Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

VIDEO INTERVIU Europarlamentarul PNL, PPE Marian-Jean Marinescu critică executivul european: Nu există niciun fel de creștere la Politica de Coeziune, din contră, este o foarte mică scădere

Published

on

Corespondență din Strasbourg. Violeta Dan

Europarlamentarul PNL, PPE Marian-Jean Marinescu a declarat într-un interviu acordat pentru Calea Europeană că, în pofida anunțului Comisiei Europene, Politica de Coeziune are de suferit în următorul CFM.

Despre propunerea detaliată a Comisiei Europene privind Politica de Coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual:

“Aceasta este cea mai controversată politică deoarece cifrele se știau deja, fuseseră anunțate încă din 2 mai și este o scădere foarte mare la Politica de Coeziune. E o scădere la nivelul întregii Uniuni, de 46%, adică pe Fondul de Coeziune pentru că și aici se face o confuzie. Politica de Coeziune înseamnă Fondul de Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social și mai sunt câteva. Fondul de Coeziune este cel dedicat statelor din coeziune, câteva, cele din Est și regiuni din Spania, Portugalia. Regiuni care au sub 90% din venitul mediu brut în Europa. La Politica de Coeziune este o scădere de 46%. Sunt două tipuri de prețuri. În anul în care se face propunerea Comisiei, în 2011, față de 2018, acestă propunere s-a făcut cu prețuri din 2018. În fiecare aici de acum încolo bugetul european se indexează cu 2%. Asta înseamnă că bugetul crește în fiecare an cu 2% automat, luând în considerare rata inflației. Când compari 2018, propunerea Comisiei, trebuie să o compari cu actualul buget pe prețuri din 2018. Adică să luăm propunerea inițială, dar tot în prețuri din 2018 și să o indexăm cu 2% pentru fiecare an. De aici ies foarte multe lucruri care nu sunt în concordanță cu ce a declarat doamna comisar ieri, că România are o creștere de 8% la Politica de Coeziune care include tot. Eu spun că nu există niciun fel de creștere, din contră, e o foarte mică scădere pentru că eu compar ceea ce a propus Comisia ieri cu cât este bugetul astăzi în 2018. Dacă ne uităm la aceste prețuri o să constatăm că valoarea este cu puțin mai mică decât cea de pe site-ul Comisiei Europene. Mai este o realitate. În momentul în care noi rămânem pe loc și alte state scad foarte mult, avem o problemă. Trebuie să știm de ce este această scădere. A reieșit din metodologia propusă de Comisie scăderea sau din faptul că s-au micșorat fondurile? Vom avea o întâlnire mâine cu doamna comisar Crețu și eu voi întreba aceste lucruri pentru că altfel situația va deveni complicată.

Trebuie să așteptăm ziua de vineri când va avea loc  prezentarea Politicii Agricole Comune. Din câte a spus domnul Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură, România nu va pierde la plățile directe pentru că se va continua procesul de convergență și se va micșora diferența între statele membre. Acesta este un buget pe care îl negociem , este o bază.”

Despre negocierile cu Consiliul UE pentru viitorul buget european:

“Vor fi negocieri dificile, bineînțeles, cu statele membre și sunt două niveluri de negociere. Primul va fi cât din Venitul Național Brut vor aloca către bugetul european, și anume 1,11% cât a propus Comisia Europeană, 1,3% cât a propus Parlamentul European, sau cum zic anumite state, puțin mai neînțeles, că vor să dea mai mulți bani dar să nu crească contribuția. Austria, Danemarca, Suedia, Olanda se împotrivesc acestei creșteri de buget. Noi am început discuțiile informale cu Comisia pentru că încă nu a început negocierea formală cu Consiliul și încercăm să convingem Comisia că trebuie mai mulți decât cei pe care i-au propus ei pentru a păstra principiile de bază ale Uniunii, convergență, solidaritate. Deocamdată trebuie să ne lămurim cu cifrele, nu atât pentru Parlament, cât pentru statele membre, să vadă statele care se împotrivesc cât se dă pe politici noi, cât s-a scăzut din politicile vechi și cât pierd și ele. Poate vom propune să scădem de la apărare, de la securitate, deci vor fi negocieri foarte dure.

