut alocat acum plus 8%, în condițiile în care, în alte state, Comisia Europeană propune mai puțini bani. Deci ce vreau să spun este: propunerea Comisiei este foarte bună, este expresia faptului că în România încă mai avem foarte multe lucruri de făcut și guvernele actuale nu reușesc să facă educația mai bună, să ofere oportunități pentru tineri, locuri de muncă, să reformeze din punct de vedere energetic România.

Propunerea Comisiei este bună pentru noi. Vreau să spun două lucruri. În primul rând, propunerea în ansamblu este bună. Când Comisia vine cu propuneri concrete unde anume să meargă exact acești bani, trebuie să ne asigurăm că banii vor merge în subdomeniile unde într-adevăr avem  nevoie. În al doilea rând, aceasta este doar o propunere a Comisiei. Rezultatul final va fi rezultatul unei negocieri între cele 28 de state membre, cu acordul Parlamentului European. Deci avem nevoie pe durata negocierilor de un guvern care să se asigure că rezultatul final este cel puțin la fel de bun ca și propunerea Comisiei Europene.

Calea Europeană: Acest lucru se leagă de următoarea mea întrebare, și anume de disponibilitatea statelor membre de a-și crește contribuția la bugetul UE pentru a suplini golul creat de ișirea Marii Britanii din UE. România a exprimat, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, deja această disponibilitate, de a contribui cu mai mulți bani la bugetul UE. Dar cumva statele s-au raliat și pro și contra propunerilor Comisiei Europene. Cum credeți că vor evolua negocierile dintre statele membre?

Siegfried Mureșan: Realitatea este următoarea- Marea Britanie părăsește, din păcate, Uniunea Europeană. Marea Britanie este un stat care, strict în termeni bugetari, a contribuit mai mult la bugetul Uniunii Europene decât a beneficiat. De aceea, după ce Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, ne vor lipsi bani. Și întrebarea fundamentală pe care toți politicienii din Europa pe care trebuie să și-o pună este următoarea: ce așteptăm de la UE în viitor? Dacă așteptăm mai puțin, atunci e firesc ca bugetul UE să fie mai mic. Dacă așteptăm mai mult de la UE, atunci e necesar ca bugetul UE să fie mai mare. Și la majoritatea politicienilor, inclusiv cei populiști aud că Uniunea Europeană nu este suficient de puternică în a asigura siguranța cetățenilor, în a combate migrația ilegală, terorismul.

Atunci, dacă vrem să facem mai mult în aceste domenii pentru a asigura siguranța cetățeanului peste tot, pe continentul european, a proteja o frontieră externă a Uniunii Europene, a opri migrația ilegală, a combate terorismul, a avea un flux mai bun de informații cu privire la riscurile de securitate în UE, să facem mai mult la nivel european în domeniul apărării, să continuăm să întărim economia, să o facem mai competitivă, în investiție, infrastructură, cercetare, inovare, economie digitală, atunci trebuie să dăm Uniunii Europene și bugeturi necesare pentru a face aceste lucruri.

FOTO: European Parliament

Populiștii care atacă Uniunea Europeană, spunând că aceasta nu reușește să facă față tuturor provocărilor, dar cer după aceea reducerea bugetului, sunt niște dublicitari, sunt neserioși, nu au soluții pentru problemele oamenilor. Folosesc grijile oamenilor în propriul lor interes pentru a-și face campanie, pentru a câștiga alegeri, dar nu rezolvă problemele oamenilor.

De aceea o spun: dacă vrem o Uniune Europeană robustă care să rezolve problemele oamenilor, trebuie să alocăm și banii necesari.

Sunt state care sunt dispuse să facă acest lucru, printre aceste state aflându-se și România. Președintele a spus clar că România este dispusă la o creștere modică a contribuției noastre la bugetul Uniunii Europene pentru a asigura siguranța cetățeanului și ceea ce oamenii așteaptă.

Sunt, în schimb, state care nu sunt dispuse. Ori, aceste state trebuiesc confruntate. Ce doriți pentru cetățeni? Doriți mai multă siguranță? Atunci trebuie să plătiți. Nu doriți siguranță, atunci spuneți și nu mai reproșați imperfecțiunile Uniunii Europene ci reproșați-vă vouă înșivă orice neajuns pentru că dumneavoastră nu ați echipat Uniunea Europeană cu bugetele necesare pentru a face față acestor crize.

Politicienii de la nivelul național, guvernele statelor membre trebuie să fie sincere aici. Vrem ca Uniunea Europeană să rezolve problemele cetățenilor? Atunci trebuie să îi dăm și instrumentele necesare și bugete necesare.

Dacă nu le dăm, atunci să nu mai învinovățească Uniunea Europeană pentru neajunsuri generate de însăși guvernele statelor membre care nu pun la dispoziția UE instumentele de care are nevoie pentru a rezolva problemele oamenilor.

 

 

.

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk, un “vechi prieten al României și un adevărat european”, rememorând “discursurile inspiratoare” ale acestuia în limba română

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis l-a decorat joi, la Bruxelles, pe Donald Tusk, actualul președinte al PPE și fostul președinte al Consiliului European, pentru contribuția sa excepțională în sprijinul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene din 2019, amintind că “în calitate de președinte al Consiliului European, Donald Tusk a navigat cu înțelepciune în ape agitate, reușind să mențină Uniunea puternică și coerentă chiar și în vremuri dificile, o expresie a angajamentului său față de idealul european”.

Ceremonia în cadrul căreia Tusk a primit cea mai înaltă distincție a statului român – Ordinul Steaua României în grad de Mare Cruce a avut loc la sediul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, în marja summit-ului liderilor PPE și a reuniunii Consiliului European.

“Îmi face o deosebită plăcere ca astăzi, în cadrul acestei festivități, să onorăm o mare personalitate și un adevărat și apropiat prieten al României – Excelența Sa, domnul Donald Tusk, fostul președinte al Consiliului European. (…) Donald Tusk este un vechi prieten al României și un adevărat european. Ne amintim cu toții de discursurile sale inspiratoare în limba română pe care le-a susținut la începutul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, la Ateneul Român, și la Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019, dar și de afinitățile sale strânse cu România și cu numeroase simboluri culturale cu care rezonează profund poporul român“, a spus Iohannis în cadrul alocuțiunii susținute cu prilejul înmânării distincției.

Șeful statului a afirmat că Donald Tusk este una dintre cele mai euro-entuziaste personalități europene, jucând un rol important în consolidarea Uniunii Europene, în transformarea acesteia la nivel global și în asigurarea unității națiunilor UE.

“Acest atașament profund față de cauza europeană a inspirat liniile de acțiune ale Președinției române la Consiliul Uniunii Europene, în urmă cu doi ani. De-a lungul mandatului său, Președintele Tusk a susținut în mod semnificativ acțiunile desfășurate de Președinția noastră la Consiliul UE, contribuind la succesul acesteia, un succes important nu numai pentru România și poporul român, ci și pentru obiectivul comun de consolidare a proiectului european în ansamblu”, a mai spus președintele.

Klaus Iohannis a rememorat că Donald Tusk și-a adus contribuția definitorie “la ceea ce suntem mândri să numim astăzi „spiritul de la Sibiu”.

“Summitul informal organizat în România și prezidat de Donald Tusk a transmis un mesaj puternic de unitate în întreaga Europă, de angajament față de consolidarea în continuare a drumului nostru comun și de încredere în viitorul Uniunii Europene. În discursul său de la sfârșitul Consiliului European din iunie 2019, președintele Tusk și-a exprimat aprecierea pentru toate rezultatele înregistrate de Președinția română la Consiliul UE, de la adoptarea a peste 90 de dosare legislative, până la progresul important în ceea ce privește Cadrul Financiar Multianual, precum și organizarea Summitului de la Sibiu”, a detaliat acesta.

Președintele a reamintit că Donald Tusk a avut o relație strânsă cu România și în perioada 2007-2014, când era premier al Poloniei.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

Apoi, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Nu în ultimul rând, Donald Tusk a susținut în martie 2020, la București, discursul de laudatio cu ocazia decernării Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 președintelui Klaus Iohannis pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.

Continue Reading

#RO2019EU

Directiva gazelor negociată de președinția României la Consiliul UE protejează Europa de monopolul Rusiei: Germania a refuzat să acorde conductei Nord Stream o derogare de la directiva europeană

Published

on

Autoritatea de reglementare în domeniul energiei din Germania (Bundesnetzagentur) a refuzat vineri să acorde o derogare de la Directiva UE privind gazele naturale pentru operatorii gazoductului Nord Stream 2, dând o nouă lovitură acestui proiect ce vizează transportul gazelor naturale din Rusia în Germania via Marea Baltică, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Bundesnetzagentur a anunţat vineri că proiectul conductei Nord Stream 2 nu poate beneficia de o derogare de la normele privind “unbundling” prevăzute în Directiva UE privind gazele naturale, care cer ca producţia, transportul şi distribuţia de energie să fie organizate independent, pentru secţiunea care trece prin teritoriul Germaniei. Decizia Autorităţii de reglementare în domeniul energiei din Germania înseamnă costuri şi întârzieri mai mari pentru consorţiul Nord Stream 2, deoarece sugerează că ar putea fi nevoie să fie înfiinţată o companie care să se ocupe de transportul gazelor şi de asemenea să fie cerute oferte de la terţe părţi care să participe la licitaţii.

Directiva UE privind gazele naturale invocată de autoritățile germane reprezintă un act legislativ al Uniunii negociat în timpul președinției României la Consiliului Uniunii Europene, normele privind “unbundling” fiind un element cheie al directivei. În luna februarie a anului 2019, președinția României la Consiliul UE și Parlamentul European au încheiat acordul privind revizuirea directivei pentru importul de gaze naturale, un text legislativ care stipulează ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”

Autoritatea de reglementare a apreciat că grupul de companii care stă în spatele Nord Stream 2, care pe lângă Gazprom include Uniper, Wintershall-Dea, Shell, OMV şi Engie, nu se califică pentru o derogare deoarece conducta nu a fost finalizată până la data de 23 mai 2019. După anunţarea deciziei de vineri a Bundesnetzagentur, consorţiul Nord Stream 2 a informat că are la dispoziţie o lună pentru a evalua decizia şi a lua în considerare care vor fi acţiunile sale viitoare, inclusiv un recurs. “Experţii în dreptul internaţional au confirmat că restrângerea termenului “finalizat” la încheierea construcţiei fizice a unui gazoduct ar încălca protecţia aşteptărilor legitime şi alte drepturi fundamentale din legislaţia UE”, a informat consorţiul.

Proiectul Nord Stream 2, derulat de un consorţiu condus de grupul rus Gazprom, este deja în întârziere şi se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului precum şi a Ucrainei şi Poloniei, ţări prin care trece în prezent gazul natural rusesc în drumul spre consumatorii din Europa Occidentală. Termenul iniţial de finalizare a proiectului Nord Stream 2 era primul semestru din 2020. Însă la finele lunii decembrie 2019, preşedintele american Donald Trump a promulgat legea ce impune sancţiuni companiilor implicate în construirea gazoductului rus Nord Stream 2. Imediat, principalul subcontractor al consorţiului Nord Stream 2 AG, firma elveţiano-olandeză Allseas, a suspendat activităţile care vizau amplasarea de conducte.

Ce conține textul directivei?

Noile reguli prevăd că ”principiile legislației UE în materie de energie vor fi aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe”. Potrivit propunerii, regulile UE privind piața gazului vor fi aplicate conductelor care provin sau care sunt direcționate către țările terțe, în condițiile în care dosarul directivei a tensionat alianța franco-germană din cauza afacerii gazoductului Nord Stream 2 dintre Germania și Rusia și prin care Polonia, România și alte state est-europene au căutat și au reușit să întărească regulile europene, norme care nu blochează proiectul ruso-german, dar prin care se asigură că țările terțe precum Rusia să nu poată ocoli legislația UE.

Practic, scopul modificării propuse a Directivei privind gazele naturale este de a se asigura faptul că liniilor de transport al gazelor dintre un stat membru și o țară terță li se aplică normele care reglementează piața internă a UE a gazelor naturale. Astfel, cadrul juridic al UE va deveni mai coerent, va asigura o transparență sporită și va oferi securitate juridică atât investitorilor în infrastructura de gaze, cât și utilizatorilor rețelelor.

Potrivit acordului, directiva permite și excepții sau derogări de la aplicarea lor, în ceea ce reprezintă formula de compromis agreată inițial în reuniunea COREPER de la nivelul Consiliului, când Germania, secondată de Austria și de Olanda, a reușit să înduplece poziția Franței, susținută puternic de Polonia, România și țările baltice, pentru a nu-i periclita în totalitate înțelegerea energetică cu Rusia pe marginea conductei Nord Stream 2, aflată deja în construcție și care va spori dependența Europei de gazul rusesc.

În pofida excepțiilor, potrivit compromisului, directiva europeană cu privire la gazele naturale este revizuită pentru a permite Comisiei Europene să exercită o supervizare mai mare asupra conductelor de gaze naturale, inclusiv asupra proiectului Nord Stream 2.

Aceasta înseamnă că Uniunea Europeană va putea să impună regulile care guvernează piaţa sa internă a gazelor naturale şi conductelor care provin din ţările non-UE. De asemenea, statele membre vor fi obligate să ceară permisiunea UE atunci când negociază modificarea acordurilor de gaze naturale cu ţările non-UE, în eventualitatea în care regulile UE ar fi afectate.

Ce este ownership unbundling, principiul legislației europene care poate bloca monopolul Rusiei în contextul Nord Stream 2?

Noile reguli convenite preliminar prevăd ca principiile legislației europene în domeniul energiei – accesul părților terțe, reglementarea tarifelor, separarea proprietății și transparență – tuturor aplicate tuturor conductelor de gaz din și înspre țările terțe.

Unul dintre principii – separarea proprietății – are o definiție legislativă menită să prevină monopolul unui actor asupra tranzitării și livrării de gaze naturale. Acesta prevede că nicio companie de furnizare sau de producție nu este autorizată să dețină o cotă majoritară sau să intervină în activitatea unui operator de sistem de transport. Potrivit legislației europene, dacă o singură companie operează o rețea de transmisie și generează sau vinde energie în același timp, aceasta poate avea un stimulent pentru a împiedica accesul concurenților la infrastructură. Astfel, acest lucru împiedică concurența loială pe piață și poate duce la creșterea prețurilor pentru consumatori.

Deși în acordul agreat nu sunt menționate explicit proiecte energetice sau conducte de gaz, compromisul la care au ajuns țările Uniunii Europene se traduce astfel: conducta Nord Stream care va lega energetic Germania de Rusia nu a fost blocată, însă atât acest gazoduct, cât și alte proiecte energetice, pot fi întârziate dacă nu respectă regulile ce vor intra în vigoare după revizuirea acestei directive care datează din anul 2009. De asemenea, noua directivă va fi aplicată conductelor din și înspre țările terțe care nu au fost finalizate și date în folosință încă, cum este și cazul Nord Stream 2.

Dependența Uniunii Europene de importul gazelor naturale este în creștere și, potrivit evaluărilor europene, această tendință este așteptată să continue. UE importă cel mai mult gaz din Rusia (42%), Norvegia (34%), Algeria (10%), iar importul de gaz natural lichefiat, ceea ce reprezintă o nouă arie de cooperare transatlantică UE-SUA este la 14% din necesarul de consum la nivel european.

Ce este Nord Stream?

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Companiile europene implicate alături de Gazprom în acest proiect sunt: Shell (Olanda-Marea Britanie), OMV (Austria), Engie (Franța), Wintershell, BASF și E.on (toate trei din Germania).

Continue Reading

#RO2019EU

Klaus Iohannis l-a decorat pe Donald Tusk pentru contribuția avută la exercitarea cu succes de către România a președinției Consiliului UE

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretul de decorare a lui Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European și actual președinte al Partidului Popular European, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia excepţională avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, șeful statului a semnat o serie de decrete de decorare, în urma exercitării, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis i-a conferit lui Donald Tusk Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce.

Din poziția de lider al Consiliului European, Donald Tusk a avut o relație apropiată cu România, momentele culminante fiind discursul său în limba română susținut la Ateneul Român, cu ocazia debutului președinției României la Consiliul UE, și summitul de la Sibiu, din data de 9 mai, prima reuniune a liderilor europeni desfășurată chiar de Ziua Europei.

Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

Ulterior, președintele Consiliului European și-a încheiat intervenția din cadrul conferinței de presă ce a urmat Summitului de la Sibiu cu un mesaj în limba română pentru președintele Klaus Iohannis.

Aș dori să-i mulțumesc președintelui Klaus Iohannis. Când ne-am întâlnit în ianuarie, am vorbit din suflet despre România, pentru că am convingerea că sunteţi remarcabili. Ați organizat un summit excepțional. Puteți fi mândri de munca depusă. Pur și simplu, m-am îndrăgostit de Sibiu”, a spus Tusk, la 9 mai 2019.

În cele din urmă, la finalul Consiliului European din 20-21 iunie 2019, Donald Tusk a transmis un nou mesaj în limba română – ”Mulțumesc Klaus, mulțumesc România” -, în semn de apreciere pentru rezultatele primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene.

Șeful statului a mai conferit Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Ofiţer lui Jeppe Tranholm-Mikkelsen, secretar general al Consiliului Uniunii Europene și Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Comandor lui Klaus Welle, secretar general al Parlamentului European.

De asemenea, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia importantă avută la exercitarea cu succes, de către România, a preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor lui Jean-Pierre (Jim) Cloos, director general adjunct al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene,  Christinei Roger, director general pentru justiţie şi afaceri interne, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și luiPiotr Serafin, director de cabinet al preşedintelui Consiliului European.

De asemenea, Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler Oanei Duţescu, Consilier Antici, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, și lui Katrin Eitel, Consilier Mertens, Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL2 mins ago

Șefa diplomației canadiene, Melanie Joly, avertizează că orice incursiune în Ucraina va avea consecințe grave, inclusiv sancțiuni coordonate foarte dure

ONU14 mins ago

Secretarul general al ONU i-a propus Angelei Merkel să prezideze un consiliu consultativ format din foști șefi de stat și de guvern

RUSIA24 mins ago

Casa Albă avertizează că “Rusia ar putea ataca în orice moment Ucraina”, în timp ce Antony Blinken și Serghei Lavrov se vor întâlni la Geneva pentru a căuta o “portiţă de ieşire diplomatică” din criză

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Afganistan: UE sprijină educația, sănătatea și mijloacele de trai ale populației afgane cu 268,3 milioane de euro

CONSILIUL UE16 hours ago

Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu: Implementarea directivei privind nivelul minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale din UE reprezintă o prioritate pentru România

ROMÂNIA17 hours ago

România va avea un nou Plan Național de Combatere a Cancerului. Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu îl va prezenta mâine la Palatul Cotroceni

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Un nou set de instrumente privind modalitățile de atenuare a interferențelor străine în cercetare și inovare în UE a fost publicat de Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI17 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, scrisoare către Emmanuel Macron prin care solicită ca aderarea României la Schengen să se afle printre obiectivele președinției franceze a Consiliului UE

RUSIA17 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

RUSIA18 hours ago

Antony Blinken îi cere lui Serghei Lavrov continuarea căii diplomatice pentru a detensiona situația generată de consolidarea militară a Rusiei în Ucraina

RUSIA17 hours ago

Annalena Baerbock îi transmite lui Serghei Lavrov în prima vizită la Moscova că Germania este pregătită să apere regulile comune, chiar dacă va plăti ”un preț economic ridicat”

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

După 20 de ani, conducerea Parlamentului European este preluată de o femeie: Roberta Metsola, a treia femeie din istorie aleasă președinte al PE

RUSIA2 days ago

Germania dă asigurări Kievului că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și avertizează Rusia că va ”plăti un preț ridicat” dacă va recurge la ”un nou act de agresiune”

CHINA2 days ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei atrage atenția că o confruntare globală ”nu rezolvă problemele” și ar putea avea ”consecințe catastrofale”

SUA5 days ago

SUA sunt pregătite atât pentru discuții, cât și pentru represalii față de Rusia, nefiind clar că Moscova a decis „în mod categoric” să întreprindă o acțiune militară în Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis reafirmă obiectivul creșterii prezenței militare SUA în România în contextul tensiunilor cu Rusia: Punerea sub semnul întrebării a arhitecturii de securitate europene este inacceptabilă

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Finalizarea aderării României la Spaţiul Schengen este “deosebit de importantă”. Finalizarea MCV, o altă prioritate majoră

FONDURI EUROPENE3 weeks ago

Premierul Nicolae Ciucă va prelua monitorizarea operaționalizării PNRR: La începutul lui 2022 urmează să intre în contul statului încă 1,9 miliarde de euro, prefinanțare din împrumutul acordat României

ROMÂNIA3 weeks ago

Guvernul lucrează la un plan de acțiune din bani europeni care să transforme România într-un lider regional pentru dezvoltare durabilă până în 2030

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă, prima întâlnire cu reprezentanții AmCham România: Stimularea investițiilor străine și atragerea de fonduri europene prin PNRR și CFM, soluții pentru prosperitate și bunăstare

Advertisement

Team2Share

Trending