Connect with us

#RO2019EU

VIDEO INTERVIU Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL, PPE) explică mizele primei președinții a României la Consiliul UE: Vom gestiona teme majore, de importanță primordială pentru Europa

Published

on

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, purtătorul de cuvânt al celei mai mari familii politice europene – PPE – a vorbit într-un amplu interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro despre provocările primei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, un mandat în cadrul căruia europarlamentarul susține că Guvernul României „va trebui să gestioneze o serie de teme majore, de importanță primordială pentru toată Uniunea Europeană”.

Mureșan a ținut să precizeze că România se numără printre statele care pot aprecia că propunerea Comisiei Europene pentru viitorul cadru financiar multianual este una bună, având în vedere creșterea cu 8% a fondurilor alocate față de actuala perioadă de programare financiară.

VIDEO – Prima parte a interviului (A doua parte urmează a fi publicată miercuri, 29 august)

Calea EuropeanăÎn aproximativ 4 luni România, va prelua, pentru prima dată președinția Consiliului UE pentru șase luni. Aceasta va fi marcată de mai multe momente importante: Ieșirea Marii Britanii din UE, Summitul șefilor de stat și de guvern de la Sibiu, alegerile europene, finalizarea discuțiilor și negocierilor între instituții privind bugetul petnru următorii 7 ani. Cum credeți că vor evolua cele șase luni și care sunt șansele ca România săaibă o președinție de succes?

Foto: Facebook/ Siegfried Muresan

Siegfried Mureșan: În primul rând trebuie spus că cele șase luni în care deții președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene este o perioadă în care poți influența mai mult agenda întregii Uniuni decât o poți face de regulă. Și cum se poate face? În primul rând dacă ești credibil. De aceea spun foarte clar că pentru ca România să fructifice la maximum această oportunitate avem nevoie de un guvern credibil, care să se bucure de încredere celorlalți parteneri europeni. Atunci când deții președinția vorbești în numele tuturor. Pentru a te simți confortabil când vorbești în numele lor trebuie să aibă încredere în tine. Ce se întâmplă dacă celelalte state nu au încredere în tine, adică în guvernul care va conduce România pe perioada președinției? Atunci vor avea celelalte state membre o influență crescândă, își vor asuma un rol mai activ și funcționarii de la Bruxelles care oricum au o experiență largă în conducerea Consiliului de vreme ce au pregătit și implementat multe președinții, aceștia vor avea și ei o importanță sporită. Pentru ca România să fie influentă de-a lungul președinției are nevoie de un guvern credibil, aceasta este o condiție necesară petnru a avea o președinție bună a Consiliului. Dacă nu, rolul guvernului României va fi mic. Eu sper ca acest lucru să nu se întâmple, ci sper ca România să fie într-adevăr, de departe, vocea principală.

Ați menționat mai devreme o serie de teme importante. În primul rând, din păcate, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană pe 30 martie. Nu știm încă în ce condiții. Negocierile nu sunt încă în punctul în care să știm exact în ce condiții va părăsi Uniunea Europeană. Sunt foarte multe lucruri de clarificat în relația dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană, de vreme ce Marea Britanie nu a înțeles încă fpatul că ieșirea din Uniune este un proces care va schimba relația.

Populiștii britanici au mințit la referendum promițând oamenilor că nu se va întâmpla nimic rău după ieșire, ci numai lucruri bune. Realitatea este că atunci când un stat iese din Uniunea Europeană nu se întâmplă nimic bun. Dimpotrivă, rămâne singur în fața provocărilor, în afara unui bloc economic, puternic, de 450 de milioane de cetățeni care este UE, în afara unui set de valori, în afara unei alianțe politice extrem de puternice. E clar că Marea Britanie suferă consecințe negative. Este regretabil acest lucru, dar aceasta a fost decizia lor. Oamenii în mare parte nu au știu ce au votat de vreme ce nici populiștii nu le-au spus, dar nici ei nu s-au informat, iar acum trebuie să trăiască cu aceste consecințe. Tocmai pentru că consecințele sunt negative și severe pentru Marea Britanie, negocierile nu sunt închieiate. De aceea, e clar că președinția română va avea un rol major de încheiere a negocierilor, de ratificare a rezultatului, de implementare a relației viitoare dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Vom avea o perioadă tranzitorie în care practic vom implementa separarea de Marea Britanie. Cum va arăta această perioadă, care este impactul pentru cetățenii europeni, cei britanici, care este impactul pentru companiile noastre europene care exportă către Marea Britanie sau care importă sau care de-a lungul lanțului lor de producție are furnizori din Marea Britanie? Vor trebui aceste companii să obține certificate suplimentare, autorizări, birocrație și costuri. Toate aceste trebuie lămurite, inclusiv pe perioada președinției române.

Este un dosar Brexit de mare importanță cu impact asupra companiilor românești și mai ales asupra 235.000 de cetățeni români care trăiesc în Marea Britanie. Vrem să știm dacă drepturile românilor din Marea Britanie sunt garantate și vor continua și după Brexit.

Ce mai trebuie spus despre președinție este că aceasta are loc exact în perioada în care au loc alegerile europarlamentare. Asta înseamnă că în lunile aprilie și mai nu se va desfășura nicio activitate legislativă, ea fiind munca de bază a președinției. Președinție română va avea de fapt doar trei luni de zile: ianuarie, februarie, martie când se vor încheia dosare importante. Asta înseamnă că trebuie să fie pregătită și diplomații coordonați de miniștrii români trebuie să fie pregătiți să înceapă munca imediat de la 1 ianuarie.

Calea Europeană: Are România vreo ambiție, una conturată, precum a fost cea a Bulgariei, de exemplu, de a pune integrarea statelor din Balcanii de Vest pe agenda Uniunii? Știm că și-a propus să atingă patru mari teme: convergența, siguranța, Europa ca actor global și Europa valorilor comune.

Siegfried MureșanSună bine, convergență, siguranță, Europa valorilor. Însă, trebuie văzut ce e concret acolo, fiindcă oamenii nu așteaptă doar vorbe frumoase din partea Guvernului României. Oamenii așteaptă rezultate. În ceea ce privește ce temă să pună România pe agenda președinției Uniunii Europene eu spun următorul lucru: președinția română a Consiliului Uniunii Europene va trebui să gestioneze o serie de teme majore, de importanță primordială pentru toată Uniunea Europeană. Ieșirea Marii Britanii, negocierile pentru bugetul Uniunii Europene după anul 2020. În afară de aceste teme de importanță primordială trebuie să punem pe agendă și o serie de teme care ne sunt importante nouă și unde noi avem un cuvânt greu de spus. Eu aș propune aici Parteneriatul Estic, statele din vecinătatea estică a Uniunii Europene și, în special, Republica Moldova. Cum folosim cele șase luni ale președinției române a Uniunii Europene pentru a apropia Republica Moldova cât mai mult de Uniunea Europeană. Trebuie să facem asta într-un fel în care să fie acceptabil și în care să avem sprijinul tuturor celorlalte 27 de state membre. Între temele adiționale pe care România ar trebui să le pună pe agendă este, indiscutabil, accelerarea procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Pentru asta trebuie ca Guvernul României să fie credibil, să avem relații bune și încrederea celorlalte state membre. 

Președinția bulgară a Uniunii Europene a pus pe agendă apropierea statelor din Balcanii de Vest de Uniunea Europeană. Președinția austriacă continuă acest dosar. Cred că și noi trebuie să continuăm să lucrăm în această zonă de vreme ce este în interesul României ca Serbia, Bosnia, Macedonia, Albania să fie cât mai stabile, cât mai prospere și să aibă relații cât mai strânse cu Uniunea Europeană, să aibă legislația armonizată și să se pregătească de aderarea la Uniunea Europeană. Deși apropierea statelor din Balcanii de Vest nu este o prioritate românească – a fost pusă pe agendă de Bulgaria și continuată de Austria – cred că și România trebuie să aibă acest subiect sus de tot pe agendă, dar după Republica Moldova.