Negocierile trebuie să se termine până la sfârșitul acestui legislativ. Pentru Europa este major să se termine pentru că altfel pot duce la un rezultat care nu ar fi bun pentru viitorul european. Trebuie să le arătăm cetățenilor ce se face cu banii europeni, să vadă că sunt folosiți pentru oameni.”

Despre Cerul Unic European:

“Principalul impediment pentru începerea negocierilor este situația din Gibraltar, această discuție este între Spania și Marea Britanie de secole, și de aici este și blocarea dosarelor pe aviație pentru că nu e numai Cerul Unic European blocat. După ce s-a votat Brexitul noi încă blocăm legislația europeană pentru că nu se știe dacă aeroportul este pe teritoriu spaniol sau pe teritoriu britanic ce este oricum nerecunoscut de Spania.  Eu fac eforturi în continuare, voia avea săptămâna viitoare o întâlnire cu secretarul general al transporturilor din Spania să vedem ce facem. Sunt semnale că sunt flexibili și că ar dori să încheie până la alegerile europene, să sperăm că vom reuși acest lucru.

Cerul Unic European este important deoarece toată lumea  din industrie spune că cerul european va fi în 2-3 ani prea pli, va fi congestionat de câte zboruri vor fi. Companiile aeriene cumpără avioane și traficul va crește. În consecință, trebuie făcut ceva cu Cerul Unic European. Am o realizare în acest sens deoarece în septembrie va ieși un studiu pe care eu l-m propus, un proiect pilot, referitor la o nouă arhitectură a spațiului aerian și vom vedea care este situația și ce trebuie să facem în continuare.”

 

 

 

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist din Estonia: Trebuie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a vizitat Memorialul victimelor regimului comunist de la Tallinn, punctând că este ”nevoie să păstrăm vie memoria tuturor celor care au avut de suferit în perioada comunistă”.

”În contextul de astăzi, când Rusia omoară din nou oameni nevinovați și anexează cu forța teritorii care nu-i aparțin, este important să nu uităm ce s-a întâmplat cu oamenii treziți peste noapte cetățeni sovietici, în urma înțelegerii dintre Hitler și Stalin și parafată de miniștrii lor de externe. Atunci, țările baltice și România au fost direct vizate. Pentru estonieni, letoni, lituanieni, dar și românii din Basarabia și Nordul Bucovinei a început o perioadă de calvar cumplit, odată cu anexarea acestor teritorii la URSS”, a punctat Tomac într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a amintit că ”oamenii de aici au fost supuși unui proces diabolic de deznaționalizare, prin teroare, omoruri în masă, torturi, deportări, arestări și condamnări politice, toate aceste crime fiind coordonate de către Partidul Comunist al URSS cu scopul de a elimina orice formă de disidență în procesul de sovietizare”.

Eurodeputatul ”a rămas profund impresionat cât de impunător” este Memorialul victimelor regimului comunist de la Tallinn, ”ce transmite în esență două mesaje despre soarta celor care au avut de suferit”.

”Prima parte a memorialul este formată dintr-un zid negru și lung ce întruchipează suferința celor peste 75000 de estonieni omorâți, arestați sau deportați în diverse regiuni ale Rusiei. Cea de-a doua parte a Memorialului apare după ce se parcurge această cale plină de durere descrisă pe zidul negru și se pătrunde într-o grădină de meri și albine, un univers în care se împletesc amintirile despre casă și cei dragi”, a descris Eugen Tomac.

În încheierea mesajului, acesta și-a exprimat dezamăgirea că ” la noi statul a uitat prea ușor această pagină tragică, motiv pentru care nici la aceasta oră nu avem un muzeul al victimelor dictaturii comuniste în București”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

Published

on

© colaj foto ( European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021 - Source: EC - Audiovisual Service)

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending