Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

VIDEO INTERVIU Europarlamentarul Sorin Moisă la Romania Energy Day: ”Uniunea energetică nu dă posibilitate niciunui actor să abuzeze politic de puterea economică. România trebuie să devină exportator competitiv de energie”

Published

on

Domeniul energetic reprezintă o ramură de mare potențial economic și strategic pentru România, iar rezultatele apar, având în vedere că România a reușit să obțină finanțare pentru gazoductul BRUA, proiect ce va permite țării noastre să devină un hub al pieței gazelor, este de părere europarlamentarul român Sorin Moisă, co-gazdă a evenimentului Romania Energy Day, organizat de Centrul Român al Energiei la sediul Parlamentului European de la Bruxelles. Cu acest prilej, eurodeputatul social-democrat a vorbit într-un interviu pentru CaleaEuropeana.ro despre oportunitățile pe care piața energiei le oferă României, despre importanța prevenirii monopolurilor energetice și despre dublul potențial al României în acest sens: exportator competitiv de energie și furnizor de energie cu costuri reduse pentru populație și consumatori interni.

Robert Lupițu (R.L): Domnule europarlamentar Sorin Moisă, sunteți una dintre gazdele evenimentului Romania Energy Day, eveniment organizat de Centrul Român al Energiei pentru a cincea oară la Bruxelles, alături de doamna europarlamentar Adina Vălean, sprijiniți de grupurile politice din care faceți parte, și anume S&D și PPE. Un subiect foarte important, iată, pentru România la nivel național, dar și pentru reprezentarea companiilor românești la Bruxelles în dimensiune energetică. Atfel, aș dori să vă întreb care este valoarea adăugată pe care acest eveniment o aduce pentru interesele energetice ale României și cum se desfășoară și ce potențial are relația dintre mediul decizional european, mediul instituțional de la București, dar și stakeholderii?

Sorin Moisă (S.M): Valoarea adăugată o reprezintă verbalizarea, articularea intereselor României, în cazul de față cea din sectorul energetic. Din păcate nu este neapărat un talent al României odată integrată în UE să își formuleze, articuleze și verbalizeze în mod foarte structurat interesele pe care le are în diverse dosare europene. Acum suntem în faza în care Uniunea Europeană își va reforma semnificativ structura pieței energiei, urmând foarte multe pachete legislative care vor rescrie practic regulile energiei, infrastructurii energiei, modului în care funcționează rețelele, modul în care interacționează între ele. Evident că România trebuie să se raporteze la aceste evoluții înainte ca ele să fie fapte împlinite și să participe la conturarea lor. Un astfel de eveniment nu ar însemna prea mult dacă ar fi doar atât.

R.L: Este nevoie și de un follow-up.

S.M: Diversele sectoare din industria energetică românească discută cu policy makers, cu persoane care au posibilitatea ca înainte ca pachetele legislative să fie maturizare, conturate, să reflecte în ele și sensiblitități românești, ceea ce este un lucru foarte bun. Cu alte cuvinte, este modalitatea prin care România participă efectiv la conturarea legislației și de politici publice în domeniul energetic. S-a întâmplat de multe ori să fim numiți policy takers și nu policy makers.

Urmăriți și VIDEO&TEXT. Corespondență de la Bruxelles|Centrul Român al Energiei a organizat Romania Energy Day la Parlamentul European

R.L: Din ce cauză s-a întâmplat acest lucru?

S.M: Este o problemă de fatalism istoric poate, uneori de neputință iar în anumite cazuri dintr-o lipsă de expunere sau de sofisticare. Pentru a putea participa la o dezbatere foarte avansată, nuanțată, trebuie să ai oameni foarte bine pregătiți și ancorați în acel domeniu. Din fericire, energia este un domeniu unde România are oameni pregătiți, deci nu întâmplător suntem aici pe energie, deoarece acesta este un domeniu în care avem tradiție și intelecte. Acest lucru nu înseamnă că am fost impecabili, ci venim din urmă în materie de așezare și ancorare la nivel european, iar evenimentul de astăzi este dovada că acest lucru se întâmplă.

R.L: Dacă spuneți că venim cumva din urmă, tot din urmă venim și cu strategia energetică. Aceasta nu este scoasă pe piață și din câte am observat, a fost discutată și urmează a fi în continuare discutată în cadrul evenimentului Romania Energy Day. Printre prioritățile României, gândindu-mă la gazoductul BRUA, dar și la ceea ce a spus premierul Cioloș la întâlnirea cu comisarul Miguel Canete de la București că România ar trebui să se interconecteze și cu statele din Parteneriatul Estic, astfel, care ar trebui să fie prioritățile României reliefate prin intermediul strategiei?

S.M: Proiectul gazoductului BRUA este un mic motiv de mândrie pentru România, am reușit să reinventăm Nabucco într-o formulă mai limitată, este un Nabucco românesc, avem deja finanțarea aprobată de Comisia Europeană, undeva la 180 de milioane de Euro și ne va permite să devenim un hub pentru piața gazelor realmente. Lucrurile par să se întâmple, nu e doar o linie pe o hartă. Este un proiect pe care îl susține de altfel și doamna Vălean cu foarte multă coerență și menționez pentru fair-play lucrul acesta. Este unul dintre lucrurile pe care îl văd firesc ca făcând parte din strategia energetică. Un mix energetic înțelept care să nu ne facă dependenți exclusiv de un tip de resursă de asemenea este un principiu foarte important pentru strategia energetică. Trebuie să avem și cărbune, dar cel mai curat cărbune și exploatat într-un mod cât mai productiv. Trebuie să avem și regenerabile, avem și partea de nuclear. Pentru securitatea noastră energetică pe termen lung mi se pare că a ne împărți riscul între diverse surse de generare este un lucru foarte înțelept. De ceea cred că trebuie să ne depășim sensibilitatea legată de conectarea la vecină. De asemenea, la noi a fost un scepticism istoric în ceea ce privește conectarea la vecini, deoarece având relativ abundență energetică, resurse multe și ieftină, am preferat să rămânem un fel de insulă energetică ca să venim în sprijinul poplației proprii, ceea ce e un lucru foarte bun. Cred însă că ajungem într-o situație de abundență energetică, tehnologiile regenerabile se maturizează tehnic și economic, România realmente putând fi un exportator de energie și astfel trebuie să ne conectăm cu regiunea și cu restul Europei, rămânând cu energie relativ ieftină pentru populație și pentru piața internă. Pentru consumatorul foarte vulnerabil putem să avem scheme de sprijin dedicate ca atare. Deci, cu alte cuvinte, strategia energetică ar trebui să însemne să devenim un jucător, iar asta înseamnă un exportator de energie ieftină competitivă în regiunea noastră, să putem să furnizăm acest tip de energie și propriei economii și propriei populații și să avem un mix energetic înțelept care să ne facă să nu devenim dependenți doar de un anumit tip de resursă 

R.L: Cum vine acest eveniment ce reunește companii din domeniul energiei electrice și din domeniul gazului, cum sprijină interacțiunea dintre companii și de a crea infrastructură sau principala metodă prin care să devenim exportatori de energie ieftină pentru că putem face asta și în interiorul Uniunii, dar și în zona de est este prin infrastructură?

S.M: Avem aici TRANSELECTRICA, avem guvernul român, Comisia Europeană, Parlamentul European, aceștia fiind actorii care iau deciziile în România și în Europa. Ceilalți jucători din România nu se ocupă neapărat de interconectarea noastră cu Ungaria, de exemplu, însă cu cât mai mulți își asumă paradigma, modelul de dezvoltare, și de devenire energetică a României este cu atât mai bine deoarece vor fi mai familiarizați și mai acomodați cu infrastructura creată.

R.L: Spuneați de depășirea complexului și potențialul pe care-l avem. Se apropie cu rapiditate 2019, anul în care România va deține președinția Consiliului Uniunii Europene. Uniunea Energetică este unul dintre pilonii Comisiei Juncker, fiind o temă curentă și care nu prezintă semnale să cadă în desuetudine. Dacă trebuie să se regăsească aceasta și o formă generală, cum ar trebui să arate o astfel de propunere în cazul în care ea va fi aprobată și condusă de către guvern?

S.M: Aici mă supuneți la un exercițiu de imaginație despre ce ar trebui să facă Guvernul la președinția din 2019 și în pregătirea acelui moment. Dacă la acel moment vom avea o piață lichidă și bine integrată și pe electricitate și pe gaz, cu coduri de rețele compatibilizate, obiectivul următor ar putea fi o rețea europeană ce ar absorbi variabilitatea regenerabilelor într-un sens economic și să fie suportat de rețea. Modul în care vom reuși să integrăm cantitatea mare de regenerabile și ieftine pe care sper să le putem produce în 5-10 ani în rețeaua existentă care are și surse tradiționale de energie. De această ecuație va depinde profilul energetic viitor al Europei. Poate să fie o prioritate pentru președinția română. Absoluta independență față de gazul rusesc reprezintă o altă prioritate, ceea ce nu înseamnă că l-am respinge,dar l-am invita să concureze pe o piață civilizată și plurală.

R.L: De a evita un monopol.

S.M: Absolut, simplul fapt că există în Lituania un terminal de regazeificare a dus la scăderea prețului gazului rusesc oferit Lituaniei, grație concurenței. Așadar, piața plurală nu este doar o poveste frumoasă spusă de economiști, ci este o modalitate de a evita abuzul și puterea excesivă a unui singur furnizor care, eventual, își folosește puterea asta pentru scopuri politice, strategice și de altă natură. Deci, Uniunea energetică europeană și piața energetică europeană, una plurală, funcțională, lichidă, nu dă posibilitatea niciunui actor să fie agresiv, să deseneze traiectoria pieței sau să abuzeze politic de propria putere economică. E parte din frumusețea proiectului.

R.L: Permite o concurență loială până la urmă. Aș dori să întreb, dincolo de faptul că dumneavoastră sunteți unul dintre cei mai respectați europarlamentari români, ați fost inclus recent în top al Politico Europe al celor mai influenți eurodeputați, am avut oportunitatea de a participa și a transmite pe CaleaEuropeana.ro un eveniment organizat de dumneavoastră anul trecut, și anume „Impactul TTIP asupra economiei românești”, cu participarea doamnei comisar Cecilia Malmström și a domnului Anthony Gardner, ambasadorul SUA la Uniunea Europeană. În contextul TTIP și al finalizării negocierilor, deoarece președintele Barack Obama și-a exprimat intenția ca acest acord să fie semnat, cum vedeți reglementarea și cooperarea din dimensiunea energetică, și cum ar trebui România să se poziționeze?

S.M: Din păcate nu cred că idealul președintelui Barack Obama se va împlini, șansele sunt mici. Sper să mă înșel, îmi doresc TTIP-ul, un TTIP solid și atotcuprinzător cât mai repede pentru că dacă avem un TTIP superficial nu este în folosul nici al SUA, nici al UE și nici al României. Ne trebuie un proiect de impas semnificativ de integrare economică cu Statele Unite, nu doar un simplu acord în care doar dăm jos niște tarife vamale. Deci, în acest sens de mare ambiție, devine tot mai puțin probabil să-l avem anul acesta, însă indiferent dacă îl vom avea anul acesta, la anul, pe energie cel mai important lucru este să ne asigurăm că avem o piață lichidă și complet deschisă, cu garanții legale, indiferent de șocuri. Vă spuneam mai devreme despre efectul LNG-ului la Klaipeda, cred că în aprilie a venit în Portugalia primul mare transport din SUA, deci observăm că această piață începe să funcționeze. Anul trecut, în decembrie, după patru decenii de protecționism, naționalism în care America după șocurile din anii 1970 a impus un embargo la exportul de petrol, a trecut un omnibus bill, la care am ajutat și eu împreună cu președintele comisiei de energie, dar și cu alți membri ai Congresului din SUA în vederea înlăturării acestei interdicții istorice de a exporta petrol. În ceea ce privește gazul, piața este destul de deschisă și a devenit o formaliatate pentru state care au un acord de liber schimb cu SUA. Așadar, atunci când va intra în vigoare TTIP-ul, statelor care nu au astfel de acorduri le va fi mult mai ușor, de exemplu României. Ce ar trebui să facem în acest moment cu TTIP? Legislația americană, domestică va transpusă și în TTIP și ne vom securiza juridic prin importarea de energie. Deci cu alte cuvinte va trebui să ne securizăm pentru eternitate faptul că Europa va putea să importe energie din SUA. În eventualitatea în care Trump devine președinte, nu poate să schimbe acest lucru deoarece este obligația internațională a Statelor Unite, și totuși nici măcar Trump nu ar schimba acest acord, ci alte lucruri. Așadar, scopul principal este de a ne securiza juridic. Altfel, tranzacțiile există și în prezent, dar nu sunt garantate printr-un acord. Pe fond, suntem unde ar trebui să fim, dar am putea face și mai mult pentru LNG, să fie și mai ușor să importăm, iar TTIP-ul ar putea aduce în plus securizarea juridică legală, securizarea pe termen lung, permițându-le investitorilor să-și asume investiții. Sigur, riscul face parte din viață și din piață, dar acesta ar putea fi interesul permanent al nostru în TTIP în ce privește domeniul energetic.

R.L: Vă mulțumesc foarte mult și felicitări pentru găzduirea acestui eveniment foarte important pentru sectorul energetic din România.

S.M: Eu vă mulțumesc.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL9 hours ago

Summit ASEM: Ministrul Bogdan Aurescu a reliefat interesul României pentru o implicare mai activă în regiunea Asia-Europa

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a impulsiona crearea uniunii piețelor de capital: Va consolida competitivitatea internațională a UE ca loc de tranzacționare

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Lupta pentru prosperitate și justiție au determinat pașii R. Moldova spre UE

ENGLISH10 hours ago

On its 25th anniversary, ARPIM launched a working paper with policy makers on health system resilience

U.E.10 hours ago

Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Consiliul UE a aprobat Pactul pentru cercetare și inovare în Europa, cât și viitoarea guvernanță a Spațiului european de cercetare

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Parlamentul European solicită noi norme pentru a sprijini migrația legală a forței de muncă în Europa

ROMÂNIA11 hours ago

Prima bancnotă care va celebra o personalitate feminină. BNR va pune în circulație din 1 decembrie noua bancnotă cu valoare de 20 de lei, cu imaginea Ecaterinei Teodoroiu

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Comisia Europeană propune un cadru actualizat pentru călătoriile dintr-o țară terță în UE, acordând prioritate călătorilor vaccinați, cu garanții solide

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Mediul rural din România are nevoie de investiții solide, nu anemice, de viziune, nu de praf în ochii oamenilor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța1 day ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ1 day ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ2 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA2 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, intervenție în PE: Banii acordați prin PAC reprezintă un sprijin real pentru asigurarea durabilității fermierilor și securității alimentare

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Maia Sandu, la București: Republica Moldova a simţit mereu umărul României alături. Este un moment unic pentru a obține rezultate istorice în relația noastră

Team2Share

Trending