Calea Europeană: O altă temă importantă care va fi abordată tot în cadrul președinției despre care aș dori să discutăm mai pe larg ar fi politica de coeziune. Ea reprezintă cea mai importantă politică de investiții a Uniunii Europene, iar Comisia Europeană, în propunerea de anul acesta, a oferit o șansă imensă României. Absorbția fondurilor europene în actualul cadru financiar multianual este de numai 19%. Comisia Europeană i-a alocat României cu 8% mai mult în următorii 7 ani. Ce ne puteți spune despre șansa aceasta oferită de Comisia Europeană?

Siegfried MureșanFondurile europene pentru politica structurală și de coeziune sunt alocate pe 7 ani de zile fiecărui stat membru. Aceștia sunt bani pentru construcția de autostrăzi, de căi ferate de mare viteză, de spitale regionale. Asemenea proiecte nu se construiesc într-un an, ai nevoie de mai mulți ani, iar pentru a avea predictibilitate și continuitate avem această alocare pe 7 ani fiecărui stat membru. În trecut, banii s-au alocat în funcție de Produsul de Intern Brut al fiecărui stat membru. Cu cât erai mai bogat, cu atât primeai mai puține fonduri. Cu cât erai mai sărac, cu atât primeai mai multe fonduri, scopul acestora fiind tocmai coeziunea. Ajutorarea statelor mai puțin dezvoltate să ajungă la nivelul celor mai mult dezvoltate. Acum, Uniunea Europeană introduce pentru prima dată noi criterii pentru alocarea fondurilor de coeziune. Un criteriu rămâne Produsul Intern Brut pe cap de locuitor. Dar în plus, UE a introdus drept criteriu și situația de pe piața forței de muncă, adică există șomaj? Dacă da, cât este de mare. Și, în special, dacă există șomaj în rândul tinerilor. Uniunea Europeană spune că într-o zonă, regiune, județ, țară în care șomajul în rândul tinerilor este mare vrem să dăm mai mulți bani pentru a ajuta economia, regiunea să se dezvolte și de a crea locuri de muncă pentru tineri acolo. Este un lucru bun.

La fel, Uniunea Europeană spune „vrem să dam mai mulți bani în acele regiuni în care sistemul de învățământ trebuie îmbunătățit”, acolo unde sistemul de învățământ trebuie corelat cu nevoile de pe piața muncii, tocmai pentru a reforma, moderniza acest sistem, și anume pentru a face învățământul, repet, mai modern și răspunzând nevoilor pieței muncii, de a avea un învățământ practic, vocal, educațional în care tinerii să învețe în școală acele meserii de care tinerii au nevoie pentru a își asigura un loc de muncă. Deci, șomajul, mai ales șomajul în rândul tinerilor, sistemul de învățământ și nevoia de a corela sistemul de învățământ cu realitățile din teritoriu și eficiența energetică. Deci Uniunea Europeană spune zonelor care nu sunt eficiente din punct de vedere energetic le vom da mai mulți bani pentru a-și eficientiza economia, de a consuma mai puțină energie în viitor.

La toate aceste criterii, după anii de guvernare Dăncilă, Tudose, Grindeanu și o mai lungă perioadă de guvernare Victor Ponta, România stă prost. Noi suntem mai puțin eficienți din punct de vedere energetic, sistemul nostru de învățământ trebuie îmbunătățit, șomajul în rândul tinerilor în România este peste media UE. Și la criteriul inițial, PIB pe cap de locuitor – după cum știm, suntem mai săraci decât alte state europene. Deci stăm mai rău, de aceea, Uniunea Europeană spune că România va primi mai mulți bani.

În propunerea Comisiei Europene, România are alocate 27 de miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune pentru următorii șapte ani față de 25 cât am avut alocat acum plus 8%, în condițiile în care, în alte state, Comisia Europeană propune mai puțini bani. Deci ce vreau să spun este: propunerea Comisiei este foarte bună, este expresia faptului că în România încă mai avem foarte multe lucruri de făcut și guvernele actuale nu reușesc să facă educația mai bună, să ofere oportunități pentru tineri, locuri de muncă, să reformeze din punct de vedere energetic România.

Propunerea Comisiei este bună pentru noi. Vreau să spun două lucruri. În primul rând, propunerea în ansamblu este bună. Când Comisia vine cu propuneri concrete unde anume să meargă exact acești bani, trebuie să ne asigurăm că banii vor merge în subdomeniile unde într-adevăr avem  nevoie. În al doilea rând, aceasta este doar o propunere a Comisiei. Rezultatul final va fi rezultatul unei negocieri între cele 28 de state membre, cu acordul Parlamentului European. Deci avem nevoie pe durata negocierilor de un guvern care să se asigure că rezultatul final este cel puțin la fel de bun ca și propunerea Comisiei Europene.

Calea Europeană: Acest lucru se leagă de următoarea mea întrebare, și anume de disponibilitatea statelor membre de a-și crește contribuția la bugetul UE pentru a suplini golul creat de ișirea Marii Britanii din UE. România a exprimat, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, deja această disponibilitate, de a contribui cu mai mulți bani la bugetul UE. Dar cumva statele s-au raliat și pro și contra propunerilor Comisiei Europene. Cum credeți că vor evolua negocierile dintre statele membre?

Siegfried Mureșan: Realitatea este următoarea- Marea Britanie părăsește, din păcate, Uniunea Europeană. Marea Britanie este un stat care, strict în termeni bugetari, a contribuit mai mult la bugetul Uniunii Europene decât a beneficiat. De aceea, după ce Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, ne vor lipsi bani. Și întrebarea fundamentală pe care toți politicienii din Europa pe care trebuie să și-o pună este următoarea: ce așteptăm de la UE în viitor? Dacă așteptăm mai puțin, atunci e firesc ca bugetul UE să fie mai mic. Dacă așteptăm mai mult de la UE, atunci e necesar ca bugetul UE să fie mai mare. Și la majoritatea politicienilor, inclusiv cei populiști aud că Uniunea Europeană nu este suficient de puternică în a asigura siguranța cetățenilor, în a combate migrația ilegală, terorismul.

Atunci, dacă vrem să facem mai mult în aceste domenii pentru a asigura siguranța cetățeanului peste tot, pe continentul european, a proteja o frontieră externă a Uniunii Europene, a opri migrația ilegală, a combate terorismul, a avea un flux mai bun de informații cu privire la riscurile de securitate în UE, să facem mai mult la nivel european în domeniul apărării, să continuăm să întărim economia, să o facem mai competitivă, în investiție, infrastructură, cercetare, inovare, economie digitală, atunci trebuie să dăm Uniunii Europene și bugeturi necesare pentru a face aceste lucruri.

FOTO: European Parliament

Populiștii care atacă Uniunea Europeană, spunând că aceasta nu reușește să facă față tuturor provocărilor, dar cer după aceea reducerea bugetului, sunt niște dublicitari, sunt neserioși, nu au soluții pentru problemele oamenilor. Folosesc grijile oamenilor în propriul lor interes pentru a-și face campanie, pentru a câștiga alegeri, dar nu rezolvă problemele oamenilor.

De aceea o spun: dacă vrem o Uniune Europeană robustă care să rezolve problemele oamenilor, trebuie să alocăm și banii necesari.

Sunt state care sunt dispuse să facă acest lucru, printre aceste state aflându-se și România. Președintele a spus clar că România este dispusă la o creștere modică a contribuției noastre la bugetul Uniunii Europene pentru a asigura siguranța cetățeanului și ceea ce oamenii așteaptă.

Sunt, în schimb, state care nu sunt dispuse. Ori, aceste state trebuiesc confruntate. Ce doriți pentru cetățeni? Doriți mai multă siguranță? Atunci trebuie să plătiți. Nu doriți siguranță, atunci spuneți și nu mai reproșați imperfecțiunile Uniunii Europene ci reproșați-vă vouă înșivă orice neajuns pentru că dumneavoastră nu ați echipat Uniunea Europeană cu bugetele necesare pentru a face față acestor crize.

Politicienii de la nivelul național, guvernele statelor membre trebuie să fie sincere aici. Vrem ca Uniunea Europeană să rezolve problemele cetățenilor? Atunci trebuie să îi dăm și instrumentele necesare și bugete necesare.

Dacă nu le dăm, atunci să nu mai învinovățească Uniunea Europeană pentru neajunsuri generate de însăși guvernele statelor membre care nu pun la dispoziția UE instumentele de care are nevoie pentru a rezolva problemele oamenilor.

 

 

.

Continue Reading
Advertisement
1 Comment

1 Comment

  1. Gavrila Tiplic

    August 29, 2018 at 11:29 am

    Preluarea de catre Romania a Presedentiei Uniunii Europene ne permite sa urgentam problemele cele mai importante pentru tara noastra. Spre exemplu urgentarea intrarii in Spatiul Senghen precum si in Zona Euro, prin discutii tehnice si tratative ale Guvernului Romaniei cu Guvernele tarilor din Uniunea Europeana.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

#RO2019EU

Cu ajutorul RO2019EU, UE va dispune în curând de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Foto: RO2019EU

În curând, UE va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor, în data de 15 februarie, ambasadorii la UE au aprobat un acord la care președinția română și Parlamentul European au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.


„Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice și juridice în condiții de siguranță. Totodată, contribuabilii sunt protejați împotriva eventualelor dificultăți cu care s-ar putea confrunta băncile”.

 Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România


Pachetul convenit de către Consiliu și Parlament cuprinde două regulamente și două directive, referitoare la:

  • cerințele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 și Directivei 2013/36/UE);
  • redresarea și rezoluția băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE și Regulamentului nr. 806/2014).

Decizia încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016. Un prim acord a fost obținut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar și a fost confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acum, ambasadorii la UE au aprobat acordul referitor la toate măsurile de reducere a riscurilor.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor care au rămas de abordat în privința stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală („G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează și cerințele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

  • reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, legate în special de cerințele de raportare și de informare;
  • consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite mențin echilibrul obținut prin poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând, în același timp, un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

Etapele următoare

Textul va face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU: Ministrul George Ciamba a evidențiat la Conferinţa de Securitate de la München rolul Inițiativei celor Trei Mări în consolidarea UE și a parteneriatului transatlantic

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Corespondență de la München

Viziunea Preşedinţiei române la Consiliul UE asupra proiectului european, structurată în jurul ideii de coeziune, a fost prezentată vineri de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la Conferinţa de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, în cadrul primei zile a Conferinţei de Securitate de la München ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a avut o intervenţie în cadrul panelului dedicat Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) “Răspunsul Europei Centrale la competiţia de putere în plan global”, organizat de Atlantic Council. Printre participanţii la panel s-au numărat Borut Pahor – preşedintele Republicii Slovenia, Andrej Plenkovic – prim-ministrul Croaţiei, Ana Palacio – membru al Consiliul de stat al Regatului Spaniei şi Frederick Kempe – preşedintele Atlantic Council.

“Oficialul român a evidenţiat rolul pe care Iniţiativa îl poate juca în consolidarea Uniunii Europene şi a parteneriatului transatlantic, îndeosebi în actualul context global, marcat de transformări şi incertitudini. A subliniat că I3M are potenţialul de a facilita creşterea coeziunii UE, prin impulsionarea dezvoltării economice a regiunii circumscrise celor trei mări şi a ţărilor învecinate şi, implicit, creşterea convergenţei în cadrul UE. În acelaşi timp, I3M poate contribui la aprofundarea şi diversificarea relaţiilor transatlantice, prin încurajarea prezenţei economice a SUA în Europa. El a evidenţiat că accentul pus de Iniţiativă pe creşterea interconectivităţii în domeniile infrastructurii, al energiei şi digital, precum şi pe conectarea comunităţilor de afaceri din regiune transformă acest format de cooperare într-un instrument extrem de util pentru impulsionarea creşterii economice pe termen mediu şi lung”, se arată în comunicatul MAE.

Potrivit sursei citate, Ciamba a prezentat viziunea preşedinţiei României la Consiliul UE asupra proiectului european, aceasta fiind “structurată în jurul ideii de coeziune, declinată în conectivitate şi convergenţă, în vederea reducerii decalajelor de dezvoltare între statele membre şi între regiuni”.

În marja conferinţei, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a avut mai multe întâlniri bilaterale.

Oficialul român a discutat cu Kristalina Georgieva, preşedintele interimar al Grupului Băncii Mondiale şi director executiv al Băncii Mondiale. Ciamba a apreciat sprijinul Băncii Mondiale oferit prin programele de convergenţă reală desfăşurate în România şi a mulţumit Biroului de la Bucureşti pentru interesul de a participa la o serie de evenimente care vor avea loc în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE. Temele acestor evenimente sunt relevante atât pentru UE, cât şi la nivel global: agenda digitală, conectivitate, convergenţa economică, cooperarea pentru dezvoltare, consolidarea rezistenţei la dezastre naturale, Balcanii de Vest, arată MAE.

Cu această ocazie, George Ciamba a reiterat preşedintelui interimar al Grupului Băncii Mondiale invitaţia de a participa în calitate de vorbitor la Conferinţa privind egalitatea de gen care va avea loc la Bucureşti pe 30 şi 31 mai, eveniment organizat sub patronajul prim-ministrului României, fiind cunoscută implicarea organizaţiei internaţionale în promovarea acestui subiect.

De asemenea, ministrul delegat pentru Afaceri Europene s-a întâlnit cu Gunther Oettinger, comisarul european pentru buget şi resurse umane. Cei doi au discutat despre eforturile depuse de preşedinţia României la Consiliul UE în avansarea dosarului privind Cadrul Financiar Multianual, unul dintre principalele subiecte de pe agenda Consiliului Afaceri Generale de săptămâna viitoare. Preşedinţia României la Consiliul UE a primit, la Consiliul European din decembrie 2018, mandatul de a continua negocierile şi de a elabora orientări pentru următoarea etapă a acestora, în perspectiva unui acord politic în acest dosar în toamna anului 2019.

George Ciamba a avut un schimb de opinii şi cu Brian Hook, reprezentantul special al Statelor Unite ale Americii pentru Iran, pe teme legate de securitatea cibernetică, regimul sancţiunilor şi combaterea dezinformării, informează MAE. Oficialul român a arătat că subiectul combaterii dezinformării se numără printre priorităţile preşedinţiei României la Consiliul UE. Totodată, el a reafirmat angajamentul ţării noastre faţă de consolidarea legăturii transatlantice.

Tot în contextul Conferinţei de Securitate de la Munchen, ministrul delegat George Ciamba a avut o întrevedere cu Jean Asselborn, ministrul afacerilor externe, afacerilor europene, imigraţiei şi azilului al Marelui Ducat al Luxemburgului. Cei doi miniştri şi-au exprimat satisfacţia pentru nivelul foarte bun al relaţiei bilaterale.

În ultima parte a zilei, oficialul român a avut o întrevedere cu Ian Bremmer, preşedinte al Eurasia Grup şi editorialist Time, cu care a discutat despre priorităţile României la Preşedinţia Consiliului UE.

Conferinţa internaţională de la München (Munich Security Conference/MSC 2019) reprezintă unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reuneşte lideri şi factori de decizie importanţi în materie de securitate şi apărare. De la prima sa ediţie – în 1963, ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” – Conferinţa s-a constituit ca un reper important al dezbaterilor din domeniul securităţii la nivel european şi euroatlantic. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending